Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art.322 NCP. Decizia nr. 726/2014. Curtea de Apel BRAŞOV

Decizia nr. 726/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 17-12-2014

ROMÂNIA

C. DE A. B.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR.726/Ap DOSAR NR._

Ședința publică din 17 decembrie 2014

Instanța constituită din:

- Complet de judecată CAJ 6:

Președinte – C. E. - judecător

Judecător – M. G. L.

- Grefier – C. G.

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror C. A.- din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. B..

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de P. DE PE L. J. B., împotriva sentinței penale nr.1652/S din data de 20 iunie 2014, pronunțată de J. B., în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 10 decembrie 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 17 decembrie 2014, când,

CURTEA

Asupra apelului penal de față:

I. Prin sentința penală nr.1652/20.06.2014, J. B. a hotărât :

În baza art.215 alin.1,2 și3 Cod penal din 1969 (art.244 alin.1 și 2 în actuala reglementare) cu aplicarea art. 74 alin.2 Cod penal din 1969 și art.5 Noul Cod penal condamnă inculpata B. I. T. fiica lui Edmund și I., născută la data de 11.03.1967 în București, domiciliată în S. G., ..4, ., jud. C., CNP_ la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, părți vătămate D. R. și U. R..

În baza art.215 alin.1,2 și 3 Cod penal din 1969 (art.244 alin.1 și 2 în actuala reglementare) cu aplicarea art. 74 alin.2 Cod penal din 1969 și art.5 Noul Cod penal condamnă inculpata B. I. T. fiica lui Edmund și I., născută la data de 11.03.1967 în București, domiciliată în S. G., ..4, ., CNP_ la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, părți vătămate M. C. și M. F..

În baza art.290 alin.1 Cod penal ( art.320 în actuala reglementare) cu aplicarea art. 74 alin.2 Cod penal din 1969 și art.5 Noul Cod penal condamnă inculpata B. I. T. fiica lui Edmund și I., născută la data de 11.03.1967 în București, domiciliată în S. G., ..4, ., jud. C., CNP_ la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art.290 alin.1 Cod penal( art.320 în actuala reglementare) cu aplicarea art. 74 alin.2 Cod penal din 1969 și art.5 Noul Cod penal condamnă inculpata B. I. T. fiica lui Edmund și I., născută la data de 11.03.1967 în București, domiciliată în S. G., ..4, ., CNP_ la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art.290 alin.1 Cod penal ( art.320 în actuala reglementare) cu aplicarea art. 74 alin.2 Cod penal din 1969 și art.5 Noul Cod penal condamnă inculpata B. I. T. fiica lui Edmund și I., născută la data de 11.03.1967 în București, domiciliată în S. G., ..4, ., jud. C., CNP_ la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art.290 alin.1 Cod penal ( art.320 în actuala reglementare) cu aplicarea art. 74 alin.2 Cod penal din 1969 și art.5 Noul Cod penal condamnă inculpata B. I. T. fiica lui Edmund și I., născută la data de 11.03.1967 în București, domiciliată în S. G., ..4, ., CNP_ la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal din 1969 contopește pedepsele de mai sus, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 Cod penal din 1969 suspendă condiționat executarea pedepsei aplicate mai sus pe o durata de 5 ani reprezentând termen de încercare stabilit potrivit art. 82 Cod penal.

În baza art.71 alin.2 Cod penal din 1969 interzice inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II si b Cod penal.

În baza art.71 alin.5 Cod penal din 1969 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate suspendă și executarea pedepselor accesorii.

Pune în vedere inculpatei prevederile art. 83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării condiționate in cazul săvârșirii unei noi infracțiuni in termenul de încercare.

Constată că inculpata a fost reținută în data de 10.04.2012.

În baza art.397 alin.1 Cod de procedură penală admite acțiunea civilă promovată în cadrul procesului penal de partea civilă D. R. și pe cale de consecință obligă inculpata să plătească acestuia suma de 1020 lei.

În baza art.397 alin.1 Cod de procedură penală admite în parte acțiunea civilă promovată în cadrul procesului penal de partea civilă M. C. și pe cale de consecință obligă inculpata să plătească acestuia suma de 1220 lei și respinge restul pretențiilor formulate de acesta.

Anulează înscrisurile aflate la filele 64,65,66 și 67 din dosarul de urmărire penală.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut ca stare de fapt că, la data de 03.02.2012, între inculpata B. I. T., în calitate de chiriaș și Lorentz Ș. în calitate de proprietar a fost încheiat contractul de închiriere înregistrat la Administrația Finanțelor Publice B. sub numărul_ având ca obiect imobilul situat pe ., . B., contractul fiind încheiat pentru perioada 01.02._13.

După încheierea contractului inculpata a postat prin intermediul unor anunțuri oferta de închiriere a imobilului respectiv, indicând și un număr de telefon la care putea fi contactată.

După ce au contactat telefonic inculpata persoanele vătămate D. R. și U. R. s-au deplasat la imobilul în cauză pentru vizionarea garsonierei în data de 28.02.2012.Persoanele vătămate au fost primite în imobil de inculpata, care s-a recomandat a fi Lorentz G. și care le-a prezentat atât imobilul cât și condițiile în care dorește ca acesta să fie închiriat.După ce persoanele vătămate și-au exprimat dorința de a închiria imobilul și s-a negociat ca și cuantum al chiriei și garanției suma de 280 de euro, inculpata a întocmit un înscris denumit convenție, în cadrul căreia s-a consemnat acordul părților referitor la închirierea imobilului precum și faptul că persoana vătămată D. R. a achitat în avans suma de 500 lei din suma totală de 280 de euro, diferența de bani urmând a fi plătită la data semnării contractului de închiriere și a înregistrării acestuia la administrația Finanțelor Publice.

La data de 05.03.2012 a fost încheiat între persoanele vătămate D. R. și U. R. pe de o parte și inculpata B. I. T., care și de această dată a folosit numele Lorentz G., contractul de închiriere, având ca obiect imobilul mai sus menționat, contract ce urma a fi valabil în perioada 15.03._13.

Urmare a anunțurilor postate de inculpată având ca obiect închirierea imobilului situat pe ., . B., aceasta a fost contactată de persoanele vătămate M. F. și M. C., interesate de închirierea imobilului în cauză. Acestea s-au deplasat la imobil în data de 29.02.2012, fiind întâmpinate de inculpata B. I. T., care și de această dată s-a prezentat sub o identitate falsă, aceea de Lorentz G., soție a proprietarului garsonierei.Cu acest prilej a fost întocmit de către inculpată un înscris intitulat convenție, semnat de inculpată și persoanele vătămate în care se consemna acordul părților de a închiria garsoniere situată pe ., . data de 15.03.2012 dar și faptul că persoanele vătămate au achitat un avans de 300 de lei din totalul de 1200 lei stabilit ca și cuantum al chiriei și garanției, diferența urmând a fi achitată la data semnării contractului de închiriere.

La data de 08.03.2012 între inculpata care a folosit din nou identitatea de Lorentz G. și persoanele vătămate a fost încheiat un contract de închiriere având ca obiect garsoniera mai sus menționată în perioada 15.03._13.

Ulterior încheierii contractelor persoanele vătămate au încercat să o contacteze pe inculpată pentru luarea în posesie a garsonierei, însă nici una dintre cele două familii nu a reușit acest lucru.

În ceea ce privește pedepsele ce urmează a fi aplicate inculpatei instanța va avea în vedere faptul că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art.5 alin.1 Noul Cod penal conform cărora în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Prin raportare la regimul sancționator, instanța constată că Noul Cod penal reprezintă legea penală mai favorabilă, în condițiile în care limitele de pedeapsă prevăzute de art.215 alin.1,2 și 3 erau cuprinse între 3 și 15 ani, iar conform art.244 alin.1 și 2 Noul Cod penal infracțiunea este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani. Însă prin raportare la modalitatea de executare a pedepsei instanța consideră că dispozițiile Codului penal din 1969 sunt mai favorabile în condițiile în care la suspendarea condiționată a executării pedepsei în sarcina inculpatului nu sunt prevăzute obligații, cu excepția aceleia de a nu mai săvârși infracțiuni în interiorul termenului de încercare, care este prevăzută de altfel și în noul Cod penal. Date fiind aceste aspecte, instanța va considera că, în ansamblu, prevederile legale anterioare intrării în vigoare a Codului penal sunt mai favorabile inculpatului, întrucât pedeapsa spre care în concret a optat, prin raportare la criteriile de individualizare, este pedeapsa închisorii fără executare efectivă a acesteia.

Având în vedere aspectele de mai sus, precum și valoarea redusă a prejudiciului cauzat prin săvârșirea faptei, instanța reținând circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 alin.2 Cod penal, va dispune condamnarea inculpatei la două pedepse de 2 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de înșelăciune și la 4 pedepse de 2 luni închisoare pentru săvârșirea a patru infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Constatând că infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatei au fost săvârșite în condițiile concursului de infracțiuni, instanța va dispune în temeiul art.33 și art.31 Cod penal contopirea pedepselor aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, iar ca modalitate de executare a fost aleasă suspendarea condiționată.

De asemenea, prima instanță, constatând că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale respectiv fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu precum și vinovăția, a obligat-o pe inculpată să-i achite părții civile D. R. suma de 1020 lei, iar părții civile M. C. suma de 1220 lei. Considerând că pretențiile civile solicitate de partea civilă M. C. cu titlul de daune morale nu au fost dovedite în cauză, prima instanță le-a respins.

Totodată, au fost anulate înscrisurile aflate la filele 64,65,66 și 67 din dosarul de urmărire penală și va constata că inculpata a fost reținută în data de 10.04.2012.

II. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel P. de pe lângă J. B..

Criticile aduse au vizat atât aspecte de netemeinicie sub aspectul greșitei rețineri a dispozițiilor art.74 alin.2 Cod penal 1968, cât și de nelegalitate sub aspectul greșitei stabiliri a termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate.

III. Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, C. va admite apelul parchetului doar sub aspectul de nelegalitate, la care se va adăuga un al doilea aspect de nelegalitate ce a fost avut în vedere din oficiu, în limitele efectului devolutiv.

A. Astfel, în ceea ce privește critica de netemeinicie, aceasta este nefondată. În memoriul cu motivele de apel, parchetul a susținut că prima instanță a reținut în favoarea inculpatei circumstanța atenuantă prin raportare la valoarea redusă a prejudiciului care a fost de 2.000 lei, fără a avea în vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor, numărul mare al acestora, precum și atitudinea procesuală a inculpatei care a negat comiterea faptelor de care a fost acuzată. Cu privire la prejudiciul de 2.000 lei, s-a apreciat că, în actualul context economic, acesta este pe departe de a fi considerat redus.

C. reține că prima instanță a reținut ca fiind mai favorabilă inculpatei legea penală veche, respectiv Codul penal 1968. Potrivit dispozițiilor art.74 alin.2 Cod penal, împrejurările enumerate în prezentul articol – care pot fi considerate circumstanțe atenuate – au caracter exemplificativ. În acest context, prima instanță a reținut că valoarea redusă a prejudiciului care a fost de 2.000 lei este o circumstanță atenuantă. Faptul că prima instanță a reținut doar acest aspect, fără a se raporta la alte elemente cum ar fi fost vârsta inculpatei, gradul de școlarizare, mediul din care aceasta provine, nu înseamnă că prima instanță nu și-a motivat alegerea făcută, iar suma de 2.000 lei nu reprezintă un prejudiciu care să excludă din start reținerea acestei circumstanțe atenunate, în condițiile în care reprezintă 1% din prejudiciul cerut de vechea reglementare pentru a fi reținute consecințele deosebit de grave la anumite infracțiuni.

B. Înainte de a analiza critica de nelegalitate invocată de parchet, dar în strâmtă legătură cu aceasta, C. reține că, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în convențiile, prevăzute de art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal 1969, în dauna părților vătămate M. C. și M. F., cu reținerea circumstanței atenuate, inculpatei i-a fost aplicată pedeapsa principală de 3 ani închisoare. Stabilirea acestei pedepse a fost făcut în mod greșit câtă vreme dispozițiile art.76 alin.1 lit.c Cod penal 1968 menționează că pedeapsa se coboară sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni. În aceste condiții, minimul trebuia să fie de 3 luni, iar maximul mai mic de 3 ani cu cel puțin o zi.

C. reține că, în procedeul de aplicare a pedepsei rezultante în urma concursului de infracțiuni, prima instanță a menționat că „ … inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare”, neavându-se în vedere o posibilă pedeapsă principală de 3 ani închisoare, singura pedeapsă principală care să conducă la o astfel de rezultantă fiind tot una de 2 ani închisoare.

C. Potrivit dispozițiilor art.82 alin.1 Cod penal 1968, Durata suspendării condiționate a executării pedepsei constituie termen de încercare pentru condamnat și se compune din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În condițiile în care pedeapsa principală rezultantă aplicată în urma concursului de infracțiuni a fost de 2 ani închisoare, termenul de încercare nu putea fi de 5 ani, ci de 4 ani.

Pentru aceste considerente, sentința apelată va fi desființată în limitele de mai sus, urmând a fi menținute celelalte dispoziții.

Văzând și dispozițiile art.272 alin.1 și 2 și art.275 alin.3 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelul declarat de P. de pe lângă J. B. împotriva sentinței penale nr.1652/20.06.2014 pronunțată de J. B., pe care o desființează cu privire la:

- cuantumul pedepsei principale stabilite pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în convenții, prevăzute de art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal 1969, în dauna părților vătămate M. C. și M. F..

- durata termenului de încercare al suspendării condiționate.

I. Rejudecând în aceste limite,

1. Reduce cuantumul pedepsei principale stabilite pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în convenții, prevăzute de art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal 1969, în dauna părților vătămate M. C. și M. F., de la 3 ani, la 2 ani închisoare.

2. Stabilește că durata termenului de încercare este de 4 ani.

II. Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

În baza art.272 alin.1 și 2 Cod procedură penală, dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul B. a sumei de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu.

În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în apel rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17.12.2014.

Președinte, Judecător,

C. E. M. G. L.

Grefier,

C. G.

Red.C.E./18.12.2014

Dact.C.Gh./19.12.2014

2 ex.

Jud fond/L. B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art.322 NCP. Decizia nr. 726/2014. Curtea de Apel BRAŞOV