Înşelăciunea (art.244 NCP). Decizia nr. 125/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 125/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 26765/197/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 125/ApDOSAR NR._
Ședința publică din data de 20 februarie 2015
Instanța constituită din:
Completul de judecată A1:
Președinte: A. D. – judecător
Judecător: A. M.
Grefier: A. I. P.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. D. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea apelului declarat de P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA B. împotriva sentinței penale nr.1178 pronunțată de Judecătoria B. la data de 09 mai 2014 în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 05 februarie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 20 februarie 2015, când,
CURTEA:
Asupra apelului penal de față, constată:
P. sentința penală nr.1178/09.05.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._, în baza art.396 alin.5 Noul Cod de procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit.c Noul Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul O. A. N. fiul lui A. și T., născut la data de 01.02.1951 în Călărași, domiciliat în Călărași, ., ., CNP_, de sub acuzația săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.1,2 și 3 cu aplicarea art.41 alin.2Cod penal din 1968 ( 3 acte materiale) și art.37 alin.1 lit.a Cod penal din 1968.
Au fost respinse acțiunile civile promovate în cadrul procesului penal de părțile civile ., SC I. Internațional SRL și ..
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește acuzația de la pct.1 din rechizitoriu, Judecătoria a reținut că la data de 26.11.2008 reprezentantul părții vătămate . – P. G. a primit prin email o comandă de la . în valoare de 22.900 lei semnată cu numele D. I. și că în urma unei convorbiri telefonice purtate cu acesta s-a stabilit ca marfa să fie achitată cu o filă CEC la termen de 7 zile de la achiziționare, iar cumpărătorul să ridice de la punctul de lucru al . produsele comandate. De asemenea, din aceeași declarație a rezultat că la data de 27.11.2008, la punctul de lucru al . s-a prezentat o persoană de sex masculin - sub identitatea R. P. care a ridicat produsele comandate și a înmânat administratorului societății fila CEC BRDE 1BM nr._ în valoare de 22.900 completată integral, care în momentul în care a fost introdusă la decontare (04.12.2008) a fost refuzată la plată pentru lipsă disponibil, trăgătorul aflându-se în interdicție bancară.
La data de 14.05.2009 reprezentantul părții vătămate a indicat în planșa fotografică prezentată fotografia inculpatului, ca fiind persoana care s-a prezentat la data de 27.11.2008 la magazinul ..
Din raportul de raportul de constatare tehnico-științifică nr._/2011, cu privire la fila CEC . 1BM nr._ au fost reținute următoarele aspecte:
- scrisul de completare al acestei file CEC a fost executat de persoana care a completat cererea pentru eliberarea unui nou pașaport pe numele O. A. N.
- semnătura de la rubrica „semnătura trăgătorului” din această filă CEC a fost probabil executată de persoana ale cărei semnături model de comparație – sunt depuse pe următoarele înscrisuri: cererile de eliberare a carnetelor cu file CEC datate 13.10.2008, 17.09.2008 și fișa cu specimenele de semnătură ..
Cu privire la acest ultim aspect, s-a reținut faptul că cererile de eliberare a carnetelor cu file CEC datate 17.09.2008 (când a fost eliberată de către BRD blancheta cu . BM și nr._) și 13.10.2008 aflate la filele 57 și 58 din dosarul de urmărire penală au fost semnate de M. C. L., administrator al . în perioada respectivă, al cărui specimen de semnătură era depus la BRD GSG Sucursala Călărași din data de 01.09.2008 astfel cum rezultă din fișa cu specimen de semnătură aflată la fila 55 din dosarul de urmărire penală.
Din coroborarea acestor probe, prima instanță a reținut că la sfârșitul lunii noiembrie 2008 o persoană care s-a recomandat a fi reprezentatul . l-a contactat pe reprezentatul părții vătămate . pentru încheierea unui contract având ca obiect livrarea unor produse, că respectivele produse au fost livrate și că inculpatul, care s-a prezentat sub o altă identitate a înmânat reprezentantului o filă cec emisă de ., semnată de persoana împuternicită din cadrul acestei societăți, care ulterior nu a putut fi decontată din cauza lipsei disponibilului. P. urmare în condițiile în care administratorul . ( M. C.) nu a fost audiat în cauză ( în cursul urmăririi penale nefiind făcute niciun fel de demersuri în acest sens, iar în cadrul cercetării judecătorești persoana nu a putut fi găsită pentru a fi audiată), instanța a constatat, raportat la probele administrate, că inculpatul ( recunoscut din planșa foto de reprezentantul părții vătămate după aproximativ 6 luni de la data la care a avut loc singura întâlnire cu acesta), nu a fost implicat în relația comercială dintre cele două societăți comerciale, singura activitate desfășurată de acesta fiind aceea de a recepționa marfa comandată de . și de a preda o filă CEC asumată prin semnătură de reprezentantul acestei societăți. Faptul că inculpatul a completat rubricile filei CEC, în condițiile în care aceasta a fost semnată de persoana împuternicită să semneze această filă CEC și că s-ar fi prezentat sub o altă identitate ( fapt afirmat doar de reprezentantul părții vătămate, declarația acestuia nefiind susținută de alte probe) nu intră, în opinia instanței de fond, în sfera ilicitului penal.
În ceea ce privește acuzațiile formulate la punctul 2 din rechizitoriu, instanța de fond a reținut următoarele aspecte:
Din declarația reprezentantului părții vătămate ., M. G. T., a rezultat că la sfârșitul lunii noiembrie 2008, a primit o comandă telefonică de la o persoană care s-a recomandat a fi M. C., că respectiva persoană a solicitat livrarea pentru ., în B. la depozitul ., că marfa a fost livrată la data de 29.11.2008 de către delegatul . – F. I. N. care a primit din partea persoanei care a recepționat marfa și care s-a recomandat a fi reprezentant al ., fila CEC . 1BD nr._, semnată și completată integral și că în momentul în care fila CEC a fost introdusă la decontare, 16.12.2008, aceasta a fost refuzată la plată pentru lipsă disponibil, trăgătorul aflându-se în interdicție bancară.
A fost audiat martorul F. I. N. și s-a întocmit un raport de constatare tehnico-științifică cu privire la fila CEC înmânată.
Din coroborarea acestor probe, prima instanța a reținut că la sfârșitul lunii noiembrie 2008 o persoană care s-a recomandat a fi M. C. L. (administratorul .) l-a contactat pe reprezentatul părții vătămate . pentru încheierea unui contract având ca obiect livrarea unor produse, că respectivele produse au fost livrate și că inculpatul, care s-a prezentat sub o altă identitate a înmânat reprezentantului părții vătămate o filă CEC emisă de ., semnată de persoana împuternicită din cadrul acestei societăți, care ulterior nu a putut fi decontată din cauza lipsei disponibilului. P. urmare, în condițiile în care administratorul . ( M. C.) nu a fost audiat în cauză ( în cursul urmăririi penale nefiind făcute nici un fel de demersuri în acest sens, iar în cadrul cercetării judecătorești persoana nu a putut fi găsită pentru a fi audiată), instanța a constatat, raportat la probele administrate, că inculpatul ( recunoscut din planșa foto de angajatul părții vătămate după aproximativ 6 luni de la data la care a avut loc singura întâlnire cu acesta), nu a fost implicat în relația comercială dintre cele două societăți comerciale, singura activitate desfășurată de acesta fiind aceea de a recepționa marfa comandată de . și de a preda o filă CEC asumată prin semnătură de reprezentantul acestei societăți. Faptul că inculpatul a completat rubricile filei CEC, în condițiile în care aceasta a fost semnată de persoana împuternicită să semneze această filă CEC și că s-ar fi prezentat sub o altă identitate nu intră, în opinia instanței de fond, în sfera ilicitului penal.
În ceea ce privește acuzațiile formulate la punctul 3 din rechizitoriu, instanța de fond a reținut următoarele aspecte:
Din declarația reprezentantului părții vătămate ., M. Jenică a rezultat că la sfârșitul lunii noiembrie 2008 a fost contactat de o persoană care s-a recomandat B. L. - director zonal de achiziții și vânzări la ., care a solicitat o ofertă de prețuri pentru articole destinate uzului hotelier, că ulterior, aceeași persoană a făcut o comandă telefonică, urmând ca mărfurile să fie livrate în B. -Complexul Comercial Sonai, că înainte de livrarea mărfurilor, reprezentanții persoanei vătămate au fost contactați de o persoană de sex feminin, care s-a recomandat a fi T. I. - secretară la . și care a suplimentat comanda efectuată anterior de B. L., că la data de 28.11.2008, marfa în valoare de 75.231,21 lei a fost livrată la Complexul Comercial Sonai, unde a fost recepționată de o persoană de sex masculin care s-a recomandat a fi R. P. - director de vânzări la ., care a predat reprezentantei părții vătămate M. J., fila CEC . 1BD nr._, instrumentul de plată fiind doar semnat.
La data de 27.04.2009 reprezentantul părții vătămate a indicat în planșa fotografică prezentată fotografia inculpatului, ca fiind persoana care s-a prezentat la data de 28.11.2008 la Complexul Sonai.
Din raportul de raportul de constatare tehnico-științifică nr._/2011, cu privire la fila CEC . 1BM nr._ s-a reținut că nu se poate stabili dacă semnătura de la rubrica „semnătura trăgătorului” a fost sau nu executată de persoana ale cărei semnături – model de comparație – sunt depuse pe următoarele înscrisuri cererile de eliberare a carnetelor cu file CEC datate 13.10.2008, 17.09.2008 și fișa cu specimenele de semnătură ..
P. urmare, din probele administrate instanța a reținut că reprezentantul părții vătămate ., a fost contactat de mai multe persoane de sex feminin care s-au prezentat ca acționând în numele . pentru a încheia un contract de achiziție a unor bunuri, că bunurile au fost livrate la un depozit de către inculpat care s-ar fi prezentat sub o altă identitate și care a înmânat reprezentantului societății părții vătămate o filă CEC, cu privire la emiterea căreia nu s-a dovedit o implicare a inculpatului în condițiile în care scrisul de completare a filei CEC aparține reprezentantului părții vătămate iar cu privire la semnătură nu s-a putut stabili dacă a fost sau nu executată de persoana împuternicită din cadrul .. Din această stare de fapt, instanța de fond nu a reținut o implicare a inculpatului în relația comercială dintre cele două societăți, în condițiile în care acesta putea recepționa produsele achiziționate în virtutea unui simplu mandat dat de reprezentantul ., iar comanda produselor respective a fost făcută în mod evident de alte persoane.
Aspecte menționate mai sus cu privire la relevanța în cauză a faptului că inculpatul a semnat cele două contracte de închiriere ale spațiului de depozitare și că la acel moment a folosit o altă identitate nu au mai fi reluate, fiind valabile și în prezenta analiză.
Concluzionând asupra aspectelor mai sus menționate, prima instanță a apreciat că în cauză probele administrate nu sunt suficiente pentru a conduce la concluzia că inculpatul a indus în eroare reprezentanții părților vătămate, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material, în condițiile în care, așa cum s-a arătat mai sus, în cauză nu s-a dovedit că inculpatul a avut o altă implicare în relațiile comerciale dintre societatea . și societățile păgubite, cu excepția aceleia de a recepționa marfa și de a preda file CEC (în două situații asumate prin semnătură de administratorul ., iar în a treia situație nu s-a putut stabili dacă semnătura aparține reprezentantului . vreo mențiune a acestui cec să fie completată de inculpat). Concluziile de mai sus au fost trase în urma unui probatoriu superficial în cursul urmăririi penale și care nu a putut fi suplimentat în cadrul cercetării judecătorești, probatoriu calificat astfel urmare a faptului că organele de cercetare penală nu au făcut nici cele mai elementare verificări cu privire la activitatea ., la administratorul acesteia, care nu a fost căutat în vederea audierii, la identificarea și audierea numitului R. P. al cărui nume a fost folosit la momentul încheierii contractelor de închiriere, și a verificării relațiilor dintre aceste persoane, a modului în care inculpatul a intrat în posesia filelor CEC emise de ..
Împotriva hotărârii menționate a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria B., hotărâre criticată pentru netemeinicie privind soluția de achitare a inculpatului O. A. N. pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1,2,3 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.a Cod penal.
În motivare, procurorul a arătat că instanța de fond trebuia să analizeze activitatea infracțională a inculpatului în ansamblul ei, având în vedere forma continuată a infracțiunii, prezentarea acestuia sub o identitate falsă cu ocazia săvârșirii fiecărui act material și completarea filelor CEC de către acesta.
Cu referire la infracțiunea de înșelăciune comisă în dauna persoanei vătămate ., procurorul a precizat că din declarația reprezentantului P. G. rezultă că în data de 27.11.2008 la punctul de lucru al societății sale s-a prezentat o persoană de sex masculin sub identitatea R. P., care a ridicat produsele comandate cu o zi în urmă prin email de către . și care a înmânat administratorului societății fila CEC în valoare de 22.900 lei, completată integral, refuzată la momentul introducerii spre decontare, declarație care se coroborează cu procesul-verbal de recunoaștere de pe planșa fotografică și cu concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr._/2011 din care rezultă că fila CEC a fost completată de către inculpat.
În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune în dauna persoanei vătămate ., declarația reprezentantului acestuia Măndruț G. T. se coroborează cu procesul-verbal de recunoaștere de pe planșa fotografică, dar și cu concluziile raportului de constatare tehnico-științifică.
În același mod a fost dovedită și săvârșirea infracțiunii de înșelăciune comisă în dauna persoanei vătămate ., respectiv declarația reprezentantului acestuia M. J., coroborându-se cu procesul-verbal de recunoaștere de pe planșa fotografică.
Susținerile instanței, în sensul că semnătura de pe fila CEC nu aparține inculpatului, nu au relevanță pentru că încadrarea juridică a faptei este art.215 alin.1,2,3 Cod penal și nicidecum art.215 alin.4 Cod penal.
Împrejurarea că inculpatul nu a făcut altceva decât să ridice marfa, acționând ca un simplu mandatar nu este plauzibilă pentru că activitatea lui O. A. nu s-a rezumat doar la ridicarea mărfii, ci a completat și fila CEC în aceeași împrejurare în care și-a declarat o identitate falsă, chiar dacă recunoașterea inculpatului de pe planșa fotografică a avut loc după 6 luni de la singura întâlnire pe care a avut-o cu reprezentantul persoanei vătămate nu constituie un motiv pentru a nu se da eficiență acestei probe.
Pentru aceste considerente, procurorul a solicitat condamnarea inculpatului O. A. N. pentru infracțiunea reținută în actul de inculpare.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma motivelor invocate, dar și sub toate aspectele conform art.417 alin.2 Cod procedură penală, curtea reține următoarele:
P. rechizitoriul procurorului din data de 24.10.2012, întocmit în dosar nr._/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului O. A. N. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută art.215 alin.1,2,3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, dat fiind faptul că în luna noiembrie 2008 s-a prezentat sub o identitate falsă la sediul părților vătămate ., ., ., de unde a ridicat marfă a cărei valoare s-a achitat cu trei file CEC, instrumente de plată ce au fost refuzate la decontare.
Potrivit art.215 alin.3 Cod penal constituie infracțiune inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât fără această eroare cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate.
Din această dispoziție, coroborată cu cerințele înscrise la alin.1 din textul de lege, rezultă că pentru existența infracțiunii de înșelăciune în convenție este necesară desfășurarea unei activități de inducere sau menținere în eroare a persoanei vătămate, fără de care nu s-ar fi încheiat acea convenție.
Potrivit art.4 Cod procedură penală, care consacră prezumția de nevinovăție, orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă.
În cazul în care probele referitoare la vinovăție nu sunt certe, sigure, complete, ci există îndoială cu privire la aceasta, se aplică regula in dubio pro reo, potrivit căreia orice îndoială operează în favoarea inculpatului.
În măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția în legătură cu fapta imputată, instanța de judecată nu-și poate forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, astfel, trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției persoanei acuzate, inculpate și să-l achite.
Chiar dacă în fapt s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, însă acestea nu sunt suficiente ori pur și simplu nu există, și totuși îndoiala persistă în ceea ce privește vinovăția, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție.
Protecția oferită de prezumția de nevinovăție încetează însă în momentul în care vinovăția celui acuzat de săvârșirea unei infracțiuni a fost în mod corect și definitiv dovedită (cauza Cleve contra Germaniei, Hotărârea din 15.01.2015).
În speță, nu există probe certe, sigure și suficiente că inculpatul O. A. N. a indus în eroare reprezentanții persoanelor vătămate ., . și . cu prilejul convențiilor stabilite cu aceștia de ridicare a mărfii și neachitare a acesteia.
Se reține că pentru fiecare act material al infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal în dauna celor trei persoane vătămate s-a procedat la audierea reprezentanților acestora și efectuarea recunoașterilor după planșa fotografică a inculpatului, precum și la întocmirea rapoartelor de constatare tehnico-științifică cu privire la filele CEC . 1BM nr._, BRD 1 BD nr._, BRDE 1 BM nr._.
La sediul . s-a prezentat o persoană sub numele de R. P., a ridicat produsele în valoare de 22.900 lei și a înmânat administratorului fila CEC BRDE 1BM cu numărul_ completată integral și refuzată la momentul introducerii în bancă spre decontare.
Cererile de eliberare a carnetelor cu file CEC datate 13.10.2008 și 17.09.2008 aflate la filele 57 și 58 dosar de urmărire penală au fost eliberate de către M. C. L., administrator al ., specimenul cu semnătura fiind depus la BRD GSG Sucursala Călărași din 01.09.2008.
În condițiile în care numiții R. P. și M. C. L. nu au fost audiați, recunoașterea după planșa fotografică s-a făcut după 6 luni de la momentul când marfa a fost predată pentru firma ., iar raportul de constatare tehnico-științifică nr._/2011 privind fila CEC în discuție a concluzionat că scrisul de completare îi aparține persoanei care a completat cererea pentru eliberarea unui nou pașaport pe numele O. A. N., iar semnătura de la „semnătura trăgătorului” a fost probabil executată de către persoana ale cărei semnături sunt pe cererile de eliberare a carnetelor cu file CEC datate 13.10.2008, 17.09.2009 și fișa cu specimenele de semnătură ., în mod temeinic, instanța de fond a apreciat că aceste probe sunt insuficiente pentru a concluziona asupra vinovăției inculpatului cu referire la primul act material descris în rechizitoriu, în sensul că O. A. N. este persoana ce a indus în eroare partea vătămată cu prilejul ridicării mărfii în valoare de 22.900 lei, pentru care a lăsat o filă CEC scadentă la o dată ulterioară (introdusă în bancă a fost refuzată pentru lipsă disponibil).
Este adevărat că dispozițiile legale nu cer un anumit termen pentru efectuarea unei recunoașteri a unei persoane după planșa fotografică, însă date fiind celelalte probe administrate în ceea ce privește persoana vătămată ., intervalul de timp scurs de la data săvârșirii faptei până la identificare are importanță când se pune problema răspunderii penale a unei persoane, aceasta cu atât mai mult cu cât reprezentantul P. G. a văzut persoana respectivă o singură dată.
Mai mult, fila CEC poartă semnătura trăgătorului, astfel că, în condițiile în care inculpatul a completat celelalte rubrici, atunci când cecul a fost prezentat furnizorului produselor, îndeplinea condițiile de formă prevăzute de lege.
De precizat, din declarațiile reprezentantului societății rezultă că a verificat . atât în banca BRD B., cât și verificarea filei CEC la Călărași, iar verificările nu au evidențiat că firma era rău platnică.
În atare împrejurări, prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul O. A. N. nu a fost răsturnată, nefiind probe suficiente administrate în acest sens pentru a înlătura îndoiala.
Cu referire la persoana vătămată ., față de declarația martorului F. I. N., care a făcut referire la împrejurarea că persoana care a preluat marfa a semnat și completat fila CEC în prezența sa, concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nu se coroborează cu această probă, în condițiile în care M. C. L. nu a fost identificat și audiat în cauză.
Nu împărtășim punctul de vedere exprimat de procuror în sensul că, chiar dacă semnătura de pe fila CEC nu îi aparține inculpatului nu are relevanță față de încadrarea juridică a faptei, în împrejurările în care acesta însă a completat filele CEC și s-a prezentat sub o identitate falsă, probele administrate fiind insuficiente în dovedirea laturii obiective a infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.
Cu referire la persoana vătămată . se constată că aceasta a fost contactată de o persoană de sex feminin, iar raportul de constatare tehnico-științifică nr._/2011, cu privire la fila CEC . 1BM nr._, a stabilit că nu se poate stabili dacă semnătura de la rubrica „semnătura trăgătorului „ a fost sau nu executată de persoana ale cărei semnături – model de comparație – sunt depuse pe următoarele înscrisuri cererile de eliberare a carnetelor cu file CEC datate 13.10.2008, 17.09.2008 și fișa cu specimenele de semnătură ..
Așa cum rezultă din declarațiile reprezentantului societății, inclusiv cea dată în fața Curții de Apel B., nu s-a dovedit implicarea inculpatului în completarea rubricilor filei CEC – aceasta fiind completată de către M. J. -, iar semnătura trăgătorului nu a putut fi stabilită de cine a fost executată.
Astfel, nu rezultă implicarea inculpatului în ceea ce privește relația comercială a celor două societăți.
Cum în speță, nu există probe certe, sigure de vinovăție, cum inculpatul nu a fost audiat, ca de altfel nici celelalte persoane M. C. și R. P., nu s-au făcut verificările cu privire la . și nici a modalității în care acele file CEC ar fi intrat în posesia inculpatului, în baza art.421 alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr.1178/9.05.2014 a Judecătoriei B., pronunțată în dosar nr._, hotărâre pe care o va menține.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va suporta din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului de Avocați B. și se va include în cheltuielile judiciare.
În temeiul art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr.1178/9.05.2014 a Judecătoriei B., pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se suportă din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului de Avocați B. și se include în cheltuielile judiciare.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă .
Pronunțată în ședința publică din 20.02.2015.
PREȘEDINTEJUDECĂTOR
A. D. A. M.
GREFIER
A. I. P.
Red.A.M/23.03.2015
Dact.A.I.P/25.03.2015/5 exemplare
Red.jud.fond L.B.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... → |
|---|
