Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr. 206/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 206/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 8377/62/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 206/AP Dosar nr._
Ședința publică din data 18 martie 2015
Instanța constituită din:
Completul de judecată A 11:
PREȘEDINTE: N. H. - judecător
Judecător: M. G. L.
Grefier: D. B.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. D. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de partea civilă S. R. – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Regională a Finanțelor Publice B. împotriva sentinței penale nr. 306 din 3 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul B., în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 3 martie 2015 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, s-a amânat pronunțarea pentru 17 martie 2015, iar apoi pentru astăzi 18 martie 2015.
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr. 306/03.11.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ s-a dispus în baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1968 (6 acte materiale aferente anului 2011) și art. 5 Cod penal condamnarea inculpatului M. G. la pedeapsa de 2 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b, lit. c Cod penal 1968 (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice și în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale și de a exercita activități ce implică conducerea unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1968 (7 acte materiale aferente anului 2010) cu aplicarea art. 5 Cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b, lit. c Cod penal 1968 (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice și în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale și de a exercita activități ce implică conducerea unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1968 (10 acte materiale aferente anului 2009) cu aplicarea art. 5 Cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b, lit. c C. penal 1968 (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice și în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale și de a exercita activități ce implică conducerea unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal1968 (9 acte materiale aferente anului 2010) cu aplicarea art. 5 Cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II, lit b, lit c Cod penal 1968 (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice și în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale și de a exercita activități ce implică conducerea unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1968 (3 acte materiale aferente anului 2009) cu aplicarea art. 5 Cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II, lit b, lit c Cod penal 1968 (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice și în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale și de a exercita activități ce implică conducerea unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 290 alin. 1 Cod penal 1968 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1968 (86 acte materiale) cu aplicarea art. 5 Cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 Cod penal 1968 au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului și a dispus ca în final acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II, lit. b, lit. c Cod penal 1968 (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice și în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale și de a exercita activități ce implică conducerea unei societăți comerciale).
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a teza II, lit. b, lit. c Cod penal din 1968.
În baza art. 86/1 Cod penal 1968 s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 7 ani.
În baza art. 86/3 Cod penal1968 pe durata termenului de încercare inculpatul va fi obligat:
- să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul B. conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de această instituție;
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86/4 Cod penal 1968.
S-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
S-a dispus comunicarea prezentei sentințe la momentul rămânerii definitive către Oficiul Național al Registrului Comerțului și la cazierul fiscal al inculpatului.
În baza art. 404 Cod procedură penală s-a menținut măsura popririi asigurătorii impusă prin ordonanțele procurorului din datele de 9 aprilie 2012 și 18 aprilie 2012 asupra tuturor conturilor inculpatului M. G. CNP –_ deschise la Raiffeisen SA și ING Bank NV Amsterdam - sucursala București până la concurența sumei de 4.130.967 lei.
În baza art. 397 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească părții civile statul român prin ANAF suma de 4.130.967 lei (sumă reprezentând 1.806.435 lei TVA și dobânda de 573.538 lei aferentă TVA și 1.318.211 lei impozit pe profit și dobânda 432.783 lei aferentă impozitului pe profit).
S-a dispus anularea înscrisurilor falsificate existente la filele, respectiv: facturi . VSN nr_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_; chitanțe . VSN nr_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_; facturi . VSN nr_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_; chitanțe . VSN nr_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_.
În baza art. 273 Cod procedură penală s-a dispus plata din fondurile Tribunalului B. către martorul A. M. A. a sumei de 490 lei reprezentând contravaloarea transport pe ruta C. - B. și retur – 2 transporturi – 9 octombrie 2014 și 11 septembrie 2014, sumă ce se va include în cheltuieli judiciare.
În baza art. 274 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 3500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul din data de 10.12.2013 în dosar penal nr. 386/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul B., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. G. cercetat pentru infracțiunile:
- „evaziune fiscală” prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal ( 6 acte materiale aferente anului 2011),
- „evaziune fiscală” prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (7 acte materiale aferente anului 2010),
- „evaziune fiscală” prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (10 acte materiale aferente anului 2009),
- „evaziune fiscală” prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (9 acte materiale aferente anului 2010),
- „evaziune fiscală” prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (3 acte materiale aferente anului 2009),
- „fals în înscrisuri sub semnătură privată” prev. de art. 290 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (86 acte materiale).
Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, astfel cum au fost indicate de procuror în cuprinsul actului de sesizare și mijloacele de probă administrate în faza de judecată, respectiv declarația inculpatului, ale martorilor N. I., Tuchilă A., V. G., A. S., R. I. F., A. M. A., precum și înscrisuri contabile, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
1.În anul 2011 . SRL a raportat achiziții în semestrul 1 din 2011 în valoare de 176.954 lei la care se adaugă TVA în cuantum de 42.469 lei, în vreme ce . nu raportează vreo livrare către această societate. Acest aspect rezultă din verificările încrucișate realizate de inspectorii fiscali (fila 58 dosar u.p. volum II, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
. SA a raportat achiziții în semestrul 1 2011 în valoare de 56.440 lei la care s-a adăugat TVA în cuantum de 13.546 lei, în vreme ce . nu a raportat vreo livrare către această societate. Aceste aspecte rezultă din verificările încrucișate ce s-au derulat la ambele societăți comerciale (filele 196-200 volum III u.p., filele 33-64 dosar u.p. volum II ).
. SRL a raportat achiziții în semestrul 1 al anului 2011 în valoare de 24.150 lei la care se adaugă TVA în cuantum de 5796 lei, în vreme ce . nu a raportat vreo livrare către această societate. Și în acest caz, urmare a faptului că în contabilitatea societății . s-au realizat înregistrările contabile, diferențele au putut fi constatate doar urmare unor controale încrucișate (fila 53 volum III, u.p.). Aceste aspecte au fost evidențiate și în cuprinsul notelor de inspecție fiscală și în RIF (fila 24-66 volum II, u.p., filele 33-64 dosar u.p. volum II ).
. a declarat achiziții în semestrul 1 al anului 2011 în valoare de 18.000 lei la care s-a calculat TVA în cuantum de 4320 lei, în vreme ce . nu raportează vreo livrare către această societate. În acest sens sunt înscrisurile de la fila 44 dosar u.p. volum III, dar și raportul de inspecție fiscală întocmit în cauză.
În aceeași modalitatea ca cea anterior descrisă, . raportat achiziții în S1 din 2011 în valoare de 4250 lei la care s-a adăugat TVA în cuantum de 1020 lei; cu privire la aceleași aspecte . nu a raportat și implicit nu a evidențiat contabil vreo livrare către această societate (fila 48 dosar u.p. volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
. a raportat achiziții de la societatea administrată de inculpat în S1 din 2011 în valoare de 4032 lei la care se adaugă TVA în cuantum de 968 lei, în vreme ce . nu a raportat vreo livrare către această societate (fila 132 dosar u.p. volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II ).
2.Verificările financiar contabile au relevat neconcordanțele scriptice rezultate din raportările D 394 privind livrările efectuate de . pe teritoriul național în anul 2010, astfel:
. SRL a raportat achiziții în S1 2010 în valoare de 75.630 lei la care se adaugă TVA în cuantum de_ lei; același tranzacții nu sunt însă raportate și de . (fila 454 dosar u.p., volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
Aceeași situație se regăsește și în cazul . care a raportat achiziții în semestrul I 2010 în valoare totală de 9880 lei. . a raportat însă nici o livrare către această societate și astfel nu a evidențiat contabil această sumă (fila 5 volum III, dosar u.p., filele 33-64 dosar u.p. volum II).
Situație este identică și în ceea ce privește . care pentru semestrul I al anului 2010 a raportat achiziții achiziții în valoare de 12.645 lei; la această sumă se adaugă TVA în cuantum de 2403 lei. Nici în această situație . nu a raportat livrări în cuantum de 10.145, la care se adaugă TVA în cuantum de 1928 lei. Procedând în această manieră a rezultat o diferență de bază impozabilă în cuantum de 2500 lei și o diferență de plată TVA de 475 lei (fila 137 volum III, dosar u.p., filele 33-64 dosar u.p. volum II).
Se constată că și ulterior se procedează în aceeași manieră: . a raportat achiziții în prima parte a anului 2010, achiziții a căror valoare este de 1785 lei. La această sumă s-a adăugat TVA în cuantum de 339 lei. Această sumă nu se regăsește în actele contabile ale ., care de altfel nu a raportat vreo livrare către această societate. (fila 151 dosar u.p. volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
Și societatea . raportat achiziții în a doua jumătate a anului 2010 în valoare de 143.640 lei; la această sumă s-a adăugat TVA în cuantum de 34.474 lei. Pentru aceeași perioadă ., administrată de inculpat, nu a raportat vreo livrare către această societate și implicit nu a evidențiat contabil sumele anterior descrise (fila 218 dosar u.p. volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
. a raportat în semestrul doi al anului 2010 în valoare de 7891 lei; la această sumă s-a adăugat TVA în cuantum de 1894 lei; procedând ca în marea majoritate a cazurilor, . nu a evidențiat fiscal produsele livrate către această societate (fila 125 volum III, dosar u.p., filele 33-64 dosar u.p. volum II).
Aceleași neconcordanțe sunt evidențiate și la . care a raportat achiziții în a doua jumătate a anului 2010 în valoare de 3746 lei; la această sumă se adaugă TVA în cuantum de 899 lei. Cu referire la această societate, . nu a raportat vreo livrare, neevidențiind astfel produsele comercializate (fila 27 dosar u.p., volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II ).
3.Verificările au relevat faptul că există neconcordanțe și din raportările D 394 privind livrările efectuate și nedeclarate de . pe teritoriul național în anul 2009. Astfel:
În primul semestru al anului 2009 . SA a raportat achiziții a căror valoare este de 88.346 lei; la această sumă s-a adăugat TVA în cuantum de 16.786 lei. Procedând în maniera anterior descrisă, . nu a raportat vreo livrare către această societate și astfel nu a evidențiat contabil livrarea (fila 194 dosar u.p. volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
În aceeași perioadă, primul semestru din 2009, . a raportat achiziții a căror valoare este de 80.750 lei; la aceasta s-au adăugat sumele reprezentând TVA în cuantum de_ lei; societatea administrată de inculpat - . – nu a raportat vreo livrare către această societate, astfel încât nu a evidențiat contabil livrările de bunuri (fila 283 dosar u.p. volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
În al doilea semestru al anului 2009 . a raportat achiziții a căror valoare este de 233.810 lei la care s-a adăugat TVA în cuantum de_ lei, pentru aceeași perioadă . a raportat o livrare de 216.742 lei la care s-a adăugat TVA în cuantum de_ lei rezultând o diferență a bazei impozabile de 17.068 lei și TVA de 3243 lei (fila 63 dosar u.p., vol II, filele 33-64 dosar u.p. volum II ).
Tot în al doilea semestru al anului 2009, . a raportat achiziții a căror valoare se cifrează la suma de 24.915 lei; la această sumă, TVA adăugat este în cuantum de 4733 lei; deși relația comercială s-a derulat cu ., această din urmă societate nu a raportat vreo livrare de bunuri către această societate și implicit nu evidențiază contabil sumele încasate (fila 116 dosar u.p., volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
. SRL a raportat în semestrul 2 al anului 2009 achiziții în valoare de 20.000 lei; la acestea s-a adăugat un TVA în cuantum de 3800 lei. Și de această dată . nu a raportat livrări de bunuri către această societate și implicit nu evidențiază contabil sumele încasate ( fila 84 dosar u.p., volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
Apoi, . SA a raportat achiziții în semestrul 2 din anul 2009 în valoare de_ lei; la această sumă s-a calculat un TVA în cuantum de 2128 lei. . nu a raportat vreo livrare către această societate și, prin urmare, această tranzacție nu a fost evidențiată contabil (fila 194 dosar u.p, volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
În același semestru 2 al anului 2009, . raportat achiziții a căror valoare este de 4680 lei; la această sumă s-a calculat TVA în cuantum de 889 lei. Pentru aceeași perioadă, . nu a raportat vreo livrare de produse către . pentru care nu s-au introdus în contabilitate facturile fiscale aferente ( fila 78 dosar u.p. volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
. a raportat la rândul ei în semestrul 2 al anului 2009 achiziții S2 2009 în valoare de 260.100 lei; la această sumă s-a calculat TVA în cuantum de_ lei. . a raportat însă livrări în cuantum de 255.850 lei la care se adaugă TVA în cuantum de_ lei, ceea ce reprezintă o diferență a bazei impozabile de 4250 lei și TVA în cuantum de 808 lei (fila 260 dosar u.p., volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
În aceeași modalitate . a raportat achiziții în semestrul 2 al anului 2009, achiziții a căror valoare este de 4125 lei; la această sumă s-a calculat un TVA în cuantum de 783 lei. . nu a raportat vreo livrare către această societate și astfel nu a evidențiat contabil sumele respective.( fila 75 volum III, u.p., filele 33-64 dosar u.p. volum II).
SC ELECTRO-CAS A. a raportat în semestrul 2 al anului 2009 achiziții în valoare de 500 lei; acestei sume i s-a adăugat TVA în cuantum de 95 lei, în vreme ce . nu a raportat vreo livrare către această societate, ceea ce face ca implicit aceste sume să nu fie evidențiate contabil (fila 460 dosar u.p. volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II)
4.Din studiul actelor contabile identificate în cadrul societății administrate de inculpat se evidențiază neconcordanțe rezultate din raportările D 394 privind achizițiile raportate de . pe teritoriul național în anul 2010, astfel:
. a raportat în primul semestru al anului 2010 achiziții a căror facturare se ridică la suma de 594.042 lei; la toate acestea se adaugă TVA al cărui cuantum se ridică la suma de 112.868 lei. Este de remarcat faptul că . COMPANY SRL nu a raportat astfel de livrări (fila 67 volum II dosar u.p., filele 33-64 dosar u.p. volum II ).
O situație similară se identifică în același semestru 1 al anului 2010 când . raportează achiziții în valoare de 206.394 lei; la aceasta s-a calculat TVA în cuantum de 39.215 lei; . care apare în registrele contabile nu raportează asemenea livrări (fila 68 volum II dosar u.p., filele 33-64 dosar u.p. volum II).
. a raportat achiziții în primul semestru al anului 2010 de la . în valoare de 507.334 lei; la aceasta s-a calculat un TVA în cuantum de 96.393 lei. Se constată însă că . nu a raportat astfel de livrări (fila 66 volum II dosar u.p., filele 33-64 dosar u.p. volum II).
De asemenea, în primul semestru al anului 2010 . a raportat achiziții în valoare de 409.563 lei și de la SXC Alexis Exim SRL; acestei sume i s-a adăugat TVA în cuantum de 77.817 lei. Referitor la această tranzacție . nu raportează asemenea livrări, nefiind introdus astfel în contabilitate operațiunea comercială (fila 307 volum III, dosar u.p., filele 33-64 dosar u.p. volum II).
În ceea ce privește relația comercială a ., se constată că îmn semestrul I al anului 2010 această societate nu a raportat nicio achiziție ca provenind de la .. Această din urmă societate a raportat însă achiziții în valoare de 179.210 lei de la .; acestei sume i s-a calculat un TVA în cuantum de 34.050 lei (fila 302 dosar u.p., volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
Tot în primul semestru al anului 2010 . a raportat achiziții în valoare de 12.273 lei, achiziții ce ar proveni de la . SRL; la această sumă s-a adăugat TVA în cuantum de 2332 lei. În această perioadă . SRL nu a raportat contabil asemenea livrări (fila 10 dosar u.p., volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
Și în semestrul II al anului 2010 . a raportat achiziții care însă nu se regăsesc în cadrul înregistrărilor contabile ale societăților cocontractante. Astfel, s-au raportat achiziții în valoare de 1.419.863 lei la care s-a calculat TVA în cuantum de 330.193 lei. . nu a raportat contabil astfel de livrări (fila 313 dosar u.p., volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
Tot în semestrul II 2010 . a raportat achiziții a căror valoare contabilă se ridică la suma de 1.310.814 lei; acestei sume i s-a calculat TVA în cuantum de 314.595 lei. Relația comercială cu . nu a fost evidențiată contabil de această din urmă societate. (fila 66 volum II dosar u.p., filele 33-64 dosar u.p. volum II).
În același timp . a raportat achiziții în semestrul 2 2010 în valoare de 287.665 lei de la .; acestei sume i s-a calculat TVA în cuantum de 68.950 lei. . nu a raportat asemenea livrări, nefiind introdus în contabilitate documentul justificativ de la . 307 dosar u.p., volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
5. Achizițiile raportate de . în anul 2009 pe teritoriul României prezintă neconcordanțe rezultate din raportările D 394. Astfel:
. a raportat achiziții în semestrul 2 al anului 2009 în valoare de 755.973 lei ca provenind de la .; acestei sume i s-a calculat TVA în cuantum de 143.635 lei. . nu a raportat contabil asemenea livrări (fila 68 dosar u.p. volum II, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
De asemenea, . a raportat contabil achiziții în semestrul 2 al anului 2009 a căror valoare se ridică la suma de 400.240 lei; acestei sume i s-a calculat valoarea TVA în cuantum de 76.046 lei. . nu a raportat contabil asemenea livrări de păroduse ( fila 307 volum II dosar u.p., filele 33-64 dosar u.p. volum II).
Tot în semestrul 2 al anului 2009 . a raportat achiziții de la ., achiziții a căror valoare se ridică la suma de 79.728 lei; acestei sume i s-a calculat un TVA în cuantum de 15.148 lei. . nu a raportat contabil asemenea livrări (filele 11,14 dosar u.p., volum III, filele 33-64 dosar u.p. volum II).
Tribunalul a constatat că infracțiunea de evaziune fiscală este o infracțiune de natură economică, care pentru a fi identificată presupune în primul rând verificarea contractelor comerciale și a înregistrărilor contabile. Lipsa înregistrării contabile sau greșita înregistrare contabilă presupune, de cele mai multe ori, reaua credință a celui chemat să asigure transparența actului financiar contabil.
Din studiul probelor de la dosar s-a constatat că în fapt inculpatul M. G. a înființat . și nu a derulat o activitate parțial comercială în cadrul acestei societăți, însă nu a înregistrat contabil toate facturile emise cu scopul de a frauda bugetul consolidat al statului. Acest lucru a rezultat cu prisosință și din faptul că inculpatul nu s-a preocupat ca actele contabile ale societății sale să fie înregistrate potrivit dispozițiilor legale. Sunt de remarcat și facturile și chitanțele emise de inculpat, toate într-o perioadă scurtă de timp, pentru comercializare de produse care nu se regăsesc faptic în contabilitatea societății cocontractante. Sumele trecute în cuprinsul facturilor emise de inculpat, nedublate de o realitate faptică, sunt expresia clară a eludării dispozițiilor legale în scopul fraudării bugetului de stat. Cum inculpatul a înțeles să nu înregistreze contabil activitatea comercială pe care o derula sau să înregistreze în mod defectuos, a încălcat dispozițiile art. 9 alin. 1 lit. b sau c din Legea nr. 241/2005. S-a constatat astfel că deși societatea administrată de inculpat a rulat cantități mari de marfă, nu a colectat TVA-ul aferent și nici nu a achitat impozitul pe profitul realizat în mod real; metoda de a ascunde tranzacțiile comerciale efectuate a fost neînregistrarea acestora în actele contabile și declarațiile depuse la DGFP B..
De asemenea, în ceea ce privește intenția inculpatului de a prejudicia prin acțiunile sale statul aceasta rezultă și din activitățile inculpatului realizate după data de 04.03.2011, când lucrători ai Gărzii Financiare B. au efectuat un control inopinat la sediul . B.; cu această ocazie au fost ridicate facturile fiscale și chitanțele provenind de la . Bacău. Cunoscând activitatea desfășurată de societatea pe care o administra, inculpatul cesionează părțile sociale ale . către numitul D. V., operațiune care se efectuează la data de 30.03.2011. S-a constatat că susținerea inculpatului potrivit căreia evidența contabilă ar fi fost sustrasă nu este susținută de probele de la dosar, neexistând probe că ar fi existat o evidență contabilă anterior acestei date. Mai mult decât atât, s-a constatat că dacă actele contabile trebuiau să fie identificate de organele fiscale care au efectuat controlul, nimic nu justifică faptul că inculpatul nu a evidențiat activitatea contabilă potrivit dispozițiilor legale.
De asemenea, pentru a evita plata unor eventuale impozite pentru profitul realizat rezultând din livrările efectuate, inculpatul a înregistrat în actele contabile ale societății . B., achiziții fictive, trecând inclusiv la falsificarea unor acte contabile și introducerea acestora ca și achiziții în contabilitatea societății. Falsificarea unor înscrisuri în acest sens constituie o infracțiune distinctă de cea de evaziune fiscală.
În ceea ce privește facturile fiscale și chitanțele de achiziționare produse de la . a constatat că potrivit rapoartelor de constatare tehnico ștințifică dactiloscopică scrisul de pe 23 dintre facturile și 23 de chitanțe emise de . a fost executat de inculpat; pe un număr de 20 de facturi și 20 de chitanțe aferente acestora scrisul nu aparține inculpatului, însă semnătura a fost efectuată de acesta. Potrivit raportului de constatare tehnico științifică grafică nr._/19.10.2012 – filele 164 – 169 impresiunea ștampilei existente pe cele 43 de chitanțe și 43 de facturi fiscale nu au fost create de ștampilele .; alături de modificările constatate de expert, instanța a mai reținut o deosebire evidentă între cele două impresiuni în litigiu în ceea ce privește grosimea literelor și chiar scrisul acestora. Alături de acestea s-a reținut că, potrivit actelor de la dosar (fila 104-105 vol I dosar u.p.), facturile ridicate de la . ca având același număr cu cele contrafăcute, sunt eliberate către alți clienți și nu către ..
S-a considerat că toate aceste aspecte constituie argumente suficiente că facturile și chitanțele depuse la dosar nu constituie realitatea, ele fiind special create pentru a acorda aparență de legalitate unor situații economice inexistente.
Instanța a mai observat perioada de timp în care aceste facturi și chitanțe au fost emise – decembrie 2009-ianuarie 2010 – aspect de natură a întări convingerea că aceste înscrisuri contabile au fost special realizate/întocmite, pentru a putea justifica în sistemul finaniciar-contabil anumite sume de bani, facturi care însă nu corespund realității.
În drept, a considerat instanța de fond că faptele inculpatului M. G. care în perioada anilor 2009 – 2011, în calitate de administrator al . B., nu a evidențiat, cu intenție, în actele contabile ale societății, operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate în urma acestor operațiuni realizează elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1968 – 3 fapte în formă continuată aferente anilor amintiți (10 acte materiale aferente anului 2009, 7 acte materiale aferente anului 2010 și 6 acte materiale aferente anului 2011).
Faptele aceluiași inculpat care în perioada anilor 2009 – 2011, în calitate de administrator al . B., a evidențiat în actele contabile ale societății cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale realizează elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1968 - 2 fapte aferente anilor 2009 și 2010, ambele în formă continuată (9 acte materiale aferente anului 2010 și 3 acte materiale aferente anului 2009).
Fapta aceluiași inculpat care a falsificat efectiv un număr de 43 de facturi și 43 de chitanțe fiscale cu scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de „fals în înscrisuri sub semnătură privată” prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal 1968 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1968 (86 acte materiale).
La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, instanța de fond a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 5 Cod penal și a apreciat că legea penală mai favorabilă este legea veche. De asemenea, și în cazul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată legea penală mai favorabilă este legea veche care prevedea un cuantum mai redus al pedepsei. Totodată, instanța a avut în vedere și dispozițiile privind concursul de infracțiuni, care în cazul legii penale noi prevăd obligatoriu aplicarea unui spor de pedeapsă, iar în cazul legii vechi acest spor este doar facultativ. În același timp se constată că atât legea veche, cât și legea nouă incriminează faptele comise de inculpat.
Instanța a avut în vedere la dozarea pedepsei atitudinea procesuală manifestată de inculpat, valoarea ridicată a prejudiciului creat și nerecuperat, modalitatea de comitere a faptelor, precum și elementele de circumstanțiere ale persoanei inculpatului.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei, instanța de fond a avut în vedere vârsta inculpatului, împrejurarea că nu este cunoscut cu antecedente penale, atitudinea sa procesuală prin prezența în fața instanței, concluziile referatului de evaluare întocmit de serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul B.. S-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție a pedepsei sens în care se va dispune potrivit art. 86/1 Cod penal 1968 suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 7 ani.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel partea civilă, Ministerul Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice. În motivarea apelului, a solicitat desființarea sentinței apelate în ceea ce privește modul de soluționare a acțiunii civile, iar, în rejudecare, să se dispună obligarea inculpatului și la plata majorărilor și penalităților de întârziere aferente prejudiciului admis, accesorii ce se vor calcula de la data scadenței și până la data plății efective, instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și înscrierea faptei în cazierul fiscal al inculpatului, la data rămânerii definitive a hotărârii.
Verificând în aplicarea art. 420 Cod procedură penală, hotărârea atacată sub toate aspectele, pe baza lucrărilor și a materialului probator din dosarul cauzei, Curtea constată următoarele:
Prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt, efectuând o analiză detaliată a mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală și în etapa cercetării judecătorești, starea de fapt nu a fost contestată de niciuna dintre părți și nici de procuror. Curtea își va însuși în totalitate analiza stării de fapt efectuată de prima instanță, considerând-o corectă, având în vedere mijloacele de probă administrate în cele două faze ale procesului penal.
În drept, în mod corect a fost identificată de instanța de fond ca lege penală mai favorabilă legea veche, considerând că faptele inculpatului M. G. care în perioada anilor 2009 – 2011, în calitate de administrator al . B., nu a evidențiat, cu intenție, în actele contabile ale societății, operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate în urma acestor operațiuni realizează elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1968 – 3 fapte în formă continuată aferente anilor amintiți (10 acte materiale aferente anului 2009, 7 acte materiale aferente anului 2010 și 6 acte materiale aferente anului 2011).
Faptele aceluiași inculpat care în perioada anilor 2009 – 2011, în calitate de administrator al . B., a evidențiat în actele contabile ale societății cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale realizează elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1968 – 2 fapte aferente anilor 2009 și 2010, ambele în formă continuată (9 acte materiale aferente anului 2010 și 3 acte materiale aferente anului 2009).
Fapta aceluiași inculpat care a falsificat efectiv un număr de 43 de facturi și 43 de chitanțe fiscale cu scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de „fals în înscrisuri sub semnătură privată” prev. de art. 290 alin. 1 cod penal-1968 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1968 (86 acte materiale).
La individualizarea pedepsei și la stabilirea modalității de individualizare a executării pedepsei, aspecte ce nu au fost criticate de părți, în mod corect au fost avute în vedere circumstanțele concrete ale cauzei, prejudiciul foarte mare creat prin infracțiunile săvârșite, amploarea fenomenului evaziunii fiscale, dar și circumstanțele personale, legate de lipsa antecedentelor penale și aspectele favorabile inculpatului care au rezultat din analiza referatului de evaluare.
Cu privire la criticile aduse de partea civilă, instanța de control judiciar reține principiul de drept conform căruia autorul unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii va fi obligat să repare întreg prejudiciul creat prin fapta ilicită, atât pierderea efectiv suferită de cel prejudiciat cât și câștigul pe care, în condiții obișnuite, el ar fi putut să-l realizeze și de care a fost lipsit ( art. 1385 alineat 3 cod civil actual – și codul civil anterior conținea același principiu de drept).
Prin urmare, în speță, inculpatul trebuie să repare atât prejudiciul efectiv (sumele de bani cu titlu de impozit pe profit și TVA pe care nu le-a achitat la bugetul de stat ca urmare a infracțiunilor săvârșite - cu titlu de prejudiciu creat direct prin faptele ilicite săvârșite), cât și câștigul nerealizat de partea civilă prin lipsirea acesteia de sumele de bani ce constituie debitul principal, pe toată perioada cuprinsă între data scadenței acestor sume și data plății efective.
Rațiunea reparării integrale a prejudiciului impune obligarea inculpatului la plata acestui câștig nerealizat ( stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 119 și următoarele din OG nr. 92/2003) până la data achitării integrale a debitului principal.
Analizând cererea de constituire parte civilă aflată la fila 69 din volumul I de urmărire penală, se constată că debitul principal constând în TVA este de 1.806.435 lei iar debitul principal constând în impozit pe profit este de 1.318.211 lei. Asupra acestor sume au fost calculate, până la data de 07.11.2011 accesorii constând în dobânzi și penalități, în cuantum de 573.538 lei pentru debitul principal TVA și 432.783 pentru debitul principal constând în impozit pe profit.
Pentru perioada de după data de 07.11.2011 nu au fost calculate accesorii, dar inculpatul, în virtutea principiului reparării integrale a prejudiciului, trebuie obligat să plătească și valoarea acestor accesorii, calculate conform art. 119 și următoarele din OG nr. 92/2003 și după această dată, până la data achitării efective a debitului principal.
Mențiunea privind înscrierea faptei în cazierul fiscal este de asemenea una care trebuie cuprinsă în dispozitivul hotărârii de condamnare, conform art. 4 din OG nr. 75/2001, astfel că va fi admisă și această critică adusă de apelantă sentinței atacate.
Cu privire la instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatul, deși legea prevede obligativitatea luării măsurilor asigurătorii în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, din moment ce inculpatul nu se află în evidență cu bunuri mobile și imobile, nu se poate lua o asemenea măsură în lipsa unui bun care să fie indisponibilizat. Nu se poate dispune o măsură asiguratorie în considerarea faptului că inculpatul va dobândi în viitor anumite bunuri, întrucât instanța penală trebuie să se raporteze la un moment actual atunci când pronunță o hotărâre, iar nu la diverse ipoteze care se pot întâmpla sau nu în viitor.
Pentru aceste motive, se va admite apelul formulat de partea civilă Ministerul Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. împotriva sentinței penale nr. 306/S/03.11.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._, pe care o va desființa cu privire la omisiunea obligării inculpatului la plata în continuare, până la achitarea efectivă, a majorărilor și penalităților aferente debitului principal și la omisiunea dispoziției de înscriere a faptei în cazierul fiscal al inculpatului.
Rejudecând cauza în aceste limite, va obliga inculpatul M. G. la plata către partea civilă Ministerul Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. a dobânzilor și penalităților ce reprezintă accesoriu al debitului principal, începând cu data de 08.11.2011 și până la plata efectivă a debitului și va dispune înscrierea faptei în cazierul fiscal al inculpatului, la data rămânerii definitive a sentinței de condamnare.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate și, în baza art. 275 alineat 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de partea civilă Ministerul Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. împotriva sentinței penale nr. 306/S/03.11.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._, pe care o desființează cu privire la omisiunea obligării inculpatului la plata în continuare, până la achitarea efectivă, a majorărilor și penalităților aferente debitului principal și la omisiunea dispoziției de înscriere a faptei în cazierul fiscal al inculpatului.
Rejudecând cauza în aceste limite:
Obligă inculpatul M. G. la plata către partea civilă Ministerul Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. a dobânzilor și penalităților ce reprezintă accesoriu al debitului principal, începând cu data de 08.11.2011 și până la plata efectivă a debitului.
Dispune înscrierea faptei în cazierul fiscal al inculpatului, la data rămânerii definitive a sentinței de condamnare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În baza art. 275 alineat 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
N. H. M. G. L.
GREFIER
D. B.
Red. M.G.L./06.05.2015
Dact.B.D./06.05.2015
Jud. fond A.M.
- 2 exemplare -
| ← Tăinuirea (art.270 NCP). Decizia nr. 195/2015. Curtea de Apel... | Înlocuire măsură preventivă (art.242 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
