Conducere fără permis (art.335 NCP). Decizia nr. 165/2015. Curtea de Apel BRAŞOV

Curtea de Apel BRAŞOV - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 165/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 26410/197/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

Secția penală și pentru cauze cu minori

DECIZIA PENALĂ NR. 165/APDosar nr._

Ședința publică din data de 24 februarie 2015

Instanța constituită din:

Complet de judecată CAJ6:

Președinte: M. G. L. - judecător

Judecător: C. E.

Grefier: C. G.

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. A. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul C. M. împotriva sentinței penale nr. 2791/S din 25 noiembrie 2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 28 ianuarie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 11 februarie 2015, iar apoi pentru data de astăzi, 24 februarie 2015 când;

CURTEA,

Constată că prin sentința penală nr. 2791/25.11.2014 a Judecătoriei B. s-a dispus, în baza art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală condamnarea inculpatului C. M., la pedeapsa de un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără permis de conducere.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal 1968, pe durata executării pedepsei principale, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal 1969, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal 1968, pe durata executării pedepsei principale, i s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal 1969, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e și g Cod penal 1968 cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal 1968 raportat la art. 5 Cod penal și art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.

În baza art. 85 Cod penal 1968 s-a dispus anularea suspendării condiționate a pedepsei aplicate inculpatului prin sentința penală nr.1895/11.10.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., definitivă prin decizia civilă nr. 1032/18.12.2013 a Curții de apel B. și a suspendării condiționate a pedepsei aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 2174/20.11.2013 pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei B., definitivă prin decizia penală nr. 477/09.10.2014 a Curții de apel B..

S-a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1895/11.10.2013 pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei B. și sentința penală nr. 2174/20.11.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B. sunt concurente cu infracțiunile din prezenta cauză.

S-a descontopit pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1895/11.10.2013 pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei B., definitivă prin decizia civilă nr. 1032/18.12.2013 a Curții de apel B., repunând în individualitatea lor pedepsele componente:

- pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e și g Cod penal 1968 cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c și art. 78 Cod penal 1968;

-pedeapsa de 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără permis de conducere prevăzută de art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 ;

- pedeapsa de un an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare prevăzută de art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002.

S-a descontopit pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2174/20.11.2013 pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei B., definitivă prin decizia penală nr. 477/09.10.2014 a Curții de apel B., repunând în individualitatea lor pedepsele componente:

- pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a și e Cod penal 1968 cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal 1968 ;

- pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals privind identitatea prevăzută de art. 293 alin. 1 Cod penal 1968 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1968 (6 acte materiale) ;

- pedeapsa de un an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără permis de conducere prevăzută de art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002.

În baza art. 36 alin. 1 Cod penal 1968 raportat la art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal 1968 au fost contopite pedepsele de 2 ani închisoare, un an închisoare și un an închisoare aplicate în prezenta cauză cu pedepsele de 2 ani închisoare, 10 luni închisoare și un an închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 1895/11.10.2013 pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei B., definitivă prin decizia civilă nr. 1032/18.12.2013 a Curții de apel B. și cu pedepsele de 2 ani închisoare, 2 ani închisoare, 3 luni închisoare, un an închisoare și un an închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 2174/20.11.2013 pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei B., definitivă prin decizia penală nr. 477/09.10.2014 a Curții de apel B. aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care adaugă un spor de 6 luni închisoare, în final inculpatul având de executat o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal 1968 pe durata executării pedepsei principale, i s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal 1968, ca pedeapsă accesorie.

Potrivit art. 86 ind. 1 Cod penal 1968 s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 6 ani ce constituie termen de încercare potrivit art. 86 ind. 2 Cod penal 1968, termen de încercare care se calculează de la data rămânerii definitive a sentinței penală nr. 1895/11.10.2013 pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei B., definitivă prin decizia civilă nr. 1032/18.12.2013 a Curții de apel B..

În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 lit. a-d Cod penal 1968 pe perioada termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la datele fixate, la Serviciul de Probațiune, de pe lângă Tribunalul Dâmbovița;

2. să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare, care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

3. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență ;

4. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.

În baza art. 86 ind. 3 alin. 3 lit. e Cod penal 1968 pe perioada termenului de încercare inculpatul trebuie să respecte obligația de a nu conduce niciun autovehicul.

În baza art. 404 alin. 2 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 Cod penal 1968.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal 1968 s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut în data de 10.03.2011.

S-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L. în contradictoriu cu inculpatul, ca rămasă fără obiect.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 600 lei reprezentând cheltuieli judiciare, suma de câte 75 lei reprezentând onorariul apărătorilor din oficiu, rămânând în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. emis în data de 04.10.2013 în dosarul de urmărire penală nr. 2190/P/2011 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului C. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără permis de conducere prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare prevăzută de art. 85 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 și de complicitate la furt calificat prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e și g Cod penal 1968 cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal 1968.

Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, respectiv declarația părții vătămate, declarație olografă a inculpatului C. M., declarație olografă a martorului G. C. I., raport de expertiză medico-legală nr. 705/E/17.03.2011, proces-verbal de vizionare înregistrări video și înscrisuri precum și declarația de recunoaștere a vinovăției dată de inculpat în faza de judecată, conform art. 374 alineat 4 Cod de procedură penală, instanța de fond a reținut, în fapt, că în noaptea de 11/12.12.2011, în jurul orei 01,00 inculpatul C. M., împreună cu minorul G. C. I. au plecat din orașul Rîșnov spre municipiul B., cu autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_, condus de inculpatul C. M., în scopul de a alimenta cu combustibil, fără a achita contravaloarea acestuia.

Ajunși în municipiul B., pe . orei 03,00, inculpatul C. M. a oprit autoturismul, a coborât din acesta, a demontat plăcuțele de înmatriculare cu nr._ și a montat alte plăcuțe de înmatriculare cu nr._, după care a condus respectivul autoturism până în stația de carburant aparținând S.C. Rompetrol Downstream S.R.L. de pe .> În stația respectivă, în jurul orei 03,10, cei doi au coborât din autoturism, iar inculpatul G. C. I. a alimentat cu motorină autoturismul și a umplut două canistre aflate în portbagaj, în timp ce inculpatul C. M. aștepta lângă autoturism.

După ce a umplut canistrele inculpatul G. C. I. a închis portbagajul autoturismului, moment în care lângă acesta a venit un angajat al benzinăriei cale le-a spus celor doi să meargă la casă pentru a achita contravaloarea combustibilului. G. C. I. a plecat cu angajantul respectiv, iar inculpatul C. M. a urcat în autoturism motivând că trebuie să-și ia cardul din interiorul acestuia. Inculpatul C. M. a pornit autoturismul, iar G. C. I. s-a întors și el în fugă și s-a urcat în autoturism, pe bancheta din spate, cei doi plecând din stație fără a achita contravaloare combustibilului, deși angajații benzinăriei au încercat să-i oprească, prejudiciul cauzat fiind de 521,47 lei. La câteva sute de metri de benzinărie cei doi au schimbat plăcuțele false de înmatriculare cu cele adevărate, după care și-au continuat drumul.

În drept, a considerat instanța de fond că faptele inculpatului C. M. care, în noaptea de 11/12.12.2011, în intervalul orar 01,00–03,30, a condus fără a avea emis permis de conducere autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ între orașul Rîșnov și municipiul B., după care a montat pe acesta plăcuțele de înmatriculare cu nr._ și l-a condus până în stația carburant aparținând S.C. Rompetrol Downstream S.R.L. de pe . C. I. a alimentat cu motorină autoturismul și a umplut două canistre aflate în portbagaj, în timp ce inculpatul C. M. aștepta lângă autoturism și apoi au plecat fără a achita contravaloarea combustibilului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu deține permis de conducere, faptă prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, faptă prevăzută de art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 și complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e și g Cod penal 1968 cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal 1968, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1968.

La individualizarea pedepselor la care a fost condamnat inculpatul, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv, împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorilor – inculpatul fiind condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în alte două dosare –, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța de fond a considerat că scopul acesteia poate fi atins și fără executare și a reținut aplicabilitatea art. 86 ind. 1 Cod penal 1968 raportat la faptul că pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani, iar inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale urmând a suspenda sub supraveghere executarea acesteia pe durata unui termen de încercare stabilit în condițiile art. 86 ind. 2 Cod penal 1968, în speță, 6 ani.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, care a solicitat, prin apărător ales, în baza art. 421 alin.2 lit. b Cod procedură penală, admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 2791/25.11.2014, iar pe fondul cauzei să se dispună reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului în sensul micșorării acesteia, schimbării modalității de executare, în sensul aplicării art. 81 și art. 82 Cod penal din 1968 și reducerea termenului de încercare de la 6 ani la 4 ani.

În susținerea apelului, a arătat că un primul motiv de apel reprezintă faptul că instanța de fond, deși a dat eficiență art. 374 Cod procedură penală - privind procedura recunoașterii, a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată spre minimul general și nu spre minimul special, respectiv sub 2 ani. A considerat că instanța de fond trebuia să pronunțe o pedeapsă rezultantă sub acest minim de 2 ani și a apreciat că în mod greșit s-a considerat necesar aplicarea sporului de 6 luni, ca în final inculpatul să fie condamnat la pedeapsa rezultantă a închisorii de 2 ani și 6 luni.

Un alt motiv de apel se referă la modalitatea de executare a pedepsei, considerând că aplicarea unui spor de pedeapsă în privința codului penal vechi este una facultativă și nu obligatorie. Cu raportare la vechiul cod penal, a considerat că instanța ar fi putut să-i acorde inculpatului, ca modalitate de executare, suspendarea condiționă a executării pedepsei, apreciind ca fiind îndeplinite condițiile, atât în ceea ce privește pedeapsa, care este mai mică de 3 ani, cât și cea privitoare la scopul pedepsei care poate fi atins și în executarea pedepsei sub această modalitate.

Al treilea motiv de apel vizează netemeinicia hotărârii instanței de fond în ceea ce privește cuantumul termenului de încercare, prevăzut de art. 86² alin. 1 Cod penal din 1968, apreciind că termenul de încercare stabilit de instanța de fond este unul exagerat de mare, sens în care a solicitat reducerea termenului de încercare de la 6 ani la 4 ani.

Verificând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, cât și prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea reține următoarele:

Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale și cu declarația de recunoaștere dată de inculpat în conformitate cu dispozițiile art. 374 alineat 4 Cod de procedură penală, situație de fapt pe care instanța de control judiciar și-o va însuși în totalitate.

O singură eroare materială, referitoare la data săvârșirii faptei, strecurată atât în actul de sesizare cât și în hotărârea primei instanțe, se impune a fi remediată de instanța de control judiciar, în sensul că data corectă a faptei, astfel cum rezultă din declarațiile inculpatului, ale persoanei vătămate și din actele de cercetare penală efectuate, o reprezintă noaptea de 11/12.02.2011.

În mod corect a fost făcută și încadrarea în drept a faptelor, considerându-se că faptele inculpatului C. M. care, în noaptea de 11/12.02.2011, în intervalul orar 01,00–03,30, a condus fără a avea permis de conducere autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ între orașul Rîșnov și municipiul B., după care a montat pe acesta plăcuțele de înmatriculare cu nr._ și l-a condus până în stația carburant aparținând S.C. Rompetrol Downstream S.R.L. de pe . C. I. a alimentat cu motorină autoturismul și a umplut două canistre aflate în portbagaj, în timp ce inculpatul C. M. aștepta lângă autoturism și apoi au plecat fără a achita contravaloarea combustibilului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu deține permis de conducere, faptă prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, faptă prevăzută de art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 și complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e și g Cod penal 1968 cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal 1968, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1968.

Având în vedere regulile de la concursul de infracțiuni, în mod corect au fost identificate ca fiind mai favorabile, dispozițiile legii penale vechi.

Criticile formulate de inculpat vor fi respinse ca nefondate pentru următoarele motive:

Pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat a fost stabilită de instanța de fond la nivelul minimului legal, de 2 ani, obținut ca urmare a reduceri cu o treime a pedepsei, astfel că nu se poate reduce pedeapsa sub acest minim, fără reținerea unor circumstanțe atenuante. Curtea nu identifică circumstanțe atenuante care să fie reținute în favoarea inculpatului, astfel că nu se va dispune reducerea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat. Nu se poate discuta despre un comportament bun în societate al inculpatului care să poată fi valorificat ca o circumstanță atenuantă din moment ce acesta a săvârșit mai multe infracțiuni concurente cu cele din prezenta cauză, reținându-se că nu a avut o conduită bună înainte de săvârșirea infracțiunii.

Achitarea prejudiciului provocat prin infracțiunea de complicitate la furt calificat, pe lângă faptul că nu a fost realizată de inculpat, ci de minorul G. C. I., cu care inculpatul a săvârșit fapta, nu poate avea o relevanță prea mare astfel încât să impună reținerea acestei împrejurări ca și circumstanță atenuantă, atâta vreme cât inculpatul a săvârșit și alte două infracțiuni, de pericol. În ansamblul activității infracționale, plata sumei de bani ce reprezintă contravaloarea carburantului sustras nu poate constitui un factor de atenuare a răspunderii penale pentru faptele săvârșite.

Cu privire la celelalte două pedepse, se reține că instanța de fond a aplicat pedepse orientate spre minim, luând în considerare în mod corect criteriile de individualizare, astfel că nu se impune nici în acest caz reducerea lor la minimul legal sau sub minim, nefiind identificate circumstanțe atenuante.

Un alt motiv pentru care nu se pot coborî pedepsele îl constituie reținerea circumstanței agravante a săvârșirii infracțiunii cu un minor, care dă posibilitatea instanței să aplice pedepse mai mari.

Având în vedere cuantumul pedepsei rezultante, de 2 ani și 6 luni, obținute în urma aplicări regulilor de la concursul de infracțiuni, nu se poate dispune suspendarea condiționată a executării acestei pedepse, nefiind îndeplinită condiția prevăzută la art. 81 alineat 2 Cod penal.

Cu privire la durata termenului de încercare, se observă că a fost stabilit de instanța de fond la nivelul mediu din intervalul 2-5 ani, prevăzut de lege, respectiv 3 ani și 6 luni, care, adăugat la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare, a rezultat durata totală de supraveghere de 6 ani.

Raportat la antecedența infracțională a inculpatului, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar, la specializarea acestuia în săvârșirea de acest gen de fapte, la elaborarea activității infracționale (oprirea înainte de benzinărie, schimbarea numerelor de înmatriculare reale cu unele false spre a evita identificarea autoturismului de către camerele de supraveghere), la condamnările anterioare în care s-a stabilit ca modalitate de individualizare a executării pedepsei, suspendarea condiționată, Curtea consideră că stabilirea acestui termen de încercare nu este deloc excesiv, ba dimpotrivă, alegerea acestei modalității de individualizare apare, în opinia instanței de control judiciar, ca prea blândă, întrucât nu există convingerea că pronunțarea condamnării este suficientă, fără executarea efectivă a pedepsei, pentru a-l avertiza pe condamnat să nu mai săvârșească alte infracțiuni pe viitor. Cum nu se poate agrava situația inculpatului în propria cale de atac, va fi menținută suspendarea sub supraveghere a executării acestei pedepse rezultante.

Pentru aceste motive, în condițiile date, se impune supravegherea comportamentului inculpatului pe o durată de 6 ani pentru a asigura dezideratul acestei modalități de individualizare a executării pedepsei, acela de a preveni săvârșirea altor infracțiuni de către inculpat.

Pentru aceste motive, se va respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul C. M. împotriva sentinței penale nr. 2791/25.11.2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._, pe care o va menține.

În temeiul art. 275 alineat 2 Cod de procedură penală, va obliga inculpatul la plata sumei de 150 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul C. M. împotriva sentinței penale nr. 2791/25.11.2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._, pe care o menține.

În temeiul art. 275 alineat 2 Cod de procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 150 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 24.02.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

M. G. L. C. E.

GREFIER

C. G.

Red.MGL/05.05.2015

Dact.BN/07.05.2015/ex.2

Jud.fond.G. S.

← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP)....		Traficul de minori (art.211 NCP). Decizia nr. 134/2015. Curtea... →

Conducere fără permis (art.335 NCP). Decizia nr. 165/2015. Curtea de Apel BRAŞOV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Conducere fără permis (art.335 NCP). Decizia nr. 165/2015. Curtea de Apel BRAŞOV