Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 304/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 304/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 386/226/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 304/AP Dosar nr._
Ședința publică din data de 24 aprilie 2015
Instanța constituită din:
Complet de judecată A6:
Președinte: M. G. L. - judecător
Judecător: C. E.
Grefier: C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. A. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de Parchetului de pe lângă Judecătoria F. împotriva sentinței penale nr.7/S din data de 19 ianuarie 2015, pronunțată de Judecătoria F., în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 25 martie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 08 aprilie 2015, apoi, pentru data de 22 aprilie 2015, iar apoi pentru data de astăzi, 24 aprilie 2015,când;
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
I. Prin sentința penală nr.7/19.01.2015, Judecătoria F. a hotărât :
În baza art. 396 alin.6 raportat la art. 16 alin.1 lit. g Cod procedură penală, Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului N. N. L. pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzută de art. 228 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.1 Cod penal și art.5 Cod penal, de persoana vătămată P. A.-C., prin împăcarea părților.
Constată stinsă acțiunea civilă formulată de către persoana vătămată.
În baza art. 275 alin. 2 lit. d Cod procedură penală, obligă părțile să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Obligă Statul Român, prin Ministerul Justiției, să plătească Biroului de Avocați F. suma totală de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria F. nr. 1578/P/2013, înregistrat la această instanță sub nr._, a fost trimis în judecată inculpatul N. N. L. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.1 Cod penal.
În actul de sesizare s-a reținut că în ziua de 30.07.2013 inculpatul s-a dus în vizită, împreună cu numitul Teleraș I. C., la partea vătămată Pîzgu A.-C. care locuiește în F., ., județul B..
În timp ce se afla în locuința părții vătămate, la un moment dat, profitând de faptul că partea vătămată a ieșit afară câteva minute, inculpatul a luat de sub o pernă un portofel în care se aflau cartea de identitate, permisul de conducere auto și sumele de 400 euro și 250 lei.
La întoarcerea părții vătămate, inculpatul, sub pretextul că are treabă, a plecat având asupra sa portofelul și s-a deplasat pe câmp, în direcția Parcului 1 Mai, timp în care a luat din portofel sumele de bani, după care a aruncat portofelul cu actele de identitate într-un tomberon situat în zona gării.
După plecarea inculpatului, partea vătămată a vrut să ia bani din portofelul care se afla sub perna de pe pat și, observând lipsa acestuia l-a întrebat pe martorul Teleraș I.-C. despre dispariția portofelului și, dându-și seama că a fost luat de către inculpat, au plecat împreună în căutarea acestuia însă nu l-au găsit.
În ședința publică din data de 15 decembrie 2014 inculpatul a declarat că s-a împăcat cu partea vătămată . În același sens a declarat și fiul acesteia P. A. C. ( Fila 89 ). Partea vătămată a decedat în cursul procesului penal ( fila 83 ). Fiind citați toți succesorii părții vătămate aceștia au arătat că într-adevăr a existat o împăcare între cei doi .
Potrivit art. 16 alin. 1 lit. g cod procedură penală „Cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale :acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii”. Împăcarea trebuie să fie totală, necondiționată, absolută, expresă și directă între inculpat și partea vătămată. Decizia Înaltei Curții de Casație și Justiție nr. 27/2006 stipulează că „încetarea procesului penal în cazul infracțiunilor pentru care împăcarea părților înlătură răspunderea penală poate fi dispusă de către instanță numai atunci când aceasta constată nemijlocit acordul de voință al inculpatului și al părții vătămate de se împăca total, definitiv și necondiționat, exprimat în ședința de judecată de aceste părți, personal sau prin persoane cu mandat special ori prin înscrisuri autentice, iar la persoanele fără capacitate de exercițiu, împăcarea se face de către reprezentanții lor legali. Aceleași condiții sunt prevăzute în art. 159 cod penal. Ori ca urmare a decesului părții vătămate în cursul procesului penal, a declarației inculpatului și a succesorilor părții vătămate care au arătat că în cursul vieții sale, aceasta din urmă s-a împăcat cu inculpatul, a cere inculpatului să prezinte un înscris autentic, un mandat scris echivalează cu a-i solicita să producă o probă imposibilă .
II. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria F..
Criticile aduse au vizat aspecte de nelegalitate, apreciindu-se că, în mod greșit, prima instanță a pronunțat o hotărâre de încetare a procesului penal, câtă vreme împăcarea este personală, instanța neputând lua act de aceasta prin declarațiile altei persoane, chiar și moștenitori ai celui în cauză.
III. Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, în limitele efectului devolutiv, Curtea va admite apelul declarat în cauză, pentru următoarele considerente :
Astfel, împăcarea părților reprezintă actul bilateral dintre infractor și victima infracțiunii de a pune capăt conflictului de drept penal născut din comiterea infracțiunii, înlăturând răspunderea penală și consecințele civile ale faptei.
Această manifestare de voință trebuie să fie constatată nemijlocit de organele judiciare, iar nu prin declarații ale altor persoane, cum a procedat Judecătoria F. care s-a raportat la declarația unui moștenitor al părții civile. Trecând peste faptul că nu a luat punctul de vedere al tuturor moștenitorilor părții civile, judecătoria trebuia să aibă în vedere faptul că introducerea în cauză a moștenitorilor se poate face numai pentru soluționarea acțiunii civile alăturate celei penale.
În aceste condiții, soluția adoptată de prima instanță este una nelegală.
Pe de altă parte, Curtea reține că inculpatul, la termenul de judecată din data de 06.10.2014, în cuprinsul declarației de la fila 64, a învederat primei instanțe că dorește să-i fie aplicată procedura simplificată în cazul recunoașterii învinuirii, menționând, totodată, faptul că este „de acord să o despăgubească pe partea civilă cu suma cu care aceasta s-a constituit”.
În aceste condiții, Curtea, în baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria F. împotriva sentinței penale nr.7/19.01.2015 pronunțată de Judecătoria F., pe care o va desființa.
În cadrul rejudecării, se va reține că, la data de 30.07.2013, inculpatul N. N. L. a mers în vizită, împreună cu numitul Teleraș I. C., la persoana vătămată P. A. C., iar în timp ce se afla în locuința acestuia, profitând de faptul că persoana vătămată a ieșit câteva minute din locuință, a sustras de sub o pernă un portofel în care se aflau cartea de identitate, permisul de conducere și sumele de 400 de euro și 250 de lei.
În drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt simplu, prin reținerea ca lege penală mai favorabilă a Codului penal în vigoare, câtă vreme, potrivit vechii reglementări, am fi fost în prezența furtului calificat prevăzută de art. 208 alin.1, 209 alin.2 lit.b Cod penal ce era pedepsit cu o pedeapsă principală de la 3 la 15 ani închisoare, pe când, în actuala reglementare, suntem în prezența furtului simplu ce este pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 3 ani alternativ cu amenda.
În aceste condiții, prin raportare la criteriile generale de individualizare prevăzută de art.74 Cod penal, ținând cont de suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului N. N. L. prin sentința penală nr.338/22.05.2012 a Judecătoriei Sibiu, definitivă prin nerecurare ce atrage starea de recidivă, pentru comiterea infracțiunii de furt prevăzută de art.228 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.1, art.43 alin.1 Cod penal, art.5 Cod penal, art.16 din Legea nr.187/2012 și art.396 alin.10 Cod procedură penală, inculpatul N. N. L. va fi condamnat la pedeapsa principală de 6 luni închisoare.
În baza art.96 Cod penal, se va dispune revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului N. N. L. prin sentința penală nr.338/22.05.2012 a Judecătoriei Sibiu, definitivă prin nerecurare, pedeapsă ce se va adăuga la pedeapsa principală aplicată prin prezenta, astfel că inculpatul N. N. L. va executa pedeapsa principală de 3 ani și 6 luni închisoare.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, dat fiind faptul că P. A. C., fiul părții civile decedate, a declarat în cuprinsul declarației de la file 89 dosar primă instanță, că nu mai are nicio pretenție de la inculpat, Curtea va reține că suntem în prezența unei remiteri de datorie.
Potrivit dispozițiilor art.1140 cod civil ce reglementează remiterea de datorie, Remiterea de datorie consimțită de unul dintre creditorii solidari nu îl liberează pe debitor decât pentru partea din creanță ce îi revine acelui creditor.
În aceste condiții, Curtea, în baza art.19 Cod procedură penală, art.397 alin. Cod procedură civilă, art.1357 Cod civil și art.1440 Cod civil, va decide obligarea inculpatului N. N. L. la plata sumei de:
- 633 lei către partea civilă P. G. A.
- 633 lei către partea civilă T. I.-M..
În baza art.274 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în primă instanță.
Vor fi menține celelalte dispoziții.
Văzând și dispozițiile art.272 și 275 alin.3 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE :
În baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria F. împotriva sentinței penale nr.7/19.01.2015 pronunțată de Judecătoria F., pe care o desființează.
A. Rejudecând,
1. În baza art.228 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.1, art.43 alin.1 Cod penal, art.5 Cod penal, art.16 din Legea nr.187/2012 și art.396 alin.10 Cod procedură penală, condamnă inculpatul N. N. L. la pedeapsa principală de 6 luni închisoare.
2. În baza art.96 Cod penal, revocă beneficiul suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului N. N. L. prin sentința penală nr.338/22.05.2012 a Judecătoriei Sibiu, definitivă prin nerecurare, pedeapsă ce se adaugă la pedeapsa principală aplicată prin prezenta, astfel că inculpatul N. N. L. va executa pedeapsa principală de 3 ani și 6 luni închisoare.
3. În baza art.19 Cod procedură penală, art.397 alin.1 Cod procedură civilă., art.1357 Cod civil și art.1440 Cod civil, obligă inculpatul N. N. L. la plata sumei de:
- 633 lei către partea civilă P. G. A.
- 633 lei către partea civilă T. I.-M..
4. În baza art.274 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în primă instanță.
B. Menține celelalte dispoziții.
În baza art.272 Cod procedură penală, dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul B. a sumei de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.04.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. G. L. C. E.
GREFIER
C. G.
Red.C.E./12.06.2015
Dact.C.G./19.06.2015/ex.2
Jud.fond.M.L. Boștean O.
| ← Trafic de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Decizia nr. 314/2015.... | Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice... → |
|---|
