Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 497/2015. Curtea de Apel BACĂU

Decizia nr. 497/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 19-05-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 497/2015

Ședința publică de la 19 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE -M. V.

JUDECĂTOR -O. V. P.

GREFIER -L. G.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău

Reprezentat prin procuror G. M.

*

La ordine au venit spre soluționare apelurile declarate de inculpatul A. L. și de partea civilă S. C. DE URGENȚĂ TÂRGU M., împotriva sentinței penale nr. 18 din 03.03.2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru apelantul-inculpat A. L., lipsă la termenul de azi, avocat ales S. E., lipsă fiind intimații-părți civile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul asupra cauzei, după care:

Avocat ales S. E., pentru apelantul-inculpat, solicită proba cu înscrisurile depuse la dosar, reprezentând certificate de calificare profesională. Precizează faptul că inculpatul lucrează în Germania, a luat legătura doar prin mama sa și nu mai are cereri de formulat.

Nefiind alte cereri de formulat s-au constatat apelurile în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.

Avocat ales S. E., pentru apelantul-inculpat, solicită admiterea apelului declarat de inculpat, desființarea sentinței penale și pe fond achitarea pentru infracțiunea de violare de domiciliu, redozarea pedepsei pentru infracțiunea de ultraj, cu reținerea circumstanțelor personale. Referitor la modalitatea de executare, solicită a se reține art.81 VCP, cu suspendarea executării pedepsei, înlăturarea din dispozitivul sentinței penale mențiunea cu privire la prelevarea de probe biologice față de infracțiunea reținută, neexistând această obligație.

Susține faptul că inculpatul și tatăl său nu au recunoscut săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu și nu sunt probe care să confirme această faptă, martorul T. G. nu a fost prezent ca să poată relata că s-a intrat în curtea cantonului, iar declarația soției poate fi subiectivă. De asemenea, solicită a se avea în vedere faptul că declarația de la fila 126 ds nu se coroborează cu alte probe.

Prin urmare, solicită în temeiul art.16 lit.c VCP achitarea inculpatului, iar față de infracțiunea de ultraj precizează faptul că a recunoscut aplicarea loviturilor asupra pădurarului și solicită redozarea cuantumului pedepsei de 3 ani .

Solicită a se avea în vedere circumstanțele personale și atenuante, lipsa antecedentelor penale raportate la vechiul cod penal, precum și faptul că are loc de muncă, chiar dacă este în străinătate și nu în țară, acest aspect nu reprezintă o latură negativă.

A se avea în vedere înscrisurile depuse la dosar, certificatele de calificare prin care atestă pregătirea profesională și faptul că a plecat în străinătate pentru a reuși să achite prejudiciul. Solicită a se înlătura agravanta prevăzută de art.77 lit.b Noul cod penal, nu se poate reține comiterea faptei prin cruzime, astfel că se poate dispune suspendarea executării pedepsei prevăzută de art.81 vechiul cod penal.

În subsidiar, solicită reaprecierea probelor și redozarea pedepsei cu aplicarea unei pedepse sub 2 ani, suspendarea sub supraveghere nu ar fi indicată pentru inculpat întrucât are loc de muncă în străinătate, astfel că nu există riscul să vină în contact cu familia părții vătămate. Consideră că scopul pedepsei poate fi atins și în acest mod, iar fapta de violare de domiciliu nu a fost săvârșită de inculpat.

Cu privire la apelul declarat de partea civilă-S. Târgu M., arată că în considerentele sentinței s-a făcut referire la suma reală iar în dispozitiv s-a menționat altă sumă. Se impunea a se menționa suma cu care s-a constituit parte civilă(fl.91 dup). Consideră că apelul părții civile este admisibil și solicită admiterea având în vedere faptul că inculpatul nu contestat cheltuielile judiciare a spitalului, urmând să achite suma cu dobânzile aferente.

Precizează că apelul inculpatului nu vizează latura civilă.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea apelului declarat de inculpat doar cu privire la înlăturarea din dispozitivul sentinței penale a mențiunii de prelevarea probelor biologice. Referitor la apelul declarat de partea civilă solicită admiterea și acordarea sumei de 661 lei.

S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.

CURTEA

DELIBERÂND

Asupra apelului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 18 din 03.03.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ s-a dispus:

În baza art. 396 alin. 6 C.proc.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. f C.proc.pen. încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului AMBRUS EMERIC (fiul lui Dezideriu și E., născut la data de 03.01.1952, în ., jud. Harghita, CNP_) ca urmare a intervenirii decesului inculpatului.

S-a respins cererea de introducere în cauză a numiților Ambrus E., Gerczue E. și Ambrus L. în calitate de moștenitori ai defunctului Ambrus Emeric, constantând inaplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 24 alin. 2 Cod procedură penală.

În temeiul art. 25 alin. 6 Cod procedură penală, s-a lăsat nesoluționată acțiunile civile formulate împotriva inculpatului AMBRUS EMERIC.

În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare cu privire la inculpatul AMBRUS EMERIC,au rămas în sarcina statului.

Potrivit art. 272 Cod procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul AMBRUS EMERIC, în cursul cercetării judecătorești (în sumă de 300 lei – avocat A. S.-I.) s-a avansat din fondul Ministerului Justiției către Baroul de avocați N..

În temeiul dispozițiilor art. 192 alin. 2 din Codul penal din 1969,a fost condamnat inculpatul AMBRUS L. (fiul lui Emeric și E., născut la data de 20.04.1990 în ., județul Harghita, domiciliat în ., .. 1156, județul Harghita, CNP-_, cetățenie română, fără antecedente penale) la pedeapsa închisorii de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și lit. b C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani, care se va executa după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și lit. b C. pen. din 1969, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul dispozițiilor art. 239 alin. 2 din Codul penal din 1969, a fost condamnat inculpatul AMBRUS L. la pedeapsa închisorii de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.

În baza art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și lit. b C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani, care se va executa după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și lit. b C. pen. din 1969, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 alin.1 lit. b C.pen. din 1969 și art.5 C.pen., s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și lit. b C. pen. din 1969, cu aplicarea dispozițiilor art. 33 alin. 1 lit. a C. pen. din 1969, s-au contopit pedepsele complementare stabilite și interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani, care se va executa după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, cu aplicarea dispozițiilor art. 33 alin. 1 lit. a C. pen. din 1969, s-au contopit pedepsele accesorii stabilite și interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și lit. b C. pen. din 1969, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul dispozițiilor art. 86 ind. 1 alin. 1 și alin. 2 coroborate cu dispozițiile art. 86 ind. 3 alin. 1 și alin. 3 și cu dispozițiile art. 86 ind. 2 din Codul penal, s-a suspendat executarea pedepsei de 3 ani de închisoare, sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 8 ani, compus din intervalul de timp de 5 ani, la care s-a adăugat pedeapsa aplicată, de 3 ani.

În temeiul dispozițiilor art. 86 ind. 3 alin. 1 din Codul penal din 1969, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

-să se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune Harghita;

-să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

-să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, în cazul existenței acestuia;

-să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul dispozițiilor art. 86 ind. 3 alin. 1 din Codul penal din 1969,s-a impus inculpatului să execute următoarele obligații:

- pe durata termenului de încercare obligația să nu intre în legătură cu persoana vătămată C. M. sau cu membrii de familie ai acesteia;

- să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.

În temeiul dispozițiilor art. 86 ind. 4 raportate la dispozițiile art. 83 din Codul penal din 1969, s-a atras atenția inculpatului asupra acestor dispoziții legale privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în sensul că, dacă inculpatul nu îndeplinește, cu rea-credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligațiile stabilite de instanță, aceasta revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei, și, în sensul că, dacă în cursul termenului de încercare inculpatul săvârșește din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1969, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul Ambrus L. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 276 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul AMBRUS L. la plata sumei de 1000 lei către persoana vătămată C. M., domiliciat în com. Dămuc, ., reprezentând cheltuieli judiciare făcute de acesta în procesul penal.

În baza dispozițiilor art. 19 și art. 397 Cod procedură penală, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. de Ambulanță Județean N., cu sediul în mun. Piatra N., .. 151, jud. N.. A fost obligat inculpatul să plătească acestei părți civile suma de 563,80 lei.

În baza dispozițiilor art. 19 și art. 397 Cod procedură penală, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. Județean de Urgență Piatra N., cu sediul în mun. Piatra N., .-3, jud. N., și obligă inculpatul să plătească acestei părți civile suma de 1222,68 lei.

În baza dispozițiilor art. 19 și art. 397 Cod procedură penală, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență Târgu M., cu sediul în mun. Târgu M., .. 50, jud. M., și obligă inculpatul să plătească acestei părți civile suma de 1661,12 lei.

Potrivit art. 272 Cod procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cursul cercetării judecătorești (în sumă de 300 lei – avocat S. V.) a fost avansat din fondul Ministerului Justiției către Baroul de avocați N..

Potrivit art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul Ambrus L. la plata sumei de 1000 lei (din care 150 lei în cursul urmăririi penale, iar 300 lei onorariul apărătorului său din oficiu în faza de judecată), cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoria B. la data de 21.01.2014 în dosarul nr. 742/P/2011 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților Ambrus Emeric și Ambrus L. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de violare de domiciliu și de ultraj, prevăzute de art. 192 alin. 2 C. pen. din 1969 și art. 239 alin. 2 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 33 alin. 1 lit. a C. pen. din 1969.

S-a reținut în esență prin actul de sesizare a instanței că, la data de 09.07.2011, la orele 18,27, organele de cercetare penală din cadrul I.P.J. N. au fost sesizate, prin S.N.A.U. 112, cu privire la faptul că, în jurul orelor 18,00, C. M., pădurar în cadrul Ocolului Silvic B., în timpul și în legătură cu exercitarea atribuțiunile de serviciu pe linia protecției fondului forestier, pe raza comunei Dămuc, județul N., la Cantonul 28 Trei Fântâni, a fost agresat de Ambrus Emeric și Ambrus L..

Persoana vătămată C. M. este pădurar în cadrul Ocolului Silvic B. și își desfășoară activitatea la Cantonul 28 Trei Fântâni, Districtul V Bicăjel, de pe raza comunei Dămuc, județul N.. Acesta locuia împreună cu familia, soția și un copil minor, la Cantonul 28 Trei Fântâni, cantonul constituind locuință de serviciu din anul 2002. Conform fișei postului C. M. are obligația de a locui în sediul cantonului.

În data de 09.07.2011, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza cantonului pe care îl gestionează, în zona magazinului mixt aparținând lui T. A., din . C. M. i-a depistat pe învinuiții Ambrus Emeric și Ambrus L. transportând material lemnos cu o autoutilitară, marca KIA, cu numărul de înmatriculare_, condusă de Ambrus Emeric. Autoutilitara era staționată în fața magazinului, învinuiții aflându-se în stradă. Persoana vătămată i-a întrebat pe învinuiți dacă transportă material lemnos și dacă dețin documente de proveniență. Întrucât aceștia a adoptat o atitudine agresivă, persoana vătămată, care era împreună cu fiul său minor, în vârstă de 3 ani, a luat hotărârea să meargă la canton, pentru a lăsa copilul în grija mamei. De asemenea, persoana vătămată îi cunoștea pe inculpați și știa că în drumul lor spre casă aceștia urmau să treacă prin fața cantonului, pe drumul forestier M., prevăzut cu barieră metalică. A luat astfel hotărârea de a cobori bariera metalică la . M. și de a-i aștepta pe inculpați.

La scurt timp după persoana vătămată, au ajuns în zona cantorului silvic și inculpații, care, văzând bariera metalică coborâtă, au oprit autoutilitara la circa 30 de metri de barieră. Au coborât din mașină și s-au îndreptat spre persoana vătămată, care se afla lângă barieră. De precizat că bariera se află în imediata apropiere a cantonului silvic. C. M. i-a solicitat lui Ambrus Emeric să deschidă autoutilitara să verifice materialul lemnos, însă acesta a refuzat, înjurându-1 pe pădurar. De asemenea, i-a solicitat să prezinte documente de proveniență pentru materialul lemnos, inculpatul replicând că pădurarul nu este polițist și nu are dreptul să îl verifice, lemnul provenind din pădurea proprietate. Discuția s-a purtat în timp ce inculpații se îndreptau spre pădurar. La un moment dat inculpatul Ambrus Emeric a luat o piatră de jos și a aruncat-o spre persoana vătămată, aceasta ferindu-se, piatra lovind mașina pădurarului, care era parcată în fața cantonului. Ajunși în dreptul pădurarului, inculpații au început să îl lovească, cu pumnii, în zona capului, a trunchiului și a membrelor. Inculpatul Ambrus Emeric a luat de jos o piatră și a lovit persoana vătămată în zona capului. Persoana vătămată a ripostat apărându-se, îmbrâncindu-i pe inculpați. Pentru a scăpa de violențele exercitate asupra sa, persoana vătămată s-a retras spre poarta cantonului, s-a prins de gard pentru a se sprijini, loviturile aplicate în zona capului cauzându-i pierderi de echilibru. inculpații l-au urmărit și au continuat să îl lovească, aplicându-i lovituri cu picioarele în zona organelor genitale. Persoana vătămată s-a retras în curtea cantonului cu intenția de a se refugia în imobil. A fost în continuare urmărită de inculpați, care au pătruns în curtea cantonului, lovind din nou persoana vătămată. Aceasta s-a apărat și 1-a îmbrâncit pe Ambrus Emeric, care, dezechilibrându-se, a căzut la pământ. Ambrus L. a alergat atunci la autoutilitară, a luat un topor și s-a îndreptat spre canton. Văzând aceasta, Ambrus Emeric a intervenit și 1-a oprit pe Ambrus L. în dreptul porții de intrare în curtea cantonului, cei doi îmbrâncindu-se. Ulterior inculpații au mers la autoutilitară și s-au întors în satul Trei Fântâni, ., în jurul orelor 02,00, noaptea, au plecat spre domiciliu, pe același drum forestier M..

La incident a asistat soția persoanei vătămate, C. V., care nu a reușit să intervină pentru aplanarea conflictului, având în brațe copilul în vîrstă de 3 ani, care, speriat, începuse să plângă. Aceasta a strigat doar la inculpați să nu mai lovească partea vătămată, dar fără rezultat. C. V. a sesizat evenimentul la S.N.A.U. 112.

Persoana vătămată a fost transportată cu ambulanța la S. Județean de Urgență Piatra N., unde a rămas internată în perioada 09.07._11. În perioada 14-18.07.2011 persoana vătămată a fost internată la S. Județean de Urgență Târgu M. - Secția Chirurgie Generală I.

Urmare a loviturilor primite partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 14-16 zile de îngriiri medicale, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 499/16.04.2012 întocmit de S.M.L. N..

C. M. a declarat că formulează plângere penală împotriva inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și ultraj.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu (fila 4 DUP); proces-verbal de cercetare la fața locului (filele 10-12 DUP); planșe fotografice realizate cu ocazia cercetării la fața locului (filele 13-19 DUP); fișe de custodie mijloace materiale de probă ridicate cu ocazia cercetării la fața locului (filele 20-22 DUP); plângeri și declarații parte vătămată vătămate C. Marinei (filele 28-38 DUP); adrese emise de Ocolul Silvic B. (filele 39-46 DUP); raport de constatare medico-legală nr. 1016/11.07.2011 emis de S.M.L. N. (fila 49 DUP); raport de expertiză medico-legală nr. 499/16.04.2012 întocmit de S.M.L. N. (fila 70 DUP); declarații martori C. V., T. G. (filele 77, 80, 83 DUP); proces-verbal de percheziție domiciliară (fila 100 DUP); planșe foto realizate cu ocazia percheziției domiciliare (fila 103 DUP); fișe de custodie mijloace materiale de probă ridicate cu ocazia percheziției domiciliare (fila 107 DUP); fișe de cazier judiciar (filele 125, 136); procese-verbale de prezentare materiale de urmărire penală (filele 141, 143).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 31.01.2014 sub nr._ .

Prin încheierea de ședință nr. 9/CP/13.03.2014 din camera de consiliu judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

La primul termen de judecată din data de 15.04.2014, s-a prezentat numai inculpatul A. Emeric. Având în vedere că acesta răspundea afirmativ la orice întrebare, inclusiv la întrebările deschise, care presupuneau formularea de propoziții, instanța a apreciat că inculpatul nu cunoștea și nu vorbea limba română bine, drept pentru care a dispus desemnarea unui interpret de limba maghiară.

La termenul din data de 06.05.2014, instanța a amânat judecarea cauzei față de lipsa de procedură cu inculpatul A. L., precum și față de lipsa apărătorului din oficiu al acestui inculpat.

La termenul din data de 03.06.2014, instanța a amânat judecarea cauzei față de lipsa interpretului de limbă maghiară desemnat în cauză.

La termenul din data de 27.08.2014, față de copia certificatului de deces al inculpatului Ambrus Emeric depusă la dosar prin corespondență de inculpatul Ambrus L., instanța a dispus emiterea unei adrese către Primăria Comunei L. de Sus, jud. Harghita, pentru a se comunica extras din registrul de decese cu privire la Ambrus Emeric și anexa 24 – sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale cu privire la acesta. La data de 27.08.2014, după încheierea ședinței, C. M. a depus o cerere prin care a solicitat introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului Ambrus Emeric (f. 137 dosar).

La data de 27.10.2014, a fost depusă la dosarul cauzei anexa nr. 24 – sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale pentru defunctul Ambrus Emeric (f. 151-152), din care rezultă că moștenitori prezumtivi sunt: Ambrus E., soție; Gerczue E., fiică; Ambrus L., fiu, precum și faptul că defunctul nu deține bunuri imobile (terenuri sau clădiri).

La data de 09.01.2015, a fost depusă la dosar, încheierea nr. 1/07.01.2015 (fila 169 dosar) privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei notarilor publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici referitor la defunctul Ambrus Emeric, decedat la data de 30.07.2014, potrivit căreia până la data încheierii (07.01.2015), succesiunea defunctului n-a fost dezbătută și nu s-au găsit înregistrate declarații privind opțiunea succesorală.

La data de 13.01.2015, instanța a constatat că este primul termen de judecată cu procedura de citare legal îndeplinită și a dispus citirea în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecății. Instanța a apreciat că nu poate fi aplicată procedura simplificată prevăzută de art. 375 din Codul de procedură penală în ceea ce-l privește pe inculpatul Ambrus L., nefiind prezent și neputându-se lua în considerare declarația autentică a acestuia de recunoaștere a vinovăției aflată la fila 126, față de prevederile art. 374 din Noul Cod de procedură penală, care presupun atât recunoașterea în totalitate a faptelor reținute în sarcina sa, nu în mod general, precum și solicitarea ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți.

La același termen, instanța a constatat că la dosar există cereri de constituire de părți civile formulate de persoana vătămată C. M., S. de Ambulanță N., S. Județean de Urgență N. și S. de Urgență Tg M..

La termenul din data de 17.02.2015, instanța a audiat persoana vătămată, C. M..

În cursul judecății nu au mai fost administrate probe, având în vedere faptul că inculpatul prin apărătorul din oficiu a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, iar persoană vătămată, deși a solicitat inițial audierea unor martori cu privire la latura civilă a cauzei, a renunțat ulterior la administrarea acestei probe, precum și la pretențiile civile, iar instanța a apreciat că probele administrate în cursul urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 09.07.2011, în jurul orelor 18,00, C. M., pădurar în cadrul Ocolului Silvic B., în timpul și în legătură cu exercitarea atribuțiunile de serviciu pe linia protecției fondului forestier, pe raza comunei Dămuc, județul N., la Cantonul 28 Trei Fântâni, a fost agresat de Ambrus Emeric și Ambrus L. în fața Cantonului 28 Trei Fântâni, Districtul V Bicăjel, de pe raza comunei Dămuc, județul N..

Instanța a reținut că persoana vătămată C. M. era pădurar în cadrul Ocolului Silvic B. (decizia nr. 426/25.05.2001 – fila 44 d.u.p.) și își desfășura activitatea la Cantonul 28 Trei Fântâni, Districtul V Bicăjel, de pe raza comunei Dămuc, județul N. (adresa nr. 3079/17.05.2012 – fila 41 d.u.p.) și era îmbrăcat în haine de serviciu, la data agresiunilor (planșe foto filele 18-19 d.u.p.). Acesta locuia împreună cu familia, soția și un copil minor, la Cantonul 28 Trei Fântâni, cantonul constituind locuință de serviciu din anul 2002. Conform fișei postului C. M. are obligația de a locui în sediul cantonului (fișa postului – f. 42 d.u.p., proces-verbal de predare-primire a cantonului silvic – f. 45 – 46 d.u.p.).

Agresiunile au constat în lovituri aplicate de către ambii inculpați cu pumnii în zona capului, a trunchiului și a membrelor, lovirea cu o piatră în zona capului de către inculpatul Ambrus Emeric, precum și lovituri cu picioarele în zona organelor genitale. Faptul că asupra persoanei vătămate au fost exercitate acte de violență rezultă atât din declarația martorului C. V. (filele 77-78, 81 d.u.p.), care a asistat la incident, cât și din declarația martorului T. G. (f. 83 d.u.p.), care a relatat că, în data de 09.07.2011, în jurul orelor 17:30 – 18:00, Ambrus Emeric și Ambrus L. au intrat într-un bar din satul Trei Fântâni, dezbrăcați până la jumătate, având sânge pe brațe și pe piept și s-au adresat consumatorilor din bar de etnie maghiară, în limba maghiară, că l-au bătut pe pădurarul de la Cantonul Trei Fântâni. De asemenea, urmele de sânge pe hainele persoanei vătămate (filele 18-19 d.u.p.) și ale inculpaților (filele 105 – 106 d.u.p.) arată atât intensitatea actelor de violență. Urmele de violențe pe corpul persoanei vătămate au fost constatate prin raportul de constatare medico-legală nr. 1016/11.07.2011 (f. 49 d.u.p.) și raportul de expertiză medico-legală nr. 499/16.04.2012 întocmit de S.M.L. N. (f. 70 – 71 d.u.p.).

Pentru a scăpa de violențele exercitate asupra sa, persoana vătămată s-a retras în curtea cantonului cu intenția de a se refugia în imobil, dar fost urmărită de inculpații Ambrus Emeric și Ambrus L., care au pătruns în curtea cantonului, lovind din nou persoana vătămată. La incident a asistat soția persoanei vătămate, C. V. și copilul acestuia în vârstă de 3 ani. Acest fapt reiese din declarația martorului ocular C. V. (filele 77-78, 81 dosar), dar și din planșele foto realizate cu ocazia cercetării la fața locului (filele 13-19 DUP), care arată că bariera, unde au fost opriți inculpații, este lângă poarta cantonului, iar pete de sânge au fost descoperite în fața porții (jetoanele nr 2 și 0 – f. 15-16) și apoi pe o distanță de câțiva metri în curtea cantonului (jetoanele nr. 3, 4 și 5 – f. 16 – 17 ). În plus, deși, în declarațiile date în cursul urmăririi penale, inculpatul Ambrus L. nu a recunoscut că a intrat în curtea cantonului, în cursul judecății la fila nr. 126 din dosar, a fost depusă la dosar o declarație autentică din cuprinsul căreia reiese că inculpatul recunoaște învinuirile aduse în dosarul nr._ având ca obiect „violare de domiciliu”.

Persoana vătămată a fost transportată cu ambulanța la S. Județean de Urgență Piatra N., unde a rămas internată în perioada 09.07._11. În perioada 14-18.07.2011 persoana vătămată a fost internată la S. Județean de Urgență Târgu M. - Secția Chirurgie Generală I.

Urmare a loviturilor primite partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 14-16 zile de îngrijiri medicale, conform raportului de constatare medico-legală nr. 1016/11.07.2011 (f. 49 d.u.p.) și raportului de expertiză medico-legală nr. 499/16.04.2012 întocmit de S.M.L. N. (f. 70 – 71 d.u.p.).

Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, atât în faza urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, respectiv: proces-verbal de cercetare la fața locului (filele 10-12 DUP); planșe fotografice realizate cu ocazia cercetării la fața locului (filele 13-19 DUP); fișe de custodie mijloace materiale de probă ridicate cu ocazia cercetării la fața locului (filele 20-22 DUP); plângeri și declarații parte vătămată vătămate C. Marinei (filele 28-38 DUP); adrese emise de Ocolul Silvic B. (filele 39-46 DUP); raport de constatare medico-legală nr. 1016/11.07.2011 emis de S.M.L. N. (fila 49 DUP); raport de expertiză medico-legală nr. 499/16.04.2012 întocmit de S.M.L. N. (fila 7071 DUP); declarații martori C. V., T. G. (filele 77, 80, 83 DUP); proces-verbal de percheziție domiciliară (fila 100 DUP); planșe foto realizate cu ocazia percheziției domiciliare (fila 103 DUP); fișe de custodie mijloace materiale de probă ridicate cu ocazia percheziției domiciliare (fila 107 DUP).

În drept,

  1. Cu privire la inculpatul Ambrus Emeric

Văzând mențiunile certificatului de deces . nr._(fila 127 d.i.) comunicat instanței de fiul său, inculpatul Ambrus L., pentru termenul de judecată din data de 27.08.2014, precum și extrasul din registrul de deces nr. 681/2014, emis de Primăria L. de Sus, jud. Harghita, instanța a reținut că, la data de 30.07.2014, a intervenit decesul inculpatului, înregistrat în registrul stării civile al Comunei L. de Sus, jud. Harghita la nr. 30/31.07.2014.

Întrucât în cauză a survenit decesul inculpatului Ambrus Emeric, instanța a reținut că a intervenit o cauză ce împiedică exercitarea în continuare a acțiunii penale față de inculpat, motiv pentru care, în raport de prevederile art. 396 alin. 6 C.proc.pen. raportat la art. 16 al. 1 lit. f C.proc.pen., urma a dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Ambrus Emeric cu privire la comiterea infracțiunilor de violare de domiciliu și de ultraj, prevăzute de art. 192 alin. 2 C. pen. din 1969 și art. 239 alin. 2 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 33 alin. 1 lit. a C. pen. din 1969.

Cu privire la cererea de introducere în cauză a moștenitorilor defunctului Ambrus Emeric (f. 137 dosar) formulată de persoana vătămată și partea civilă C. M., instanța a reținut că potrivit anexei nr. 24 – sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale pentru defunctul Ambrus Emeric (f. 151-152), moștenitori prezumtivi sunt: Ambrus E., soție; Gerczue E., fiică; Ambrus L., fiu.

Cu toate acestea, momentan, instanța a constatat ca fiind inaplicabile prevederile art. 24 alin. 2 din Codul de procedură penală, având în vedere că din încheierea nr. 1/07.01.2015 (fila 169 dosar) privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei notarilor publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici referitor la defunctul Ambrus Emeric, decedat la data de 30.07.2014, până la data încheierii (07.01.2015), succesiunea defunctului n-a fost dezbătută și nu s-au găsit înregistrate declarații privind opțiunea succesorală.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 25 alin. 6 Cod procedură penală, instanța urma a respinge cererea de introducere în cauză a numiților Ambrus E., Gerczue E. și Ambrus L., ca fiind moștenitori ai defunctului Ambrus Emeric și urma a lăsa nesoluționate acțiunile civile formulate împotriva inculpatului AMBRUS EMERIC.

În raport de soluția de încetare a procesului penal ce urma a fi dispusă în cauză, în baza art. 275 al. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare, inclusiv onorariul apărătorului desemnat din oficiu inculpatului în cuantum de 300 lei, avansat din fondurile Ministerului Justiției, vor rămâne în sarcina statului.

  1. Cu privire la inculpatul Ambrus L.

În atare context, instanța a reținut, față de probatoriul administrat și prezentat anterior, că săvârșirea faptelor de către inculpatul Ambrus L. sunt neîndoielnice, stabilite dincolo de orice dubiu rezonabil, dată fiind și linia de raționament a curții europene de contencios al drepturilor omului, de la Strasbourg, conform căreia aprecierea probelor făcută de judecătorul național nu ar putea fi cenzurată în temeiul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, decât în cazul în care acesta a dedus din faptele prezentate concluzii în mod evident injuste și arbitrarii ( cauza Barbera, Messegue și Jabardo contra Spaniei – 6 decembrie 1988 ).

În drept, faptele inculpatului Ambrus L. constând în aceea că, în data de 09.07.2011, împreună cu defunctul Ambrus Emeric a exercitat acte de violență, constând în lovituri aplicate cu pumnii, picioarele și obiecte contondente (piatră) persoanei vătămate C. M., în timpul și în legătură cu exercitarea atribuțiunilor de serviciu, în calitate de pădurar în cadrul Ocolului Silvic B., la Cantonul 28 Trei Fântâni, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 14-16 zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj, faptă prevăzută de 239 alin. 2 C. pen. din 1969.

Fapta inculpatului Ambrus L. constând în aceea că,în data de 09.07.2011, împreună cu defunctul Ambrus Emeric a pătruns fără drept în curtea locuinței persoanei vătămate C. M. ( curtea Ocolului Silvic 28 Trei Fântâni - locuință de serviciu), exercitând violențe asupra persoanei vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, faptă prevăzută de art. 192 alin. 2 C. pen. din 1969.

Având în vedere condițiile concrete în care au fost comise infracțiunile analizate, din conținutul mijloacele de probă administrate în cauză reprezentate de declarațiile persoanei vătămate(filele 28-38 DUP), declarațiile martorilor(filele 77, 80, 83 DUP), procesul verbal de cercetare la fața locului (filele 10-12 DUP), planșele fotografice realizate cu ocazia cercetării la fața locului (filele 13-19 DUP), planșe foto realizate cu ocazia percheziției domiciliare (fila 105 - 106 DUP), rezultă fără echivoc că inculpatul Ambrus L. a comis infracțiunile de ultraj și violare de domiciliu, fapte prevăzute de 239 alin. 2, respectiv art. 192 alin. 2 C. pen. din 1969, fapte comise în concurs real prevăzut de art. 33 lit. a C. pen. din 1969.

Forma de vinovăție cu care a acționat inculpatul a fost intenția directă, Ambrus L. prevăzând și urmărind producerea rezultatului (exercitarea actelor de violență și pătrunderea fără drept în curtea cantonului).

Potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

În considerarea deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 06.05.2014, instanța a facut aplicarea globală a legii penale mai favorabile.

Pentru a determina legea penală mai favorabilă în cauză, instanța a analizat comparativ prevederile Codului penal 1969 față de cele ale Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, având drept criterii, în baza cărora va determina legea penală mai favorabilă, pe care urma să le aprecieze în concret, următoarele: conținutul infracțiunii, existența unor impedimente la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale, pedeapsa (natura și limitele acesteia), termenul de prescripție.

Aplicând criteriile enumerate în prezenta cauză, din perspectiva limitelor de pedeapsă aplicabile:

- art. 192 alin. 2 din Codul penal din 1969 prevede pentru infracțiunea de violare de domiciliu, pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 10 ani;

- art. 239 alin. 2 din Codul penal din 1969 prevede pentru infracțiunea de ultraj, pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani;

- art. 224 alin. 1 din Codul penal, în vigoare, prevede pentru infracțiunea de violare de domiciliu pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă;

- din coroborarea dispozițiilor art. 257 alin. 1 cu cele ale art. 193 alin. 2 din Codul penal, în vigoare, rezultă că pentru infracțiunea de ultraj realizat în modalitatea exercitării de loviri sau violențe prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile pedeapsa este închisoarea cu închisoarea de la 8 luni la 6 ani și 8 luni;

În ceea ce privește efectele circumstanțelor atenuante, instanța a apreciat că în Codul penal 1969 este reglementat un tratament sancționator mai favorabil, față de cel al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, întrucât atunci când minimul special al pedepsei închisorii este de un an sau mai mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general (art. 76 alin. 1 lit. d din Codul penal 1969), spre deosebire de prevederile Codului penal actual, conform căruia în cazul în care există circumstanțe atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc cu o treime (art. 76 alin. 1 și 3 din Noul Cod penal).

În noul Cod penal (art. 78) dispozițiile privind efectele circumstanțelor agravante sunt mai blânde decât cele corespunzătoare din Codul penal din 1969 (art. 78), care permiteau, în cazul pedepsei închisorii, adăugarea unui spor de până la 5 ani, în timp ce în actuala reglementare se poate adăuga un spor de până la 2 ani. Cu toate acestea, în stabilirea legii penale mai favorabile în situații tranzitorii, în cazul existenței unor circumstanțe agravante, trebuie avute în vedere nu numai dispozițiile referitoare la efectele unor astfel de circumstanțe, ci și limitele speciale ale pedepselor în cadrul legilor penale succesive.

În ceea ce privește legea penală mai favorabilă aplicabilă pentru pluralitatea de infracțiuni reținută în cauză sub forma concursului de infracțiuni, pentru determinarea acesteia instanța a avut în vedere, pe de o parte, tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni prevăzut de art. 34 alin. 1 lit. b și art. 35 alin. 1 Cod penal 1969, care prevede cumulul juridic al pedepselor cu aplicarea facultativă a unui spor de până la 5 ani, respectiv, tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni prevăzut de Codul penal, care reglementează cumulul juridic cu aplicarea obligatorie a unui spor de o treime din totalul celorlalte pedepse.

Codul penal din 1969 prevede posibilitatea suspendării condiționate a executării pedepsei sau a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, de asemenea, Codul penal, în vigoare, prevede posibilitatea amânării aplicării pedepsei sau a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi dispusă numai dacă infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, acord care nu există în cauză din partea inculpatului Ambrus L., care, dealtfel, nu s-a prezentat la niciun termen de judecată.

În concret, având în vedere că faptele inculpatului Ambrus L. sunt de o gravitate ridicată, constituind o evidentă atitudine de sfidare a autorităților publice, instanța s-a orientat la pedeapsa închisorii orientată spre maximul special în cazul infracțiunii de ultraj, iar în cazul infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa închisorii orientată spre minimul special.

Având în vedere decizia Curții Constituționale nr. 265 din 06.05.2014, cu privire la aplicarea globală a legii penale mai favorabile, în aceste condiții, legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969.

Constatând că faptele există, au fost săvârșite de inculpat, constituie infracțiuni și au fost comise cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea inculpatului Ambrus L. pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și de ultraj, prevăzute de art. 192 alin. 2 C. pen. din 1969 și art. 239 alin. 2 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 33 alin. 1 lit. a C. pen. din 1969.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. 1969, respectiv dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Instanța a constatat că în cauză nu pot fi reținute circumstanțe atenuante.

Raportat la modul în care au fost comise violențele asupra persoanei vătămate și zonele corpului vizate de inculpați: lovituri aplicate de către ambii inculpați cu pumnii în zona capului, a trunchiului și a membrelor, lovirea cu o piatră în zona capului de către inculpatul Ambrus Emeric, precum și lovituri cu picioarele în zona organelor genitale, violențe exercitate în prezența soției persoanei vătămate și a copilului acestuia în vârstă de 3 ani, această împrejurare constituie circumstanță agravantă, conform dispozițiilor art. 77 lit. b din Codul penal, în vigoare.

În concret, instanța a reținut că imediat după săvârșirea faptelor inculpatul a părăsit teritoriul României (fila 76 d.u.p.), nu a recunoscut în timpul cercetărilor faptul că a exercitat violențe și în curtea cantonului, nu s-a prezentat la nici un termen de judecată, justificând că lucrează în străinătate cu contract de muncă, dar fără a face dovada acestui fapt.

Pe de altă parte, instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana inculpatului, și anume, faptul că acesta este în vârstă de 24 de ani, nu are ocupație sau loc de muncă stabil în România, iar din fișa de cazier judiciar a acestuia (f. 140 d.i.) rezultă că nu este cunoscut cu antecedente penale.

Pentru aceste motive, în baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 din Codul penal din 1969, a fost condamnat inculpatul AMBRUS L. (fiul lui Emeric și E., născut la data de 20.04.1990 în ., județul Harghita, domiciliat în ., .. 1156, județul Harghita, CNP-_, cetățenie română, fără antecedente penale) la pedeapsa închisorii de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și lit. b C. pen. din 1969, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani, care se va executa după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și lit. b C. pen. din 1969, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul dispozițiilor art. 239 alin. 2 din Codul penal din 1969, instanța a condamnat inculpatul AMBRUS L. la pedeapsa închisorii de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și lit. b C. pen. din 1969, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani, care se va executa după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și lit. b C. pen. din 1969, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 alin.1 lit. b C.pen. din 1969 și art.5 C.pen., instanța a contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, instanța apreciind că nu este necesar aplicarea unui spor de pedeapsă.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța a reținut dispozițiile art. 86 ind. 1 C. pen. din 1969, conform cărora se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi acordată și în cazul concursului de infracțiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani; infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, afară de cazurile când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38; s-a apreciat, ținând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârși infracțiuni.

Instanța a considerat că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentință fiind de 3 ani închisoare pentru concurs de infracțiuni, iar inculpatul nu are antecedente penale, iar instanța are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 86 ind. 1 alin. 1 și alin. 2 coroborate cu dispozițiile art. 86 ind. 3 alin. 1 și alin. 3 și cu dispozițiile art. 86 ind. 2 din Codul penal, instanța a suspendat executarea pedepsei de 3 ani de închisoare, sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 8 ani, compus din intervalul de timp de 5 ani, având în vedere gravitatea faptei, la care s-a adăugat pedeapsa aplicată, de 3 ani.

În temeiul dispozițiilor art. 86 ind. 3 alin. 1 din Codul penal din 1969, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

-să se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune Harghita;

-să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

-să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, în cazul existenței acestuia;

-să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul dispozițiilor art. 86 ind. 3 alin. 1 din Codul penal din 1969, având în vedere natura infracțiunii, dar și faptul că inculpatul nu are nici ocupație sau calificare și este o persoană tânără, instanța a apreciat că dobândirea unei noi calificări profesionale sau urmarea unui curs de pregătire școlară ar avea un efect benefic asupra posibilităților viitoare ale inculpatului de a realiza venituri licite și pentru a-și îndeplini obligațiile de plată, a impus inculpatului să execute următoarele obligații:

- pe durata termenului de încercare obligația să nu intre în legătură cu persoana vătămată C. M. sau cu membrii de familie ai acesteia(soția C. V., copiii C. I.-M. și C. M.-F.);

- să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.

În temeiul dispozițiilor art. 86 ind. 4 raportate la dispozițiile art. 83 din Codul penal din 1969, a atras atenția inculpatului asupra acestor dispoziții legale privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în sensul că, dacă inculpatul nu îndeplinește, cu rea-credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligațiile stabilite de instanță, aceasta revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei, și, în sensul că, dacă în cursul termenului de încercare inculpatul săvârșește din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă, chiar după expirarea acestui termen, instanța a revocat suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1969, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, instanța a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul Ambrus L. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b din C.pen. din 1969, a dispus confiscarea de la inculpați a corpurilor delicte anexate la dosar: plic nr. 1 – 09.07.2011 – conținând fragment de rocă; plic nr. 2 – 09.07.2011 – conținând șapcă din piele de culoare neagră; plic nr. 3 – 09.07.2011 – conținând obiecte de îmbrăcăminte; plic nr. 1 – 12.07.2011 – percheziție domiciliară – obiecte de îmbrăcăminte.

În ceea ce privește latura civilă, instanța a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile cumulative prevăzute de art. 1357 din Codul civil, referitoare la antrenarea răspunderii delictuale, părțile civile în cauză fiind îndrituite, potrivit art. 1381 din Codul civil la reparație pentru prejudiciul produs prin fapta ilicită. De asemenea, potrivit art. 1382 Cod civil, cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat.

Având în vedere că inculpatul Ambrus Emeric a decedat, iar în cauză nu sunt introduși moștenitorii defunctului, în temeiul art. 1382 C. civil, inculpatul Ambrus L. a obligat la reparația prejudiciului produs prin faptele ilicite.

Instanța a luat act că persoana vătămată a renunțat la constituirea de parte civilă în cauză, dar a solicitat cheltuielile de judecată.

Potrivit art. 276 alin. 1 Cod procedură penală „în caz de condamnare, inculpatul este obligat să plătească persoanei vătămate, precum și părții civile căreia i s-a admis acțiunea civilă cheltuielile judiciare făcute de acestea”, persoana vătămată C. M. a dovedit cheltuielile judiciare făcute prin depunerea chitanței nr. 908 din 18.02.2014 (fila 37 d.i.) și, în consecință, instanța urma a obliga pe inculpatul Ambrus L. la plata sumei de 1000 lei către persoana vătămată C. M., reprezentând cheltuieli judiciare făcute de acesta în procesul penal.

Pentru soluționarea laturii civile a procesului penal, instanța a analizat cererile de constituire părți civile formulate S. de Ambulanță N. (f. 84 d.u.p.), cu suma de 563,80 lei, S. Județean de Urgență N. (f. 86 d.u.p.), cu suma de 1222,68 lei, și S. de Urgență Tg M. (f. 89 d.u.p, adresa nr. 3039/05.05.2014 - f. 77 d.i. ), cu suma de 661,12 lei.

În baza dispozițiilor art. 19 și art. 397 Cod procedură penală, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. de Ambulanță N.. Obligă inculpatul să plătească acestei părți civile suma de 563,80 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport (217,80 lei) și asistență medicală (346 lei) pentru persoana vătămată C. M.. Prejudiciul a fost calculat prin fișa nr. 5458/02.04.2012, aflată la fila 84 d.u.p.

În baza dispozițiilor art. 19 și art. 397 Cod procedură penală, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. Județean de Urgență N. și a obligat inculpatul să plătească acestei părți civile suma de 1222,68 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare, hrană, medicalmente, analize de laborator și investigații pentru persoana vătămată C. M., internat în perioada 09.07.2011 – 12.07.2011 la acestă unitate sanitară la compartimentul de Urologie. Prejudiciul a fost calculat prin decontul de cheltuieli din data de 12.07.2011, aflat la fila 87 d.u.p.

În baza dispozițiilor art. 19 și art. 397 Cod procedură penală, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență Târgu M. și a obliga inculpatul să plătească acestei părți civile suma de 661,12 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare pentru persoana vătămată C. M., internat în perioada 14.07.2011 – 18.07.2011 la această unitate sanitară în Secția Clinică Chirurgie Generală I. Prejudiciul a fost calculat prin fișa pentru calculul costului de spitalizare, aflat la fila 91 d.u.p.

Potrivit art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a obligat inculpatul Ambrus L. la plata sumei de 1000 lei (din care 150 lei în cursul urmăririi penale, iar 300 lei onorariul apărătorului său din oficiu în faza de judecată), cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a formulat apel inculpatul apreciind-o ca nelegală și netemeinică și partea civilă S. C. Județean de Urgență Tg. M. .

În motivarea apelului inculpatul susține că nu a comis infracțiunea de violare de domiciliu, nu sunt probe în acest sens. Solicită redozarea pedepsei pentru infracțiunea de ultraj, suspendarea condiționată a executării pedepsei. A precizat că lucrează în străinătate, iar obligațiile impuse în baza art.86 ind.1 și următoarele i-ar îngreuna această activitate. A criticat și impunerea obligației de a urma un curs de pregătire profesională în condițiile în care are mai multe diplome referitoare la astfel de cursuri.

Partea civilă S. C. Județean de Urgență Tg. M. a criticat sentința pentru neobligarea inculpatului și la plata dobânzii legale aferentă debitului principal.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului din oficiu, constată că doar apelul părții civile este fondat .

Probele administrate în ambele faze ale procesului penal dovedesc fără putință de tăgadă că inculpatul Ambrus L. a comis și infracțiunea de violare de domiciliu pentru care a fost condamnat de instanța de fond.

Astfel din procesul verbal de cercetare la fața locului, schița anexă și planșa foto se observă existența unor urme de sânge în curtea cantonului, aspect ce se coroborează atât cu relatările persoanei vătămate cât și cu cele ale martorului C. V. care au susținut de la început că cei doi inculpați au pătruns în curte unde au continuat să lovească persoana vătămată.

De altfel prin declarația notarială inculpatul a recunoscut și acest aspect.

În aceste condiții, instanța de fond a dispus în mod întemeiat condamnarea inc. Ambrus L. pentru infracțiunea de violare de domiciliu.

De asemenea s-a făcut o corectă individualizare a pedepselor aplicate acestui inculpat în condițiile gravității deosebite a faptelor sale, a violenței deosebite utilizată asupra persoanei vătămate ce putea avea urmări mult mai grave, a comiterii faptei în prezența fiului minor al persoanei vătămate. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că inc. Ambrus L., în timpul incidentului, a luat un topor din autoutilitara cu care as-a îndreptat spre persoana vătămată cu intenția de a o lovi, însă doar intervenția tatălui său l-a oprit din această acțiune ce ar fi avut ca rezultat moartea acesteia.

În acest context și al lipsei inculpatului de la judecată, faptul că acesta nu are antecedente nu poate constitui o circumstanță atenuantă, nefiind astfel posibilă reducerea pedepselor sub minimul prev. de lege.

Față de cuantumul pedepsei rezultante de 3 ani închisoare nu sunt aplicabile nici dispozițiile art.81 din Cp. din 1969 referitoare la suspendarea condiționată, dispoziții ce impun condiția existenței unei pedepse de cel mult 2 ani pentru un concurs de infracțiuni.

În Aceste condiții, în mod temeinic și legal a dispus instanța de fond suspendarea sub supraveghere conform art.86 ind.1 din C.p. din 1969.

Nu se impune înlăturarea obligației stabilite de instanța de fond pentru inculpat de a urma un curs de pregătire școlară sau calificare profesională, în condițiile în care acesta nu avea loc de muncă, cursurile urmate nu l-au ajutat în obținerea unei slujbe, iar locul de muncă actual nu este unul specializat.

În consecință, în baza art. 421 pct. 1 lit. b din C.p.p. Curtea va respinge apelul declarat de inculpatul Ambrusz L. ca nefundat.

În temeiul art.275 al.2 din C.p.p. din C.p.p. va obliga apelantul la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În ceea ce privește apelul părții civile S. C. Județean de Urgență Tg. M., Curtea constată că este fondat în condițiile în care aceasta a solicitat și dobânda legală pentru contravaloarea serviciilor medicale prestate victimei, iar acestea nu au fost acordate de instanța de fond.

Potrivit art.1531 al.1 din Codul civil creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.

Conform art.1535 al.1 din același cod În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.

Aceste dispoziții sunt aplicabile în cazul de față, inculpatul datorând și dobânda legală pentru debitul principal, care chiar dacă a fost stabilit într-un cuantum mai mare de către instanța de fond, nu mai poate fi modificat de instanța de control judiciar în lipsa unui apel al inculpatului cu privire la latura civilă.

Ca urmare, Curtea, în temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală va admite apelul formulat de partea civilă S. C. Județean de Urgență Tg. M., va desființa sentința penală nr. 18 din 03.03.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ doar în ceea ce privește neacordarea dobânzilor legale pentru daunele materiale, reținând cauza spre rejudecare.

Pe fond, în temeiul art.19 și art.397 din C.p.p. va obliga inc. A. L. la plata sumei de 1661,2 lei către de partea civilă S. C. Județean de Urgență Tg. M. cu dobânda legală calculată de la data 18.07.2011 până la momentul plății.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

I. În temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de inc. AMBRUS L. împotriva sentinței penale nr. 18 din 03.03.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .

În temeiul art.275 al.2 din C.p.p. obligă apelantul Ambrus L. la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

II. În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală admite apelul formulat de partea civilă S. C. Județean de Urgență Tg. M..

Desființează sentința penală nr. 18 din 03.03.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ doar în ceea ce privește neacordarea dobânzilor legale pentru daunele materiale, reține cauza spre rejudecare și, pe fond:

În temeiul art.19 și art.397 din C.p.p. obligă inc. A. L. la plata sumei de 1661,2 lei către de partea civilă S. C. Județean de Urgență Tg. M. cu dobânda legală calculată de la data 18.07.2011 până la momentul plății.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 19.05.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

M. V. O. V. P.

GREFIER,

L. G.

Red. s.p.f. L. C.N.

Red.d.p.a. O.V.P./ 09.06.2015.

Tehnored. L.G./ 09.06.2015.

9 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 497/2015. Curtea de Apel BACĂU