Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 8/2016. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8/2016 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 18-01-2016
Cod ECLI ECLI:RO:CABRV:2016:002._
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. B.
Secția penală
DECIZIA PENALĂ NR. 8/. publică din data de 18 ianuarie 2016
Instanța constituită din:
Complet de judecată A8:
Președinte: JUDECĂTOR - R. C. D.
JUDECĂTOR: C. E.
GREFIER: C. R.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror A. P. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului formulat de revizuientul C. L. împotriva sentinței penale nr. 205/S din data de 29 septembrie 2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile asupra cauzei penale de față au avut loc în ședința publică din data de 12 ianuarie 2016, fiind consemnate în încheierea, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 18.01.2016, când, în aceeași compunere, a decis următoarele:
CURTEA
Asupra prezentei cauze penale, constată următoarele.
Prin sentința penală nr.205/S din 29.09.2015 a Tribunalului B. s-a respins cererea formulată de condamnatul C. L. privind revizuirea sentinței penale nr.136/23.05.2013 pronunțată în dosarul penal nr._/62/2012 al Tribunalului B..
Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul B. a reținut următoarele.
Prin decizia penală nr.397/2015, C. de A. B. a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire a sentinței penale nr.136/2013 a Tribunalului B., cerere formulată de condamnatul C. L., în favoarea Tribunalului B..
În solicitarea adresată instanței și intitulată „contestație la executare”, petentul condamnat C. L., deținut în Penitenciarul Miercurea C., a precizat că formulează cale extraordinară de atac pentru următoarele considerente: nu i s-a aplicat legea penală mai favorabilă; judecarea în apel a avut loc fără citarea părților, a martorilor și a medicilor curanți care s-ar fi ocupat de numitul Z. V.; nu a avut parte de un proces echitabil, cauza nu a fost examinată sub toate aspectele de fapt și de drept; hotărârile din apel și fond au fost pronunțate de un alt complet de judecată; ședințele nu au fost publice; instanța nu a fost compusă potrivit legii și au existat cazuri de incompatibilitate.
De asemenea, petentul condamnat a invocat autoritatea de lucru judecat și a solicitat tragerea la răspundere penală în calitate de complici și a numiților Z. V., deoarece s-ar fi prezentat o chitanță de face dovada unei infracțiuni de fals; susține că medicii specialiști se fac vinovați de infracțiunea de abuz în serviciu, sustragere de probe de la dosar; solicită confruntarea medicilor ce au efectuat actele medicale întrucât are pretenții, susține că medicii au falsificat documente și au ucis victima; inculpatul învederează că există o culpă medicală și medicii au dovedit că nu stăpânesc profesia, fiind încălcate principiile deontologiei profesionale și astfel au falsificat acte cu prilejul întocmirii acestora; solicită o anchetă penală față de mai mulți medici și solicită confruntarea mai multor persoane: P. C., S. E., I. S., Z. G., Z. V., Z. M., V. F., B. G., V. L., C. D., M. S., Ș. Roger M., P. M., V. C., S. R.; petentul susține că el este cel care a sunat la 112 și cere atașarea stenogramelor și audierea medicului de pe ambulanță, dar și a altor persoane; susține că nu s-a efectuat computer tomograf pentru a se dovedi dacă a existat sau nu o lovitură la cap și s-a solicitat prelevarea de probe ADN. De asemenea s-a solicitat audierea tuturor martorilor din rechizitoriu și confruntarea lor; solicită expertiză la sediul Raifeissen Bank întrucât s-ar fi tăiat din filmare; solicită tragerea la răspundere penală a medicului Paripas S. și anchetarea rudelor lui Z. V. care s-ar face vinovate de comiterea faptei pentru care s-a dispus condamnarea sa. Petentul a mai susținut că există înscrisuri care au fost depuse tardiv la dosar, se solicită infirmarea înscrisului de la fila 82 dosar urmărire penală și solicită o anchetă asupra tuturor documentelor aflate în arhiva spitalului Județean B. și precizează că procurorul de caz s-a bazat pe acele documente false; solicită examinarea cauzei conform principiului contradictorialității; apreciază cererea sa ca fiind admisibilă întrucât nu au fost administrate decât probele din rechizitoriu și din acest motiv solicită suplimentarea probațiunii.
În precizările pe care le-a făcut, petentul a susținut că au existat împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei, există martori care infirmă acțiunile sale violente, susține că unii martori confirmă faptul că victima nu avea capul crăpat; învederează că au existat mai multe cazuri de incompatibilitate: procurorul este martorul cu identitate protejată; există hotărâri ce nu se pot concilia. Susține că o parte din martori au fost ameninți de organele de cercetare penală, că rechizitoriul din dosar a fost schimbat și solicită infirmarea declarațiilor martorilor cu identitate protejată; solicită atașarea înregistrărilor din data de 20 iulie 2012 cu privire la apelarea serviciului de urgență 112.
În susținerea cererii sale petentul a atașat proces verbal de consemnare a autodenunțului, copie rechizitoriu și adrese emise de C. de A. B., raport cu principalele activități derulate de primul polițist sosit la fața locului la data de 20 iulie 2012, copii acte medicale.
Instanța a reținut că prin sentința penală nr. 136/23.05.2013 s-a dispus condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută în art. 174 al. 1 Cod penal - 1968, art. 175 al. 1 lit. i Cod penal-1968 la pedeapsa de 16 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a doua și litera b Cod penal pe o durată de 10 ani; apelul formulat de inculpat a fost respins prin decizia penală nr. 145/. a Curții de A. B.; recursul inculpatului a fost admis în ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, fiind aplicate dispozițiile art.188 Cp, iar pedeapsa a fost redusă la 11 ani închisoare. Starea de fapt ce a format obiectul cercetărilor a constat în aceea că la data de 20.07.2012, în loc public, (trecerea de pietoni din Piața Agroalimentară din Râșnov) petentul i-a aplicat victimei Z. V. o lovitură de intensitate medie – mare cu un ciocan de tâmplărie într-o zonă vitală (cap), persoana agresată decedând la data de 29.08.2012 datorită complicațiilor survenite.
În cauză a fost administrat următorul material probatoriu: procesul verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșa fotografică; raportul organelor de poliție sosite la fața locului, declarațiile martorilor: S. E., Boldizsar G., I. S., V. F., Koves E., A. F., Lavina V., M. – C. C., martorul cu identitate protejată „P. C.”, Z. V. Jr. Inculpatul a fost audiat în condiții procedurale; de asemenea, s-a depus suportul optic care conține imaginile surprinse de camera de luat vederi a sucursalei Raiffeisen Bank Râșnov, actele medicale eliberate pe numele victimei, inclusiv raportul de expertiză medico – legală care îl privește pe Z. V. la momentul în care acesta se mai afla în viață și planșe foto cu aspectele fixate cu ocazia necropsiei lui V. Z., plicuri conținând ADN și impresiuni papilare, precum și raportul de constatare medico – legală autopsie. În cursul judecății, a fost audiat inculpatul C. L. și martorii: S. E., F. A., C. C., Z. G. E., V. L., M. M. și martorul cu identitate protejată P. C.. A fost de asemenea audiat partea civilă Z. V.. Se constată că și în apel inculpatul a solicitat administrarea de probatorii, fiind audiat martorul B. T.; cel de-al doilea martor încuviințat în apărare nu a putut fi audiat, fiind plecat de la domiciliu, iar instanța nu a fost în posesia unei alte adrese a acestuia unde ar fi putut să îl citeze. A fost administrată și proba cu înscrisuri, depuse de către inculpat la ultimul termen de judecată. Celelalte probatorii solicitate de inculpat în apel au fost respinse, hotărârea fiind motivată sub toate aspectele indicate de petentul revizuient.
S-a constatat că petentul condamnat a mai formulat în precedent o cerere de revizuire, majoritatea celor învederate în cuprinsul prezentei cereri fiind deja analizate prin sentința penală nr. 175/2015 a Tribunalului B., sentință care însă nu este definitivă, sens în care au fost analizate în întregime solicitările persoanei condamnate.
Instanța a reamintit că revizuirea este o cale extraordinară de atac prin care se tinde la reformarea unor hotărâri judecătorești și prin care se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre definitivă; fiind o cale extraordinară de atac, ea poate privi doar cazurile expres enumerate de legiuitor în art.453 Cod procedură penală.
Este de remarcat faptul că potrivit art.453 Cod Procedură Penală, revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;
b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia;
f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.
În cererea inițială adresată instanței condamnatul precizează o . motive care nu se circumscriu nici unuia din cazurile de revizuire: autoritate de lucru judecat; neaplicarea legii penale mai favorabile; lipsa citării părților și a martorilor; lipsa unui proces echitabil; incompatibilitatea completului de judecată; lipsa publicității ședinței de judecată. Aceste solicitări sunt vădit inadmisibile în calea revizuirii.
În ceea ce privește solicitarea de tragere la răspundere penală în calitate de complice a altei persoane, se constată că acest aspect excede competențelor instanței de judecată.
Petentul învederează că medicii se fac vinovați de moartea victimei, medici care nu ar fi aplicat un tratament corespunzător și care ar fi sustras probe de la dosar. Și aceste aspecte prezentate de revizuient nu sunt admisibile în această procedură, decât în situațiile prevăzute de art.454 alin.2 Cod procedură penală. În ceea ce privește o posibilă culpă medicală, s-a constatat că petentul condamnat a precizat că acest aspect face obiectul unor anchete administrative și penale.
Conform art. 454 alin.1 Cod procedură penală, dovedirea cazurilor de revizuire de la art.453 alin.1 lit. b-d Cod procedură penală se face prin hotărârea definitivă prin care instanța s-a pronunțat asupra fondului cauzei constatând existența falsului sau existența faptelor și săvârșirea lor de acele persoane. D. în cazul în care s-ar constata că nu mai este posibil să se stabilească existența faptei ca urmare a intervenirii termenului de prescripție, și doar dacă o astfel de solicitare nu a mai fost făcută în precedent, se poate constata de către instanța investită cu revizuirea pricinii întrunirea condițiilor prevăzute de art.454 alin.2 Cod procedură penală.
La dosar nu există nici o dovadă în sensul prevăzut de art.454 alin.1 Cod procedură penală, nefiind depusă nicio hotărâre definitivă care să privească eventuala comitere a unei fapte penale săvârșite în legătura cu dosarul a cărei revizuire se cere. Prin urmare, nu se constată existența vreunei cauze care să se circumscrie dispozițiilor art. 453 al 1 lit. b-d Cod procedură penală.
Petentul nu a indicat nici un caz care s-ar putea interpreta în sensul prevăzut de art.453 alin.1 lit. e,f Cod procedură penală, astfel încât nici din acest punct de vedere cererea formulată nu este întemeiată.
Din studiul cererii de revizuire se constată că parte dintre solicitările în probațiune au fost analizate de magistrați la momentul soluționării cauzei pe fond, dispunând în consecință; aici s-a amintit faptul că în cauză s-a apreciat audierea numiților: S. E., Boldizsar G., I. S., V. F., Koves E., A. F., Lavina V., M. – C. C., martorul cu identitate protejată „P. C.”, Z. V. Jr., Z. G. E., M. M..
Condamnatul a solicitat prin cererea de revizuire atașarea unor acte medicale și audierea unor persoane, respectiv audierea numiților Z. M., B. G., C. D., M. S., Ș. Roger M., P. M., V. C., S. R.. De asemenea, prin cererile repetate depuse la instanță revizuientul a indicat și alte persoane a căror audiere o solicită: G. N. și a solicitat efectuarea de confruntări între cei audiați sau neaudiați; de asemenea revizuientul a solicitat și prelevarea de probe, efectuarea de experimente judiciare, și expertiză a imaginilor de la dosar. În susținerea cererii sale petentul a depus un set de înscrisuri din dosarul a cărei revizuire o solicită, dar și o copie parțială a unui act medical dintr-un alt dosar.
În ceea ce privește cazul de revizuire prevăzut de art.453 alin.1 lit. a Cod procedură penală, Tribunalul constată că textul de lege nu permite prelungirea probațiunii, ci are în vedere descoperirea unor fapte probatorii noi, necunoscute de către instanță la momentul soluționării cauzei pe fond, care pot conduce singure sau prin coroborarea cu alte probe, la netemeinicia hotărârii a cărei revizuire se cere. Pentru a fi întemeiată cererea, probele trebuie să fie noi și nu mijloacele de probă prin care se administrează probe deja cunoscute. Revizuientul nu a indicat de ce anume nu a solicitat audierea acestor noi persoane, la care face referire pentru prima dată în cererea de revizuire, la momentul soluționării cauzei pe fond; se învederează că audierea medicului de pe Ambulanță ar dovedi că nu s-a acordat primul ajutor victimei; martorului C. V. revizuientul i-ar fi predat un tricou; numita M. S. ar putea dovedi că victima nu a prezentat leziuni vizibile; Vioricăi Z. i s-ar fi furat portofelul cu puțin timp înainte de a fi revizuientul atacat; C. D. ar cunoaște că victima nu avea plagă deschisă la cap; solicită audierea și confruntarea tuturor persoanelor anterior indicate cu cele deja audiate, precum și efectuarea unei noi expertize medico legale. Tribunalul a constatat că nici una dintre aceste probe care se solicită a fi administrate nu prezintă o noutate din punct de vedere a dispozițiilor art. 453 alin.1 lit.a Cod procedură penală, acestea putând fi aduse la cunoștință la momentul analizei pricinii pe fond. Cu privire la celelalte persoane, revizuientul nu a precizat în ce anume constă noutatea pentru a putea analiza dacă cererea se încadrează potrivit art.453 alin.1 lit.a Cod procedură penală.
În ceea ce privește proba privind expertiza, se constată că de asemenea nu au fost indicate aspecte necunoscute în precedent; împrejurarea că o expertiză medico legală conține date asemănătoare cu un alt act medico-legal nu are nicio relevanță din punct de vedere juridic, singurele persoane care pot constata din punct de vedere științific urmele infracțiunii pe corpul victimei fiind cele legal îndreptățite să facă astfel de aprecieri. S-a constatat că revizuientul a contestat la fond modalitatea de lovire a victimei, aspectele învederate de el fiind analizate prin hotărârile pronunțare; la dosar au fost depuse toate actele medicale necesare aflării adevărului: prima examinare medicală; foaia de observație clinică; raportul de expertiză medico-legală; raportul de constatare medico–legală autopsie, actul emis de către comisia de avizare și control din cadrul Institutului M. Minovici. Cu referire la precizarea că s-ar fi tăiat din înregistrarea din apropierea locului faptei, s-a constatat că acest aspect a fost analizat la fond, stabilindu-se că înregistrarea nu conține elemente în plus față de probatoriul deja administrat. Așa fiind, s-a constatat că apărările pe care revizuientul le-a făcut la fond se solicită a fi suplimentate în prezent aspect care nu poate fi apreciat ca fiind aspecte noi sub aspect probatoriu.
Cum nu s-a dovedit existența vreunei hotărâri judecătorești, în sensul art.454 al 1 Cod procedură penală, iar față de momentul la care s-a susținut că s-ar fi comis presupuse fapte penale, s-a constatat că nu sunt incidente dispozițiile art.454 alin.2 Cod procedură penală, apreciindu-se că nu există probe noi în înțelesul art.453 alin. 1 lit.c Cod procedură penală,
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, la data de 5.10.2015, condamnatul C. L..
În calea de atac promovată, condamnatul a menționat că au fost invocate motivele de la art. 453 lit.a Cod procedură penală, având în vedere și modalitățile prin care aceste fapte sau împrejurări ar fi putut fi dovedite. S-a susținut necesitatea audierii acelor martori indicați în cererea de revizuire, inclusiv al martorului sub acoperire, iar teza probatorie, fiind aceea că urmare a audierii acestor martori și a reaudierii unora dintre aceștia ar rezulta o stare de fapt cu totul opusă celei avute în vedere de către instanța de fond și a cărei apreciere și reevaluare ar duce la o soluție contrară celei care s-a pronunțat în prezenta cauză.
S-a solicitat, de asemenea, realizarea unei confruntări a acestor martori, având în vedere și faptul că la fila 82 din dosarul de urmărire penală există un înscris în raport de care solicitarea acestuia este de înlăturarea acelui document. S-a menționat că au fost formulate o . plângeri penale care trebuie coroborate, în condițiile în care se va da o hotărâre definitivă, pentru a se înscrie în celelalte cazuri de revizuire
De asemenea, s-a susținut necesitatea administrării unei expertize, aceasta făcând parte tot din acea modalitate de a arăta că starea de fapt este cu totul alta decât cea reținută, respectiv a se face o expertiză la sediul Raiffeisen Bank pentru a se verifica filmele din acea perioadă și a se constata că filmul avut în vedere la soluționarea cauzei nu este unul complet, prin urmare starea de fapt este total opusă celei care a fost reținută de către instanța de fond.
În calea de atac a apelului nu au fost administrate alte mijloace de probă.
Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor invocate, luând în considerare materialul probatoriu administrat, precum și principiile enunțate în art.417 și art.418 din Codul de procedură penală, C. constată următoarele.
Din analiza actelor depuse la dosar, rezultă că prin sentința penală nr. 136/S/23 mai 2013 a Tribunalului B., pronunțată în dosarul nr._/62/2012, s-a dispus condamnarea inculpatului C. L. pentru comiterea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art.174 alin.1 Cod penal din 1969, raportat la art.175 alin.1 lit.i Cod penal din 1969, la pedeapsa închisorii de 16 ani și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b Cod penal din 1969 pe o durată de 10 ani.
Pe durata executării pedepsei, inculpatului i-a fost interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b Cod penal din 1969.
În baza art.350 Cod procedură penală din 1969, a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal din 1969 s-a dedus din durata pedepsei reținerea și arestul preventiv începând cu data de 4.09.2012 la zi.
Prin decizia penală nr.145/. 2013 a Curții de A. B., a fost respins apelul declarat în cauză de către inculpatul C. L., fiind menținută starea de arest preventiv.
Prin decizia penală nr.1733 din 22 mai 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost admis recursul declarat în cauză de către inculpatul C. L. împotriva deciziei penale nr. 145/. 2013 pronunțată de C. de A. B.. Înalta Curte a casat în parte decizia penală recurată și sentința penală nr. 136 din 23 mai 2013 a Tribunalului B. și, rejudecând, s-a făcut aplicarea art.5 Cod penal și în baza art.386 alin.1 Cod procedură penală s-a schimbat încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare din infracțiunea prevăzută de art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.i Cod penal anterior în infracțiunea prevăzută de art.188 alin.1 Cod penal. În baza art.188 alin.1 Cod penal a condamnat inculpatul C. L. la pedeapsa de 11 ani închisoare. A aplicat recurentului inculpat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale. În baza art. 65 alin.1 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal pe durata executării pedepsei. Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. A fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 4 septembrie 2012 la 22 mai 2014.
Prin cererea de revizuire formulată, astfel după cum aceasta a fost precizată în fața primei instanțe și, ulterior, în cadrul soluționării apelului declarat de către revizuient, condamnatul a solicitat a se constata incidența cazului de revizuire prevăzute de art.453 alin.1 lit.a Cod de procedură penală, motivat de faptul că s-ar fi descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză.
În esență, apelantul, în prezenta cale de atac a solicitat audierea/reaudierea unor martori, efectuarea unor confruntări, realizarea unei expertize tehnice și reanalizarea actelor medicale și medico-legale.
Din perspectiva criticii aduse, C. constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică și va fi menținută, Tribunalul B. realizând o corectă analiză a cererii condamnatului, raportat la dispozițiile aert.453 Cod procedură penală.
Pentru a putea fi incident cazul de revizuire prevăzut de art.453 lit.a Cod procedură penală, este necesar a exista fapte sau împrejurări care să nu fi fost cunoscute la soluționarea cauzei. Din analiza acestui temei, rezultă că pentru a se putea aplica dispozițiile legale invocate în prezenta cale de atac este necesar ca faptele probatorii trebuie să fie noi, iar nu mijloacele de probă a unei fapte sau împrejurări cunoscute de instanță la soluționarea cauzei. În această cale extraordinară de atac nu este posibilă o prelungire a probatoriului pentru fapte sau împrejurări cunoscute de instanță și nici o readministrare sau o reinterpretare a probatoriului administrat, întrucât, în mod evident, s-ar aduce atingere autorității lucrului judecat.
Expresia „fapte sau împrejurări”, utilizată în dispozițiile art. 453 alin.1 lit. a Cod procedură penală, se referă la probele propriu-zise, ca elemente de fapt cu caracter informativ cu privire la ceea ce trebuie dovedit în calea de atac a revizuirii, și anume orice întâmplare, situație, stare care, în mod autonom sau în coroborare cu alte probe, poate duce la dovedirea netemeiniciei hotărârii de condamnare.
Pe de altă parte, este necesar, pentru a putea fi reținut cazul de revizuire indicat, ca probele menționate să nu fi putut fi aduse la cunoștința organului judiciar ori acestea să nu fi rezultat din probațiunea aflată la dosar, astfel încât instanța să nu fi avut cunoștință sau să nu fi putut lua la cunoștință de existența lor.
În raport de dispozițiile legale invocate, C. constată că nu se poate da curs solicitării condamnatului C. L. de a se proceda la admiterea în principiu a cererii de revizuire și de administrare a probelor solicitate.
Așa după cum în mod corect a analizat și tribunalul, aspectele învederate de către apelant nu sunt noi, necunoscute de către instanță în momentul soluționării în fond a cauzei în care s-a dispus condamnarea susnumitului, la dosar aflându-se întregul material care a fundamentat soluția dispusă în primul ciclu procesual.
Instanța nu poate proceda în prezent la readministrarea materialului probatoriu sau la extinderea probațiunii în dosarul penal nr._/62/2012, în condițiile în care s-ar aduce în mod evident atingere principiului autorității lucrului judecat.
Împrejurarea că revizuientul a formulat mai multe plângeri penale împotriva unor persoane în legătură cu cauza antemenționată (nesoluționate în prezent), nu reprezintă în sine o situație care să poată conduce la revizuirea sentinței penale nr.136/S/23.05.2013 a Tribunalului B., astfel după cum ea a rămas definitivă, în condițiile în care nu s-a dovedit săvârșirea vreunei infracțiuni în legătura cu prezentul dosar de către vreuna din persoanele care a efectuat urmărirea penală, a participat la efectuarea cercetării judecătorești ori a fost audiată în cursul procedurii judiciare.
Pe de altă parte, nu se poate proceda la reanalizarea și reinterpretarea actelor medicale și medico-legale, în condițiile în care acestea au fost supuse atenției inclusiv Comisiei de Avizare și Control din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „M. Minovici”, statuându-se asupra cauzei decesului victimei și a legăturii de cauzalitate dintre agresiune și rezultatul letal.
De altfel, aspectele învederate în prezenta cale extraordinară de atac, atât în fața primei instanțe, cât și în fața Curții, au fost evidențiate de către apelant și cu ocazia soluționării căilor ordinare de atac (dovadă fiind memoriile acestuia din 27.06.2013, 14.11.2013 și 3.12.2013 de la filele 21-22, 141, 146-149 adresate Curții de A. B. și cele din 27.03.2014 și 22.05.2014 adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție, de la filele 48-56, 78-133 dosar recurs), fapt care relevă încă o dată împrejurarea că solicitarea adresată privind revizuirea sentinței penale este neîntemeiată, nefiind incidente prevederile art.453 alin.1 lit.a Cod procedură penală.
Având în vedere considerentele ce preced, C. de A. consideră că apelul declarat de către C. L. împotriva sentinței penale nr.205/S/29.09.2015 a Tribunalului B., pronunțată în dosarul penal nr._ este nefondat, hotărârea atacată urmând a fi menținută.
Corelativ, având în vedere soluția de respingere a apelului, în conformitate cu dispozițiile art.275 alin.2 din Codul de procedură penală condamnatul C. L. va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 360 lei în care se include și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Pentru aceste motive,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.421 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, RESPINGE apelul formulat de condamnatul C. L. împotriva sentinței penale nr.205/S/29.09.2015 a Tribunalului B., pronunțată în dosarul penal nr._, pe care o menține.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 260 lei, se include în cheltuielile judiciare.
În baza art.275 alin.2 din Codul de procedură penală, obligă pe C. L. la 360 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 ianuarie 2016.
Președinte Judecător
R. C. D. C. E.
Grefier
C. R.
Red.RCD/18.01.2016
Tehnored.C.R./18.01.2016, 2 ex.
Jud. Fond. E.M.T.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 582/2015. Curtea... → |
|---|
