Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1277/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1277/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 15-12-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1277/2015
Ședința publică de la 15 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE -D. P.
JUDECĂTOR- C. D.
GREFIER -L. G.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău
Reprezentat prin PROCUROR: M. S.
*
Pe rol fiind pronunțarea apelurilor declarate de inculpatul D. I. I., asigurator A.-Ț. ASIGURAREA SA-SUCURSALA BACĂU, și părțile civile G. A. N., D. A. F.,și M. M. R., împotriva sentinței penale nr. 276 din 22.09.2015, pronunțată de Judecătoria Moinești, în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința publică din data de 03 decembrie 2015, fiind consemnate prin încheierea din acea zi.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
1. Partile civile G. A. N., D. A. F. și M. M. R., inculpatul D. I. I. și asigurator de răspundere civilă S.C. A. TIRIAC ASIGURĂRI S.A. București au declarat apel împotriva sentinței penale nr. 276 din data de 22.09.2015, pronunțată de Judecătoria Moinești criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
2. Actul de sesizare:
2.1.Părțile civile a arătat în motivele de apel următoarele:
solicită admiterea apelurilor, față de situația de fapt reținută, în sensul că victima a prestat muncă părții civile o perioadă mare de timp, și a contribuit la cheltuielile familiei.
S-a validat prezumția de întreținere și totuși s-a stabilit un cuantum al daunelor materiale de întreținere, mult mai mic, în loc de ½ din venitul net al victimei. În cauză, din probatoriul administrat s-a stabilit că victima a contribuit o perioadă mare de timp, s-a făcut această probă, astfel se impunea stabilirea și pentru viitor a cuantumului daunelor materiale de întreținere. S-a reținut faptul că victima era angajată.
Cu privire la daunele morale solicitate, acestea au fost dovedite, având în vedere afecțiunea, față de care suma acordată este foarte mică și trebuia majorată pentru soția supraviețuitoare și fetele acesteia. Solicită cheltuieli judiciare conform chitanței.
2.2. Inculpatul a arătat în motivele de apel următoarele:
Soluția pronunțată este legală și temeinică, întrucât în mod corect au fost acordate despăgubirile civile. Cu privire la apelul declarat de inculpat, arată că acesta a colaborat cu organele de cercetare penală, a recunoscut săvârșirea faptelor și a solicitat judecarea cauzei în baza procedurii simplificate.
2.3. Asigurătorul a arătat în motivele de apel următoarele:
Cu privire la apelul formulat de asigurator, solicită a se avea în vedere motivele de apel depuse, față de concluziile din rechizitoriu. A se analiza fapta determinantă producerii accidentului și fapta răspunderii civile, ca și cauză favorizantă, cu reținerea culpei comune în producerea accidentului.
Pe latură civilă, consideră că se impunea acordarea doar a 5000 de euro ca daune materiale, față de Ordinul C.S.A. nr. 14/2011-referitoare la riscurile acoperite în caz de deces, care nu se încadrează la dispozițiile literei”a” și „b”. De asemenea, aceste cauze nu se încadrează nici în dispozițiile art.49, lit.c din normele de aplicare a Ordinului CSA nr. 14/2011, față de suma de 5000 euro.
În concluzie, pentru aceste sume solicitate cu titlu de daune materiale, solicită respingerea acordării lor, în măsura în care nu sunt justificate, respectiv al asiguratorului RCA, ele nefiind prevăzute de legislația specifică în vigoare ca și cheltuieli acoperite de polița RCA. Consideră că daunele materiale au fost acordate în mod corect, partea civilă a fost angajată, iar veniturile victimei nu pot duce până la vârsta pensionării.
3. Circumstanțele cauzei:
3.1.Prin rechizitoriul nr. 3363/_14 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești a fost trimis în judecată inculpatul D. I. I. în vederea tragerii la răspundere penală cu privire la săvârșirea infracțiunea de ucidere din culpă prev. și ped. de art. 178 alin. 1,2 C. pen. (anterior), respectiv art. 38 alin. 1,2 și 4 din Legea nr. 319/2006.
S-a reținut în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, în esență, următoarele:
În data de 20._, orele 14,00 victima G. N., în calitate de director de producție i-a trasat sarcina de serviciu inculpatului D. I. I. să încarce și să aducă pentru tăiere bucățile de cale ferată care erau depozitate lângă poarta de acces în curtea interioară a . Comănești. Inculpatul a efectuat manevra de deplasare cu spatele a autospecialei cu nr._ ocazie cu care a accidentat mortal victima G. N..
3.2. Prima instanță a dispus următoarele:
În baza art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, art. 74 lit. a și c Cod penal și art. 76 lit. d Cod penal a fost condamnat inculpatul D. I. I., fiul lui G. și P., născut la data de 22.10.1977 în mun. Râmnicu V., jud. V., domiciliat în . V., cetățean român, studii medii, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, posesor al CI . nr._, CNP_, fără antecedente penale, la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 38 alin. 1, 2 și 4 din Legea nr. 319/2006 cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, art. 74 lit. a și c Cod penal și art. 76 lit. lit. e Cod penal a fost condamnat inculpatul D. I. I. la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. b și art. 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele și o aplică pe cea mai grea, respectiv de 1 an închisoare.
În baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 Cod penal și art. 71 alin 5 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C.pen.
In baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării .
În baza art. 397 Cod procedură penală, art. 50 și art. 55 din Legea nr. 136/1995, a fost obligat asigurătorul . SA să plătească părții civile G. A. N. suma de 8000 euro reprezentând daune morale și suma de 5000 euro reprezentând daune materiale, părții civile D. A. F. suma de 3000 euro reprezentând daune morale, părții civile M. M. R. suma de 3000 euro reprezentând daune morale, și respinge celelalte pretenții ca nefondate.
În baza art. 276 Cod procedură penală, art. 50 și art. 55 din Legea nr. 136/1995, a fost obligat asigurătorul să plătească părții civile G. A. N. suma de 6500 lei reprezentând cheltuieli judiciare și părților civile D. A. F. și M. M. R., câte 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
S-au respins ca nefondate pretențiile părților civile V. M. și T. G..
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
3.3. Pentru a hotărî, astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 20.11.2013 victima G. N. i-a solicitat inculpatului D. I. I. care conducea autospeciala cu nr. de înmatriculare_ să încarce și să transporte niște bucăți de cale ferată depozitate lână poarta de acces a societății ..
Inculpatul a început manevrele de deplasare cu spatele, nu a fost ghidat de nici o persoană, orientându-se cu ajutorul oglinzilor laterale și nu a sesizat astfel că în spatele autoutilitarei se afla victima G. N.. A mers astfel pe o distanță de aproximativ 40 de metri, iar când s-a oprit și-a dat seama că îl călcase pe G. N., provocându-i decesul.
Inculpatul a solicitat ca în cauză să se aplice procedura simplificată, iar declarația acestuia se coroborează cu întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale, respectiv declarațiile martorilor și raportul de expertiză medico-legală.
Astfel, instanța a constatat că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată și acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, fapte prevăzute și pedepsite de art. 178 alin. 1 și 2 din Codul penal din 1968 și art. 38 alin. 1,2 și 4 din Legea 319/2006, cu aplicarea art.33 lit. b din Codul penal din 1968 și art. 5 alin. 1 din Codul penal.
Pe latură civilă, astfel cum am arătat mai sus, s-au constituit părți civile G. A. N., soția victimei, care a solicitat suma de_ euro daune morale și suma de_ euro daune materiale, D. A. F. și M. M. R., fiicele victimei, care au solicitat fiecare câte_ euro daune morale, și V. M. și Tamasi G., surorile victimei, care au solicitat suma de_ lei.
G. A. N. a arătat că este soția supraviețuitoare a victimei, s-au căsătorit în anul 2012 dar au conviețuit anterior timp de 20 de ani, pierderea soțului i-a provocat o traumă psihică imensă și continuă să-i cauzeze o suferință enormă.
Astfel, viața sa nu mai este una normală, evenimentul a provocat apariția stărilor de depresie, insomnii, toate cauzându-i și o deteriorare a sănătății sale fizice.
În legătură cu prejudiciul material, s-a arătat că are un venit lunar de 784 lei, iar victima avea un venit lunar de 3588 lei, destinat integral familiei.
A locuit și gospodărit cu victima timp de 20 de ani, mai mult de 50% din venitul lunar era afectat întreținerii familiei, mai precis și fiicelor cărora le acorda sprijin material lunar.
Astfel, pe lângă sumele pe care le acorda lunar celor două fiice, cheltuielile de întreținere și utilitățile, erau acoperite aproape în totalitate din venitul lunar al victimei, ceea ce presupune că 50% din aceste sume erau o întreținere acordată soției supraviețuitoare, sumă pe care ar fi continuat să o acorde cel puțin până la vârsta pensionării.
D. A. F. și M. M. R., cele două fiice ale părții civile G. A. N., soția supraviețuitoare a victimei, s-au constituit părți civile cu suma de_ euro reprezentând daune morale.
Au arătat că au trăit cu mama lor și cu victima ca o familie vreme de 20 de ani.
Deși G. N. nu a fost tatăl lor biologic s-a comportat cu ele ca și cum ar fi fost fiicele lui, între ei dezvoltându-se relațiile afective specifice între tată și copii.
Astfel, le-a asigurat un trai decent, o copilărie lipsită de griji, le-a ajutat în viață oferindu-le suport material și moral până la momentul decesului.
Părțile civile V. M. și Tamasi G., surorile victimei, s-au constituit părți civile și au solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de_ lei reprezentând daune morale și materiale.
Au arătat cele două părți civile că au dreptul la moștenire deoarece părțile civile D. A. F. și M. M. R. nu sunt fiicele defunctului, astfel că ar trebui să nu li se acorde vreo despăgubire.
Instanța constată că într-adevăr, după o conviețuire îndelungată, în cadrul căreia victima a contribuit în mod constant la cheltuielile familiei, se creează o prezumție că aceasta ar fi continuat sau ar fi încercat să continue întreținerea dacă nu ar fi intervenit decesul.
Pe de altă parte, la stabilirea acestei contribuții trebuie avut în vedere și faptul că există mai multe situații neprevăzute care ar fi putut exista dacă victima nu ar fi decedat, situații care ar fi dus la o contribuție diminuată din partea acesteia sau chiar la lipsa contribuției.
Din probatoriul administrat rezultă că partea civilă G. A. N. este angajată, astfel că nu se poate susține că nu are nici un suport financiar, și raportat și la toate cele menționate mai sus, instanța apreciază că cererea privind daunele materiale este întemeiată, dar doar în parte, respectiv pentru suma de 5000 euro.
În legătură cu daunele morale, instanța a constatat că nu există criterii clar definite în funcție de care să fie stabilită producerea acestora și cuantumul lor, aceste elemente fiind lăsate la latitudinea instanței.
Pentru ca instanța să poată decide asupra acestui aspect trebuie administrat un probatoriu care să permită stabilirea gradului de suferință cauzată prin faptă și suma ce ar putea reprezenta o reparare a acestui prejudiciu.
Astfel, existența suferinței cauzată prin faptă și nivelul acesteia ar trebui dovedite și de altfel și pot fi dovedite prin probatoriul pe care partea civilă îl are la dispoziție.
În cazul de față, au fost audiați doi martori la solicitarea părților civile G. A. N., D. A. F. și M. M. R., din declarațiile acestora rezultând că soția supraviețuitoare a victimei este extrem de afectată de cele întâmplate, că a suferit o deteriorare a sănătății fizice și psihice, chestiune care rezultă și din înscrisurile depuse la dosar.
În ce le privește pe D. A. F. și M. M. R. a reieșit din declarațiile martorilor că au avut o relație foarte apropiată cu victima, că acesta s-a comportat ca un tată, fără a avea vreo importanță că nu erau fiicele sale biologice și practic au trăit ca o familie.
Astfel, spre deosebire de susținerile părților civile V. M. și Tamasi G., instanța constată că cele două fiice ale soției supraviețuitoare au avut o relație apropiată cu victima, relațiile fiind ca între un tată și fiicele sale, astfel că au dreptul de a invocata prejudiciile morale provocate prin decesul prematur al victimei.
Pe de altă parte, astfel cum s-a precizat și mai sus, sumele pe care le-au solicitat toate aceste părți civile sunt disproporționate, astfel că cererile vor fi admise doar în parte, respectiv suma de 8000 euro pentru partea civilă G. A. N. și câte 3000 euro pentru D. A. F. și M. M. R..
În ce le privește pe părțile civile V. M. și Tamasi G., instanța a constatat că nu s-a solicitat administrarea nici unui probatoriu, exceptând înscrisurile depuse, acestea constând în actele de stare civilă.
De asemenea, în cadrul cererii s-a solicitat pe de o parte, ca în privința celor două fiice ale soției supraviețuitoare ale victimei să se constate că nu au nici o calitate, iar pe de altă parte, au fost invocate chestiuni de ordin general cu privire la prejudiciul moral pe care îl cauzează pierderea unei rude apropiate.
Astfel, nici prin cerere și nici prin probatoriul de care au înțeles părțile să se folosească, nu s-a precizat în ce constau daunele materiale și daunele morale solicitate, acestea fiind solicitate sub forma unei singure sume, nefiind precizat pentru fiecare tip de daună în parte.
Instanța a constatat în aceste condiții că nu au fost dovedite în nici o modalitate prejudiciile morale suferite de surorile victimei, legătura dintre acestea cu victima, nivelul de apropriere, suferința cauzată prin pierderea fratelui.
4. Dispoziții legale relevante în cauză:
Art. 417 (1) Instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.
(2) În cadrul limitelor prevăzute la alin. (1), instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.
Art. 418 (1) Instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat apel.
(2) De asemenea, în apelul declarat de procuror în favoarea unei părți, instanța de apel nu poate agrava situația acesteia.
Art. 178 C. pen.(anterior)
Uciderea din culpă
Uciderea din culpă a unei persoane se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activități, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 276 C. pr. pen.
(1) În caz de condamnare, renunțare la urmărirea penală, renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, inculpatul este obligat să plătească persoanei vătămate, precum și părții civile căreia i s-a admis acțiunea civilă cheltuielile judiciare făcute de acestea.
(2) Când acțiunea civilă este admisă numai în parte, instanța îl poate obliga pe inculpat la plata totală sau parțială a cheltuielilor judiciare.
(4) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), când sunt mai mulți inculpați ori dacă există și parte responsabilă civilmente, se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 274 alin. (2) și (3).
Art. 274 C. pr. pen.
(3) Partea responsabilă civilmente, în măsura în care este obligată solidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligată în mod solidar cu acesta și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
5. Cu privire la admisibilitatea căi de atac:
Curtea constată că apelurile declarate în cauză au fost exercitate de inculpat, asigurător și părțile civile; acestea sunt enumerat între subiecții procesuali care pot uza de calea de atac „apelul” în dispozițiile art. 409 C. pr. pen.
Apelurile declarate în cauză au fost exercitate în termenul procedural prev. de art. 410 alin. 1 C. pr. pen., adică în 10 zile de la data comunicării copiei minutei hotărârii primei instanțe.
6. Analizând hotarârea primei instanțe prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept Curtea constată următoarele:
Prima instanță în mod just a constatat existența faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul; împrejurările de timp, de mod, de mijloace și scopul comitere acesteia – procurarea unui folos material soției sale-. Probele administrate în cauză relevă la nivelul standardului de efectivitate prev. de art. 396 alin. 1,2 C. pr. pen. existența faptei reținuta ca infracțiune în sarcina inculpatului; imputabilitatea acesteia inculpatului, precum și vinovăția acestuia sub forma culpei fără previziune.
În atare condiții soluția de condamnare pronunțată de prima instanță este legală.
Curtea constată că potrivit art. 74 C. pen. „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;
c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;
d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;
e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;
g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și social”.
Prima instanță a făcut aplicarea criteriilor de individualizarea judicară a pedespei aplicate inculpatului dimensionandu-o just prin raportare natura și gravitatea infracțiunii, scopul urmarit, conduita inculpatului în cursul procesului penal și anterior săvârșirii infracțiunii, nivelul de educație,varsta, starea de sanatate, situatia sociala si familială. Astfel că pedeapsa aplicată apare ca fiind apta să aibă efect preventiv educativ, context în care solutia primei instante apare ca fiind temeinica.
7. Cu privire la apelurile declarate în cauză:
7.1. Cu privire la apelul părților civile G. A. N., D. A. F. și M. M. R.:
Curtea constată că apelurile părților civile G. A. N., D. A. F. și M. M. R. sunt fondate pentru considerentele următoare:
Prima instanță a realizat dimensionarea despăgubirilor civile pentru daune morale acordate acestor părților civile fără a realiza o proporționalitate justă cu dezechilibrul emoțional cauzat acestora prin decesul tatălui –victima-. Astfel, Curtea consideră că eliminarea decalajului menționat și realizarea unei reparații integrale părților civile G. A. N., D. A. F. și M. M. R. justifică majorarea despăgubirilor civile, context în care va reforma sentința penală apelată pe această linie.
7.2. Cu privire la apelul inculpatului:
Curtea constată că inculpatul a criticat sentința penală a primei instanțe sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicată. Pe acestă line Curtea constaă că prima instnață a făcut aplicarea justă a criteriilr generale prev. de art. 74 C. pen. De altfel nici inculpatul nu a indicat în motivele de apel critici relevante pe linia individualizării judiciare a pedepsei aplicate. În aceste condiții Curtea nu primește favorabil apelul inculpatului.
7.3. Cu privire la apelul asigurătorului:
Curtea constată că în cauză prima instanță a făcut o justă angajare a răspunderii civile delictuale indirecte a asigurătorului de răspundere civilă. Dimensionarea prejudiciului încercat de părțile civile a fost făcut de prima instanță cu observarea dublei dimensiunii a acestuia materială și morală și respectarea cerinței pirncipiale de reparare integrală în sensul art. 1439 alin. 2 C. civ. Trimiterile asigurătorului la normele sale interne de despăgubire nu pot fi primite favorabil întrucât categoriile de pagube pentru care acesta este obligat să achite despăgubiri au caracter exemplificativ pentru a fi în acord cu dispoziția normativă menționată care statuează într-un act normativ superior caracterul integral al reparației. Prin urmare, criticile asigurătorului apar ca fiind neîntemeiate drept pentru care Curtea nu le primește favorabil.
8. Față de considerentele expuse Curtea admite apelurile părților civile G. A. N., D. A. F. și M. M. R., respectiv respinge apelurile asigurătorului și inculpatului în consecință reformează sentința penală apelată potrivit dispozitivului prezentei.
9. Cheltuielile judiciare:
9. 1. Cheltuielile judiciare avansate de stat
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.
În baza art.276 Cod procedură penală, obligă asiguratorul de răspundere civilă să plătească părții civile: G. A. N. suma de 2.000 lei și părților civile D. A. F. și M. M. R. suma de câte 1.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare în apel, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
I. În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelurile formulate de apelantele-părți civile: G. A. N., D. A. F. și M. M. R. împotriva sentinței penale nr.276 din data de 22.09.2015, pronunțată de Judecătoria Moinești, numai în ceea ce privește cuantumul sumelor la care a fost obligat asiguratorul de răspundere civilă, cu titlul de daune morale.
Desființează în parte sentința penală apelată, doar sub aceste aspecte, reține cauza spre rejudecare și în fond;
Majorează cuantumul sumelor la care a fost obligat asiguratorul de răspundere civilă către părțile civile: G. A. N., D. A. F. și M. M. R., cu titlul de daune morale, după cum urmează:
a)pentru partea civilă G. A. N., de la suma de 8.000 euro, la suma de 100.000 lei.
b)pentru părțile civile D. A. F. și M. M. R., de la câte 3.000 euro, la câte 20.000 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.
În baza art.276 Cod procedură penală, obligă asiguratorul de răspundere civilă să plătească părții civile: G. A. N. suma de 2.000 lei și părților civile D. A. F. și M. M. R. suma de câte 1.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare în apel, reprezentând onorariu avocat.
II. În temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondate apelurile formulate de apelantul-inculpat D. I. I. și de apelantul-asigurator de răspundere civilă S.C. A. TIRIAC ASIGURĂRI S.A. București împotriva sentinței penale nr.276 din data de 22.09.2015, pronunțată de Judecătoria Moinești.
În baza art.275 alin.2 și 4 Cod procedură penală, obligă apelanții persoane fizice să plătească statului suma de câte 300 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.12.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. P. C. D.
GREFIER,
L. G.
Red.s.p.f. P. A.
Red.d.p.a. C.D./ 08.01.2016.
Tehnored. L.G./ 08.01.2016.
12 ex.
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 144/2015. Curtea de Apel BACĂU | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
