Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 985/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 985/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 15-10-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 985
Ședința publică din data de: 15 octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: O. V. P.
JUDECĂTOR: M. V.
GREFIER: E. D.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău - Reprezentat prin PROCUROR: M. S.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de inculpatul S. C., împotriva sentinței penale nr. 62 din data de 01.07.2015, pronunțată de Tribunalul N., în dosarul nr._ .
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.369 al.1 C.pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul inculpat S. C. – CNP_, asistat de apărător ales av.Ț. A. și intimații părți civile S. D. și S. A. – asistați de apărător ales av.S. E., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Av.Ț. A. depune la dosar acte în circumstanțiere.
S-a procedat la audierea inculpatului, susținerile acestuia fiind consemnate, însușite prin semnătură și atașate la dosarul cauzei.
Av.S. E. – având în vedere cele declarate de inculpat în fața instanței de control judiciar – precizează că părțile civile susțin că inculpatul nu a dormit niciodată la ei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Av.Ț. A. – având cuvântul pentru apelantul inculpat – critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie. O consideră nelegală întrucât instanța de fond a apreciat greșit că legea nouă este mai favorabilă inculpatului, în condițiile în care în legea nouă nu mai sunt prevăzute circumstanțele personale, care îi sunt favorabile inculpatului. De asemenea, consideră hotărârea atacată nelegală și sub aspectul încadrării juridice dată faptei având în vedere că leziunea produsă este minoră, nu s-a pus în pericol viața persoanei vătămate conform certificatului medico – legal, precum și intensitatea loviturii. Solicită a se constata că este o infracțiune de lovire și nu de tentativă de omor.
În concluzie, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale pronunțată de instanța de fond și, rejudecând cauza, schimbarea încadrării juridice, a se reține circumstanțe atenuante și aplicarea unei pedepse cu suspendare.
Av.S. E. – având cuvântul pentru părțile vătămate – solicită respingerea apelului formulat de inculpat, considerând că soluția pronunțată de Tribunalul N. este legală și temeinică, că în mod corect s-a reținut că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor și că toate probele se coroborează și dovedesc vinovăția inculpatului. De asemenea, solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului formulat de inculpat și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Apelantul inculpat – având cuvântul – arată că regretă ce s-a întâmplat, că este respectat în comunitatea în care trăiește și că nu vrea să facă pușcărie.
CURTEA
- deliberând -
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 62/P din data de 01.07.2015, pronunțată de Tribunalul N., în dosarul nr._, s-a dispus, respingerea cererii formulată de inculpatul S. C., de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 32 raportat la art. 188 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit. g Cod procedură penală s-a încetat procesul penal împotriva inculpatului S. C. pentru infracțiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, la plângerea penală a persoanelor vătămate S. D. și S. A., ca urmare a retragerii plângerii.
În baza art. 22 Cod procedură penală s-a luat act că partea civilă S. A. a renunțat la pretențiile civile în sumă de 10.000 lei.
A fost condamnat inculpatul S. C., fiul lui C. și E., născut la data de 18.08.1981 în mun. R., jud. N., domiciliat în com. B., ., de cetățenie română, necăsătorit, studii medii, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de:
- 5 (cinci) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 72 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii, de la data de 21.06.2013 până la data de 22.06.2013.
În baza art. 22 Cod procedură penală s-a luat act că partea civilă S. D. a renunțat la pretențiile civile în sumă de 10.000 lei.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. M. de Urgență R..
S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. de Ambulanță Județean N..
În temeiul art. 25 și art. 397 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 1392 cod civil a fost obligat inculpatul să plătească părților civile:
-S. M. de Urgență R.- suma de 2861,20 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare pentru persoana vătămată S. D..
-S. de Ambulanță Județean N.- suma de 484,40 lei, reprezentând cheltuieli de transport și asistență medicală pentru persoana vătămată S. D..
S-a respins cererea formulată de partea civilă S. M. de Urgență R., privind cheltuielile de spitalizare ale inculpatului S. C., în sumă de 2861,20 lei.
În temeiul art. 7 cu referire la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 162 alin. 3 Cod procedură penală, s-a dispus ca mijloacele materiale de probă, din coletele nr. 1 (un tricou bărbătesc de culoare violet), nr. 1 ind. 3 (pantaloni tip bermude) și nr. 2 (o pereche pantofi tip sport), aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului N. să fie păstrate până la soluționarea definitivă a cauzei, după care să fie distruse.
În baza art. 112 alin. 1 lit. b s-a dispus confiscarea specială a unui cuțit de bucătărie, în lungime de 29 cm, lama de 20 cm, cu mâner de culoare gri cu dungi maro, aflat în coletul nr. 1 ind. 1, la camera de corpuri delicte a Tribunalului N..
S-a luat act că inculpatul a fost asistat de avocat ales.
S-a respins cererea de obligare a inculpatului la plata de cheltuieli judiciare, formulată de părțile civile S. D. și S. A..
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a ost obligat inculpatul să achite statului suma de 1500 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Sub numărul_ din 19 septembrie 2014, a fost înregistrat la instanță rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul N. nr. 291/P/2013, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal și de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. 2 Cod penal.
În actul de sesizare al instanței s-a reținut, în esență, că, în noaptea de 20/21.06.2013, inculpatul a pătruns fără drept în curtea și locuința părții vătămate S. D. și i-a aplicat acesteia o lovitură cu un cuțit în zona toracică, cauzându-i o plagă penetrantă toracică în cavitatea pleurală, plagă a genunchiului drept și excoriații ale gambei.
În cauză a fost introdusă, în calitate de persoană vătămată S. A., întrucât plângerea penală pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu a fost formulată și de aceasta, alături de persoana vătămată S. D. (fila 84 d.u.p.).
Persoana vătămată S. D. s-a constituit parte civilă în cauză, inițial, cu sumele de 10.000 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale.
Persoana vătămată S. A. s-a constituit parte civilă cu sumele de 5.000 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale.
La termenul de judecată din data de 11.12.2014 persoanele vătămate S. D. și S. A. și-au retras plângerea formulată împotriva inculpatului pentru infracțiunea de violare de domiciliu, neavând nicio pretenție de la inculpat, sub aspectul daunelor produse prin această faptă penală.
Ulterior, persoana vătămată S. D. și-a micșorat pretențiile civile la sumele de 5.000 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale (f- 42 dosar).
La termenul de judecată din 19.03.2015 persoana vătămată S. D. a declarat că renunță la pretențiile civile formulate împotriva inculpatului (f. 56 dosar).
De asemenea, S. Județean de Ambulanță N. s-a constituit parte civilă cu suma de 484,40 lei, reprezentând cheltuieli de transport și asistență medicală a părții vătămate.
S. M. de Urgență R. s-a constituit parte civilă cu suma de 2861,20 lei, reprezentând costul spitalizării persoanei vătămate și cu suma de 2861,20 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru inculpatul S. C..
În timpul urmăririi penale a fost efectuată o cercetare la fața locului, s-au luat declarații persoanei vătămate, a fost efectuat raportul de constatare medico-legală nr. A1/R/47/08.07.2013, au fost audiați martorii S. Dali O., D. L. M., S. A., S. M., S. G. R., a fost audiat inculpatul.
În cursul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul, care nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, arătând că, în noaptea de 20/21.06.2013 a mers la locuința persoanei vătămate pentru a lămuri o problemă financiară, S. A. și S. D. au ieșit din casă, el s-a împiedicat, s-a produs o învălmășeală, a fost lovit, dar a reușit să iasă din curte, fugind la sora lui. Inculpatul nu a recunoscut că ar fi purtat cuțit și nici că ar fi lovit persoana vătămată. Nu a fost de acord cu acțiunile civile exercitate de părțile civile.
Au fost audiați martorii din lucrări, propuși și în apărare de inculpat.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a reținut următoarele:
Inculpatul S. C., în noaptea zilei de 20/21.06.2013, în jurul orei 02,20 pe fondul consumului de băuturi alcoolice și în urma unui conflict avut cu numitul S. Dali O., fiul victimei, a intrat fără drept în curtea și locuința victimei, S. D., încercând să pătrundă în dormitorul unde se aflau S. Dali O. și concubina acestuia, D. M. L.. În încercarea victimei, S. D., și a soției acesteia, S. A., de a-l opri pe inculpat să intre în încăpere, acesta din urmă i-a aplicat o lovitură de cuțit, în urma căreia S. D. și-a pierdut cunoștința, inculpatul părăsind locul faptei.
În urma cercetărilor la fața locului au fost identificate un tricou aparținând inculpatului, prezentând pete de culoare brun-roșcată, precum și două cuțite cu lamele de 20 cm, ce prezintă pe mânere pete de culoare brun-roșcată, abandonate de către inculpat. Din declarațiile martorilor, rezultă că inculpatul avea asupra sa cuțitele descoperite la fața locului, acestea fiind folosite la săvârșirea infracțiunii.
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, susținând că a fost atacat de membrii familiei victimei, iar în altercație, numitul S. Dali O. din eroare l-a înjunghiat pe tatăl său. Acesta și-a justificat prezența la ora 02.20 în curtea părții vătămate susținând că a dorit să clarifice situația unei datorii pe care o avusese față de fiul victimei, S. Dali O..
Conform certificatului medico-legal nr. A1/R/47-25.06.2013 al C.M.L. R. numitul S. D. prezintă o plagă toracică cu pneumotorax parțial stâng (penetrantă în cavitatea pleurală) care s-ar fi putut produce prin lovire cu corp tăietor-înțepător și necesită 18-19 zile îngrijiri medicale.
Aspectele reținute mai sus au fost confirmate de declarațiile părții vătămate și ale martorilor audiați în cauză, de la fața locului fiind ridicate un cuțite de bucătărie, cu lama de 20 cm și tricoul inculpatului.
Susținerile inculpatului, de nevinovăție au fost contrazise de concluziile raportului de constatare medico-legală, care stabilește cu certitudine producerea leziunilor din zona toracică și din zona genunchiului prin lovire cu corpuri contondente în condițiile unei căderi. La momentul producerii agresiunii au existat martori oculari, respectiv D. L. M., nora persoanei vătămate, S. A., soția persoanei vătămate și S. Dali O., fiul persoanei vătămate, care au relatat cum inculpatul a pătruns, pe timp de noapte în locuința lor, a spart geamurile, acesta avea asupra sa două cuțite; în încercarea de a-l scoate afară pe inculpat, care se afla sub influența băuturilor alcoolice, acesta a lovit cu un cuțit pe S. D., care a fost transportat cu ambulanța la spital.
Martorii S. M. și S. G. nu au oferit detalii relevante, susținând- martora S. M. că inculpatul a venit la ea în noaptea de 20/21.06.2013, fără tricou, lovit, spunându-i că familia persoanei vătămate l-a deposedat de bunuri, iar martorul S. G.- că a fost vizitat de inculpat înainte de incident, dar nu a văzut ca acesta să dețină cuțit și nu i s-a plâns de nimic.
Din coroborarea concluziilor actelor medico-legale cu declarațiile persoanei vătămate și ale martorilor oculari D. L. M., S. A., S. Dali O., cu mențiunile cuprinse în procesul verbal de cercetare la fața locului, din care reiese că, în curtea persoanei vătămate s-au găsit tricoul inculpatului și două cuțite, precum și geamuri sparte, rezultă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii.
Inculpatul, prin avocat, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de tentativă de omor prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal în infracțiunea de lovire, prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal.
Instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice motivat de următoarele:
Sub aspectul laturii subiective, în cazul infracțiunii de lovire, prevăzută în art. 193 Cod penal, inculpatul acționează cu intenția generală de vătămare, în timp ce în cazul tentativei la infracțiunea de omor acesta acționează cu intenția de ucidere. Prin urmare, în cazul tentativei la infracțiunea de omor, actele de punere în executare, întrerupte sau care nu și-au produs efectul, trebuie să releve - prin natura lor și împrejurările în care au fost comise - că infractorul a avut intenția de a ucide, iar nu intenția generală de a vătăma.
În cauză, intenția inculpatului de a suprima viața victimei a rezultat din materialitatea faptei, respectiv a modalității de comitere a infracțiunii – prin aplicarea de lovituri cu un cuțit în zona toracică, din leziunile provocate, respectiv plagă toracică cu pneumotorax parțial stâng (penetrantă în cavitatea pleurală), din faptul că inculpatul, înarmat cu două cuțite, a pătruns în curtea persoanei vătămate noaptea, în jurul orei 2,00, când era de așteptat ca aceasta, împreună cu ceilalți membri ai familiei, inclusiv un copil mic, să se odihnească.
Raportat la aceste aspecte s-a constatat că lovirea victimei în zona toracică- zonă vitală, cu un obiect apt să producă decesul - un cuțit dovedește că inculpatul a urmărit suprimarea vieții acesteia, nicidecum numai un rezultat de vătămare a integrității corporale, acceptând în mod conștient, posibilitatea morții victimei.
Referitor la această infracțiune, conform doctrinei și jurisprudenței în domeniu, pentru a putea caracteriza activitatea infracțională a făptuitorului ca fiind tentativă de omor, este necesară întrunirea mai multor condiții, și anume: folosirea unor obiecte vulnerante, apte să producă moartea, vizarea unei zone vitale și intensitatea loviturilor.
În raport de modul de comitere a faptei, s-a apreciat că, în cauză sunt întrunite toate aceste condiții, respectiv autorul a utilizat pentru a lovi persoana vătămată un obiect contondent, în speță un cuțit cu lama de 20 cm, obiect cu care a aplicat o lovitură în zona toracică, zonă ce conține organe vitale și care au avut ca rezultat leziunile mai sus arătate care, într-adevăr nu au pus în primejdie viața victimei, iar . a fost executată prin surprindere, fără posibilitatea victimei de a se apăra, aceasta căzând la pământ și pierzându-și cunoștința.
Din punct de vedere al laturii subiective, nu s-a putut proba dincolo de orice dubiu existența intenției directe a inculpatului cu privire la rezultatul faptei, respectiv că autorul faptei ar fi urmărit în mod expres suprimarea vieții persoanei vătămate, așa încât rezultă cu certitudine că fapta acestuia a fost comisă cu intenție indirectă, respectiv inculpatul, dat fiind natura obiectului folosit în agresiune, zona corporală vizată și intensitatea loviturii aplicate, a prevăzut posibilul rezultat mortal al acțiunii sale violente și a acceptat producerea acestui rezultat, care a fost evitat numai datorită întâmplării.
S-a apreciat în drept, faptele inculpatului care, în noaptea de 20/21.06.2013, orele 02,20, a pătruns fără drept în curtea și locuința persoanelor vătămate S. D. și S. A. și i-a aplicat persoanei vătămate S. D. o lovitură cu un cuțit în zona toracică, cauzându-i o plagă penetrantă toracică în cavitatea pleurală, plagă a genunchiului drept și excoriații ale gambei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor concurente de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 raportat la art. 188 Cod penal și violare de domiciliu prev. de art. art. 224 alin. 2 Cod penal.
Având în vedere declarația expresă a persoanelor vătămate, de retragere a plângerii penale pentru infracțiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. 2 Cod penal, instanța a dispus încetarea procesului penal pentru această faptă, în baza art. 396 alin. 6 raportat la art. 16 lit. g Cod procedură penală.
În aplicarea prevederilor art. 5 Cod penal privind legea penală mai favorabilă – tribunalul a reținut că noile prevederi ale Codului penal sunt mai favorabile inculpatului, întrucât pentru infracțiunea de violare de domiciliu dispozițiile art. 224 alin. 2 Cod penal prevăd pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amenda, acțiunea penală punându-se în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în timp ce, în reglementarea anterioară, infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. 2 Cod penal era pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani, neexistând posibilitatea încetării procesului penal, urmare retragerii plângerii.
În baza dispozițiilor art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal și a dispozițiilor art. 396 Cod procedură penală, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă orientată spre minimul prevăzut de textul de lege sancționator, la individualizarea căreia s-au în vedere dispozițiile art. 74 Cod penal, respectiv împrejurarea că fapta a fost comisă prin violență, urmările produse, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, lipsa antecedentelor penale.
Având în vedere natura infracțiunii comise, precum și faptul că a fost săvârșită prin violență, s-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b Cod penal pe timp de 2 ani.
Raportat la gravitatea faptei și la cuantumul pedepsei, instanța a apreciat că pedeapsa nu poate fi executată decât în regim de detenție.
În temeiul art. 65 al. 1 Cod penal s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 72 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii de 24 ore, începând cu data de 21 iunie 2013 și până la 22 iunie 2013.
În temeiul art. 7 cu referire la art. 4 al. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 25 și art. 397 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 1392 Cod civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. Spitalului M. de Urgență R. și integral acțiunea civilă formulată de S. Județean de Ambulanță N. și a obligat inculpatul la plata contravalorii cheltuielilor de spitalizare și de transport ale persoanei vătămate.
S-a respins cererea privind plata cheltuielilor de spitalizare pentru inculpat, întrucât acesta se face vinovat de producerea faptei ilicite, cauzatoare de prejudiciu.
În ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de persoana vătămată S. D. instanța a luat act de renunțarea acesteia la pretențiile civile în sumă de 10.000 lei. Renunțarea acestuia s-a manifestat în mod expres, în ședință publică, la termenul de judecată din 19.03.2015, persoana vătămată declarând cu nu mai are nicio pretenție de la inculpat, intenția sa fiind cea de a se împăca. Faptul că partea civilă nu a fost asistată de avocat este irelevantă. Avocatul ales al persoanei vătămate a lipsit și de la termenul anterior, din data de 19.02.2015, fără nicio justificare, iar pentru termenul din 19.03.2015, când s-a luat declarația de renunțare a persoanei vătămate, aceasta a declarat că a reziliat contractul cu avocatul, afirmație credibilă, atât timp cât nu fusese depusă la dosar o cerere din partea acestuia.
Potrivit art. 22 Cod procedură penală ,,partea civilă poate renunța, în tot sau în parte, la pretențiile civile formulate, până la terminarea dezbaterilor în apel. Renunțarea se poate face prin cerere scrisă, fie oral în ședința de judecată. Partea civilă nu poate reveni asupra renunțării și nu poate introduce acțiune la instanța civilă pentru aceleași pretenții”.
În baza art. 162 alin. 3 Cod procedură penală s-a dispus păstrarea mijloacelor de probă ridicate de la locul faptei, până la soluționarea definitivă a cauzei.
În baza art. 112 alin. 1 lit. b cod procedură penală s-a confiscat obiectul corp delict - un cuțit aparținând inculpatului, folosit de acesta la comiterea faptei.
Ca o consecință a condamnării, în temeiul art. 274 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
S-a respins cererea de cheltuieli judiciare formulată de părțile civile, urmare a renunțării acestora la plata daunelor civile, conform dispozițiilor art. 276 Cod procedură penală.
Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel inculpatul S. C..
Apelantul-inculpat nu a motivat în scris apelul, iar în susținerile orale ale apărătorului a fost criticată hotărârea apelată pentru motivele reținute în preambulul prezentei decizii, astfel că nu vor mai fi reluate, urmând a fi doar examinate de instanța de control judiciar.
Prezent în fața Curții, instanța i-a adus la cunoștință apelantului-inculpat învinuirile care i se aduc prin actul de sesizare al instanței și faptele pentru care a fost condamnat de instanța de fond, precum și prevederile art.70 alin.2 Cod procedură penală, respectiv, faptul că are dreptul să nu facă nici o declarație la instanța de control judiciar, că tot ce declară poate fi folosit și împotriva sa, iar dacă acceptă să dea declarații au obligația să spună tot ce știu cu privire la învinuirile care li se aduc.
Apelantul-inculpat a fost de acord să dea declarație în cauză, arătând că regretă situația în care s-a ajuns dar nu recunoaște săvârșire faptei, nu a avut cuțit .
Analizând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate și examinând-o, în conformitate cu prevederile art.374 alin.2 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelul urmează a fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate.
Instanța de fond a respectat dispozițiile procedurale privind motivarea hotărârii, în sensul că a descris faptele care fac obiectul învinuirii, cu arătarea timpului și locului unde au fost săvârșite, încadrarea juridică date faptelor săvârșite de apelantul-inculpat, forma și gradul de vinovăție, circumstanțele în care au fost comise faptele și a analizat probele care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale.
Instanța de fond a dat faptelor săvârșite de apelantul-inculpat o corectă încadrare juridică și a manifestat multă înțelegere la individualizarea judiciară a pedepsei.
Cu privire la concluziile prin care inculpatul solicită achitarea susținând că este nevinovat curtea nu le poate reține . Astfel inculpatul a pătruns la miez de noapte în curtea părților vătămate și a aplicat părții vătămate S. D. o lovitură de cuțit în zona toracică. Susținerile inculpatului prin care solicită schimbarea de încadrare juridică în infracțiunea de lovire arătând că lipsește intenția pentru ca fapta să fie încadrată la infracțiunea de omor condiția intensității loviturii. Din concluziile certificatului medico legal rezultă că partea civilă a prezentat o plagă penetrantă în regiunea toracică, deci lovitura a avut o intensitate suficientă pentru a leza zonele interne .
Curtea nu poate împărtăși susținerea inculpatului prin apărător cu privire la legea penală mai favorabilă, care ar fi legea penală nouă care prevede circumstanțe atenuante. Astfel, Curtea nu poate ignora, ca și condiție prioritară de incriminare schimbarea legislativă care permite, față de legea veche împăcarea părților și pentru alineatul 2 al art. 22 C.p. – infracțiunea de violare de domiciliu. De altfel inculpatul și-a asumat prin împăcarea cu partea civilă aplicarea legii noi .
De asemenea nu poate fi reținută susținerea inculpatului cum că legea veche era mai favorabilă întrucât prevedea circumstanțe atenuante în condițiile în care inculpatul care nu a recunoscut săvârșirea faptei și a săvârșit o faptă gravă – de tentativă de omor nu are vocație pentru reținerea de circumstanțe atenuante .
În conformitate cu prevederile art.74 Cod penal, la stabilirea pedepselor, instanța trebuie să țină seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Gravitatea faptelor săvârșite de apelantul-inculpat, rezultă și din circumstanțele în care au fost comise, de urmările produse și care se pot produce, infracțiunile săvârșite de apelantul-inculpat fiind de natură să aibă grave consecințe asupra părții vătămate.
Desigur că având în vedere prevederile art.418 Cod procedură penală și principiul non reformatio in pejus, Curtea nu poate majora cuantumul pedepselor principale aplicate inculpatul și a pedepsei rezultante, dar, ca o consecință, nu se impune reducerea acestora.
Cât privește modalitatea de executare, având în vedere și cuantumul pedepsei rezultante și celelalte aspecte prezentate mai sus, Curtea apreciază că singura modalitate de executare, pentru ca pedeapsa să-și atingă scopul preventiv și educativ, este, așa cum corect l-a individualizat instanța de fond, pedeapsa închisorii în regim de detenție.
Așa fiind, în baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen., va respinge apelul declarat de apelantul S. C., împotriva sentinței penale nr. 62/1.07.2015, pronunțată în dosar nr_ al Tribunalului N. ca nefondat.
În baza art. 276 C.p.p., va obliga inculpatul să plătească părților civile S. D. și S. A. câte 250 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariu apărător ales .
În baza art. 275 al.2 c.pr.pen., va obliga apelantul la plata a 300 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen., respinge apelul declarat de apelantul S. C., împotriva sentinței penale nr. 62/1.07.2015, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului N., ca nefondat.
În baza art. 276 C.pr.pen, obligă inculpatul să plătească părților civile S. D. și S. A. câte 250 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariu apărător ales .
În baza art. 275 al.2 c.pr.pen., obligă apelantul la plata a 300 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică ,azi, 15.10.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
O. V. P. M. V.
GREFIER
E. D.
Red. sent. f. F. C
Red.- dec. apel V.M. - 20.10.2015
Tehnored. - E.D - 8 ex
11.11.2015
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 998/2015. Curtea... | Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 1033/2015.... → |
|---|
