Acord de recunoaştere a vinovăţiei (art.483 NCPP). Decizia nr. 127/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 127/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 15904/300/2014

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ

DOSAR NR._ (4258/2014)

DECIZA PENALĂ NR. 127/A

Ședința publică din 27.01.2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – B. F. V.

JUDECĂTOR – V. I. V.

GREFIER – T. S.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror N. N..

Pe rol se află soluționarea apelului formulat de inculpatul C. M. împotriva sentinței penale nr. 726/20.10.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul inculpat C. M., aflat în stare de arest în altă cauză și asistat de apărător din oficiu D. M., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, aflată la dosarul cauzei, lipsind intimata parte vătămată Suhățeanu V. G..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat arată că apelul vizează modalitatea de executare a pedepsei.

Apelantul inculpat C. M., personal, arată că a plătit prejudiciul persoanei vătămate și solicită instanței acordarea unui termen de judecată în cauză pentru a se împăca cu aceasta.

Reprezentantul Ministerului Public arată că sesizarea instanței cu acordul de recunoaștere a fost făcută după . Noului Cod penal, deci termenul pentru un eventual acord de împăcare a fost depășit.

Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat arată că s-au depus diligențe pentru o împăcare cu partea vătămată.

Curtea, deliberând, respinge ca nefondată cererea de amânare pentru eventuala împăcare, față de dispozițiile legale privind termenul în care poate interveni împăcarea. Astfel, nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.

Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat arată că temeiul de drept al căii de atac îl reprezintă dispozițiile art. 488 pct. 4 lit. b C.p.p., solicitându-se reindividualizarea pedepsei cu privire la cuantum și modalitatea de executare. În acest sens, arată că inculpatul a făcut diligențe pentru achitarea prejudiciului și a semnat acordul de recunoaștere. În concluzie, solicită instanței diminuarea cuantumului pedepsei și aplicarea dispozițiilor art. 91 C.p.

Reprezentantul Ministerului Public solicită instanței respingerea apelului, având în vedere că inculpatul a fost de acord cu cuantumul pedepsei și modalitatea de executare. De asemenea, față de antecedentele inculpatului, care a mai fost condamnat pentru fapte similare, apreciază că nu se impune o redozare a pedepsei.

Apelantul inculpat C. M., având ultimul cuvânt, arată că nu mai are nimic de adăugat.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului penal de față, constată că:

Prin sentința penală nr726 din data de 20.10.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._ în baza art. 485 alin. 1 lit. a) C. proc. pen. a fost admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București cu inculpatul C. M. (fiul lui C. și M., născut la 28.12.1980 în București, CNP_, domiciliat în București, ., ., apt. 35, sector 2, în prezent în stare de deținere în altă cauză), cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de fals, prev. de art. 323 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen., și tentativă la înșelăciune, prev. de art. 32 C.pen. rap. la 244 alin. 1, 2 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen., obiect al cauzei penale nr. 8596/P/2012.

În baza art. 323 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen. a fost condamnat inculpatul C. M. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 32 C.pen. rap. la 244 alin. 1, 2 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen. a fost condamnat inculpatul C. M. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune.

În baza art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 38 alin. 1 și art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen., au fost contopite pedepsele stabilite, aplicându-i inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedepse stabilită, adică o lună, rezultând o pedeapsă de 1 an și o lună închisoare.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a) și art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. 5 și art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

S-a constatat că persoana vătămată Suhățeanu V. G. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 24.07.2014a fost sesizată cu acordul de recunoaștere a vinovăției, încheiat conform dispozițiilor art. 478 și urm. Cod proc. pen., cu inculpatul C. M., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de uz de fals și tentativă la înșelăciune, fapte săvârșite în concurs. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sector 2 cu numărul unic_ .

În acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat, în fapt, s-a reținut că inculpatul, la data de 25.02.2008, a folosit procura autentificată sub nr. 1289/19.12.2007 la data de 19.12.2007 la B.N.P. I. M., știind că este falsă, și a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 350/25.02.2008 la BNP C. I. A. cu numitul Suhățeanu V. G., inducându-l pe acesta în eroare cu privire la calitatea sa reală și legală de mandatar al părinților săi de a vinde terenul acestora, bun ce făcea obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare susmenționat, tranzacția de vânzare-cumpărare efectivă neîncheindu-se datorită unei înțelegeri ulterioare intervenită între inculpat și Suhățeanu V. G..

Dosarul penal nr. 8596/P/2012 în care a fost încheiat prezentul acord de recunoaștere a vinovăției s-a format în urma disjungerii din dosarul 5056/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, dosar în care s-a emis Rechizitoriul nr. 5056/P/2008, prin care inculpatul C. M. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, instigare la fals privind identitatea și uz de fals, prevăzute și pedepsite de art. 215 alin. 1, 2 C.pen. 1969, art. 25 rap. la art. 293 C.pen 1969 și art. 291 C.pen. 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. 1969.

S-a mai arătat în acordul de recunoaștere a vinovăției că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor de care este acuzat. a recunoscut că la data de 25.02.2008 a folosit procura autentificată sub nr. 1289/19.12.2007 la data de 19.12.2007 la B.N.P. I. M., știind că este falsă, și a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 350/25.02.2008 la B.N.P. C. I. A. cu numitul Suhățeanu V. G., inducându-l pe acesta în eroare cu privire la calitatea sa reală și legală de mandatar al părinților săi de a vinde terenul acestora, bun ce făcea obiectul antecontractul mai susmenționat, tranzacția de vânzare-cumpărare efectivă neîncheindu-se ca urmare a unei înțelegeri intervenită ulterior între inculpat și numitul Suhățeanu V. G..

Conform înscrisului denumit „Convenție” din data de 03.03.2008, autentificată sub numărul 580 la BNP Asociați C. C. A. – S. M., încheiată între C. M., în calitate de mandatar și numitul Suhățeanu V. G., cei doi, de comun acord, au „reziliat promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub numărul 350/25.02.2008 la BNP C. I. A.”, numitul Suhățeanu V. G. primind de la inculpat avansul de 10.000 EUR.

Situația de fapt reținută în acord a rezultat din mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale: proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, F. 7 DUP; rechizitoriul nr. 5056/P/2008 al PJS2 București f. 8-12 DUP; procura specială nr. 1289/19.02.2007 încheiată la BNP I. M., f. 36, 37, 116 DUP; precontract de vânzare-cumpărare nr. 350/25.02.2008 încheiat la BNP C. I. A., f. 39-40, 117 DUP; convenția nr. 580/03.03.2008 încheiată la BNP C. C. A.-S. M., f. 41-42, 118 DUP; raport de constatare tehnico-științifică nr. 234.173 din 26.11.2008, f. 47-62, 122-137 DUP; declarație de martor C. C., f. 142 DUP; declarație de martor C. M., fila 13, 139-140 DUP; declarație martor Suhățeanu V. G., f. 93 DUP; declarație de inculpat C. M., f. 80, 82-83,84-85, 146-148, 149 DUP.

Fiind ascultat, în prezența apărătorului ales, inculpatul a declarat că recunoaște faptele reținute în sarcina sa, așa cum au fost acestea descrise în acord, acceptând încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală.

În urma încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției s-a solicitat condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., și pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune, prev. de art. 32 C.pen, rap. La art. 244 alin. 1, 2 C. pen, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b. C.pen., inculpatul are de executat o pedeapsă rezultantă de 1 an și o lună, aceasta fiind compusă din pedeapsa cea mai grea de 1 an, la care s-a adăugat un spor de 1-3 din pedeapsa de 3 luni închisoare stabilită, respectiv o lună, pedeapsă care este executată în stare de detenție.

S-a mai arătat că numitul Suhățeanu V. G. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

S-a atașat dosarul de urmărire penală nr. 8596/P/2012.

În faza de judecată, având cuvântul, inculpatul C. M. a solicitat validarea acordului de recunoaștere a vinovăției.

Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 - 482 C. proc. pen.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarele:

La data de 25.02.2008, folosindu-se de procura autentică nr. 1289/19.12.2007 încheiată la BNP I. M., inculpatul C. M. a încheiat, în calitate de mandatar al numiților C. M. și C. C., cu numitul Suhățeanu V.-G. precontracul de vânzare-cumpărare nr. 350/25.02.2008, autentificat la BNP C. I. A., fiind achitat un avans de 10.000 EUR. Ulterior, la data de 03.03.2008, părțile au încheiat convenția autentificată sub numărul 580/03.03.2008 la BNPA C. C. A. – S. M., prin care a fost denunțat antecontractul încheiat anterior, avansul fiind restituit de inculpat numitului Suhățeanu V..

Starea de fapt a rezultat din coroborarea tuturor probelor administrate, astfel cum au fost redate în acord.

În drept, faptele inculpatului C. M., care la data de 25.02.2008 a folosit procura autentificată sub nr. 1289/19.12.2007 la data de 19.12.2007 la B.N.P. I. M., știind că este falsă, și a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 350/25.02.2008 la B.N.P. C. I. A. cu numitul Suhățeanu V. G., inducându-l pe acesta în eroare cu privire la calitatea sa reală și legală de mandatar al părinților săi de a vinde terenul acestora, bun ce făcea obiectul antecontractul mai susmenționat, tranzacția de vânzare-cumpărare efectivă neîncheindu-se datorită unei înțelegeri intervenită ulterior între inculpat și numitul Suhățeanu V. G., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de uz de fals și tentativă la înșelăciune, prev. și ped. de art. 323 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen. și art. 244 alin. 1,2 C.pen.

Întrucât inculpatul a comis cele două infracțiuni înainte de a fi condamnat pentru vreuna din cele două fapte sunt incidente dispozițiile art. 38 alin. 1 din Cp. referitoare la concursul de infracțiuni.

În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune s-a reținut că potrivit art. 244 alin. 1, 2 C.pen., aceasta constă în inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoase a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni și 3 ani. Dacă fapta a fost săvârșită prin folosirea de mijloace frauduloase, se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. Limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de tentativă la înșelăciune sunt calculate potrivit art. 33 alin. 2 Cp., respectiv pedeapsa închisorii de la 6 luni la 2 ani și 6 luni.

Sub aspectul laturii obiective, în ceea ce privește elementul material s-a reținut că acesta constă în acțiunea inculpatului C. M. de a o induce în eroare pe persoana vătămată Suhățeanu V. G. cu ocazia încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 350/25.02.2008 la B.N.P. C. I. A. prin prezentarea acesteia ca adevărată a unei situații mincinoase, respectiv a faptului că nu avea în realitate calitatea de mandatar al părinților săi de a vinde terenul acestora, bun ce făcea obiectul actului susmenționat. La acel moment a prezentat procura autentificată sub nr. 1289/19.12.2007 la data de 19.12.2007 la B.N.P. I. M. pentru a-și dovedi calitatea de mandatar, cu toate că știa că respectiva procură este falsă, folosind-o astfel pentru a o induce în eroare pe persoana vătămată și a o determina să îi vândă terenul părinților săi în schimbul sumei de 18.000 euro.

Urmarea imediată a constat în producerea unui prejudiciu material. în cauza de față, prejudiciul nu s-a produs, respectiv persoana vătămată nu a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu inculpatul C.. Pentru aceste motive s-a reținut săvârșirea unei tentative la infracțiunea de înșelăciune. Contractul de vânzare-cumpărare nu s-a mai încheiat între cele două părți deoarece l-au rezoluționat de comun acord, persoana vătămată primind înapoi prețul avansul plătit cu ocazia încheierii antecontractului.

Raportul de cauzalitate a rezultat din mijloacele de probă administrate.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă, calificate prin scop, respectiv acela de a obține pentru sine un folos material injust, adică prețul în urma vânzării fără drept a terenului părților săi.

Varianta agravantă prevăzută la alin. 2 al art. 244 C.pen. prevede înșelăciunea săvârșită prin folosirea de mijloace frauduloase, iar dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune se va reține concursul de infracțiuni. Astfel, în cauză, inculpatul folosindu-se de o procură falsă a creat impresia juridică persoanei vătămate că este mandatarul real și legal al părinților săi și că este împuternicit de aceștia să le înstrăineze terenul.

În ceea ce privește infracțiunea de uz de fals s-a reținut că potrivit art. 323 C.pen., aceasta constă în folosirea a unui înscris oficial cunoscând că este fals în vederea producerii de consecințe juridice și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă.

Sub aspectul laturii obiective, în ceea ce privește elementul material s-a reținut că acesta a constat în acțiunea de folosire efectivă a unui înscris oficial falsificat în prealabil, respectiv în cauza de față, inculpatul C. M. a folosit, știind că este falsă, procura autentificată sub nr. 1289/19.12.2007 la data de 19.12.2007 la B.N.P. I. M., cu ocazia încheierii cu persoana vătămată Suhățeanu V. G. a antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 350/25.02.2008 la B.N.p C. I. A.,

Urmarea imediată a constat în starea de pericol pentru relațiile sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile oficiale.

Raportul de cauzalitate a rezultat din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă.

La data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal care prevede limite de pedeapsă mai mici decât cele prevăzute de Codul Penal din 1968, astfel că, analizând condițiile de incriminare și de sancționare a infracțiunilor de uz de fals și tentativă la înșelăciune prevăzute atât de legea veche (art. 291 și art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 din Legea nr. 15/1968 privind Codul Penal din 1968), cât și de legea nouă (art. 323 și art. 244 alin. 1, 2 din Legea nr. 286/2009 privind Noul Cod Penal),s-a constatat că au intervenit diferențe de reglementare, punându-se așadar problema aplicării legii mai favorabile, care per ansamblu se stabilește a fi legea nouă.

În consecință, instanța a constatat faptul că din probele administrate în cursul urmăririi penale au rezultat suficiente date cu privire la existența faptelor pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatului, maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului în cuprinsul actului de inculpare este mai mic de 7 ani închisoare, acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă, conține mențiunile prev. de art. 482 C. proc. pen. iar cu ocazia încheierii acestuia inculpatul a fost asistat de avocat ales.

Instanța a apreciat cuantumul pedepselor cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat ca fiind suficient pentru atingerea scopului urmărit și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate.

La individualizarea pedepselor s-a ținut seama de gravitatea infracțiunilor săvârșite și de periculozitatea infractorului, evaluate după criteriile prev. de art. 74 C.pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale fiecărei infracțiuni, motivul săvârșirii fiecărei infracțiuni și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța a constatat că inculpatul se află în executarea unei pedepse de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, instigare la fals privind identitatea și uz de fals, pedeapsă aplicată prin SP nr. 104/11.02.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, rămasă definitivă prin DP nr. 1165/18.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel București.

Inculpatul a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul urmăririi penale, cooperând cu organele de cercetare penală în vederea desfășurării cu celeritate a anchetei.

Acordul de vinovăție îndeplinește cerințele art. 482 C.pr.pen., conținând mențiuni cu privire la data și locul încheierii, numele, prenumele și calitatea celor între care s-a încheiat, datele prevăzute la art.107 alin. cu privire la persoana inculpatului, descrierea faptelor, încadrarea juridică și pedepsele prevăzute de lege, probele și mijloacele de probă, declarația expresă a inculpatului prin care a recunoscut comiterea faptelor și a acceptat încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, felul, cuantumul și forma de executare a pedepsei, precum și semnăturile procurorului, ale inculpatului și ale avocatului.

Având în vedere că acordul nu cuprinde mențiuni privind contopiri cu pedepse anterioare, instanța nu a dispus în acest sens, fiind în continuare deschisă procedura prevăzută de art. 585 C.pen.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul C. M., cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală la data de 11.12.2014 sub nr._ (4258/2014).

Apelantul inculpat, prin apărător, a arătat că temeiul de drept al căii de atac îl reprezintă dispozițiile art. 488 pct. 4 lit. b C.p.p., solicitându-se reindividualizarea pedepsei cu privire la cuantum și modalitatea de executare. În acest sens, a arătat că inculpatul a făcut diligențe pentru achitarea prejudiciului și a semnat acordul de recunoaștere. În concluzie, a solicitat instanței diminuarea cuantumului pedepsei și aplicarea dispozițiilor art. 91 C.p.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, atât prin prisma motivelor invocate de apelantul - inculpat, cât și din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 417 alin. 2 C.p.p., Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul C. M. pentru următoarele considerente:

Astfel, Curtea constată mai întâi că, potrivit art. 485 alin. 1 lit. a C.proc.pen., admițând acordul de vinovăție, instanța poate pronunța oricare din soluțiile prevăzute de art. 396 alin. 2-4 C.proc.pen., cu condiția să nu creeze inculpatului o situație mai grea decât cea asupra căreia s-a ajuns la un acord.

În speță, prin acordul încheiat la data de 23.07.2014, inculpatul asistat de apărător și P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București au căzut de acord asupra aplicării unei pedepse de 3 luni închisoare pentru infracțiunea de uz de fals, respectiv 1 an închisoare pentru infracțiunea de tentativă la înșelăciune și a unei pedepse rezultante de 1 an și 1 lună închisoare. Inculpatul a recunoscut comiterea ambelor fapte și a semnat acordul de recunoaștere a vinovăției, iar prima instanță a validat acest acord fără a modifica în vreun fel cuantumul sancțiunii.

De altfel, în fața primei instanțe, inculpatul și apărătorul său nu au solicitat reducerea pedepselor stabilite prin acord.

Curtea apreciază că prima instanță a procedat în mod corect nemodificând în nici un fel acordul de vinovăție cu care a fost sesizată. Astfel, instanța a reținut că la data de 25.02.2008 inculpatul a folosit procura autentificată sub nr. 1289/19.12.2007 la data de 19.12.2007 la B.N.P. I. M., știind că este falsă, și a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 350/25.02.2008 la B.N.P. C. I. A. cu numitul Suhățeanu V. G., inducându-l pe acesta în eroare cu privire la calitatea sa reală și legală de mandatar al părinților săi de a vinde terenul acestora, bun ce făcea obiectul antecontractul mai susmenționat, tranzacția de vânzare-cumpărare efectivă neîncheindu-se datorită unei înțelegeri intervenită ulterior între inculpat și numitul Suhățeanu V. G..

Probele administrate în faza de urmărire penală confirmă această situație de fapt, relevante în acest sens fiind declarațiile inculpatului, declarațiile persoanei vătămate, raportul de constatare tehnico-științifică, actele încheiate în fața notarului public și cele folosite de inculpat în vederea perfectării antecontractului de vânzare-cumpărare, precum și declarațiile martorilor audiați în cauză.

Fapta inculpatul are un grad ridicat de gravitate concretă, în raport de prejudiciul care ar fi putut fi produs persoanei vătămate, de modalitatea elaborată în care acesta a procedat și de deosebita temeritate a inculpatului, care nu a ezitat să folosească acte falsificate în fața unui notar public. Nu se poate face abstracție de împrejurarea că inculpatul a mai fost condamnat pentru infracțiuni identice, aflându-se la momentul de față în executarea unei alte pedepse cu închisoarea.

În raport de aceste elemente, sancțiunile aplicate acestuia în baza acordului sunt corect individualizate, neexistând nici un motiv pentru reducerea lor.

Față de aceste considerente, Curtea în baza art. 488 alin. 4 lit. a C.proc.pen., va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul C. M. împotriva sentinței penale nr. 726 din data de 20.10.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 București.

Va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 275 alin. 2 C.proc.pen. va obliga pe apelant la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

În baza art. 488 alin. 4 lit. a C.proc.pen., respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul C. M. împotriva sentinței penale nr. 726 din data de 20.10.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 București.

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 275 alin. 2 C.proc.pen. obligă pe apelant la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 27.01.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

B. F. V. V. I. V.

GREFIER,

T. S.

Red.jud.V.I.V.; Dact.EA-5 ex; J.Sector 2 B.-jud.M.M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acord de recunoaştere a vinovăţiei (art.483 NCPP). Decizia nr. 127/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI