Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 1512/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1512/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-11-2015
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1512
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2015
Curtea constituită din:
Președinte:A. N.
Judecător:A. B. R.
Grefier: A. P.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror F. D..
Pe rol se află soluționarea apelului declarate de P. de pe lângă Judecătoria Urziceni împotriva sentinței penale nr. 178/28.09.2015 pronunțată de Judecătoria Urziceni.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul – inculpat P. N., personal, asistat juridic de apărător ales, avocat I. I., cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La întrebarea instanței, intimatul inculpat, personal, având cuvântul, arată că nu are nimic de adăugat declarațiilor date în cauză, urmând să își exprime poziția procesuală cu ocazia acordării ultimului cuvânt.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public arată că pentru conducerea autovehiculului pe drumurile publice având o alcoolemie mai mare decât 0.80 gr‰, inculpatului i s-a stabilit o pedeapsă de 8 luni și a fost amânată aplicarea acesteia în baza art. 83 Cod penal.
În consecință, solicită să se modifice această sentință penală în sensul de a dispune condamnarea inculpatului și aplicare în cauză a art. 91 Cod penal, respectiv suspendarea sub supraveghere având în vedere, pe de-o parte, gravitatea acestei infracțiuni reflectată în numărul de accidente care se întâmplă în fiecare zi pe șosele, precum și de faptul că alcoolemia era una semnificativă, respectiv, conform recalculării, de 1, 15 gr.‰, iar această soluție de condamnare este singura aptă să producă veritabile consecințe pentru ca inculpatul să realizeze gravitatea săvârșirii acestui gen de fapte.
Dacă se va trece peste acest prim motiv de apel, solicită să se aibă în vedere măcar disp. art. 85 alin.3 Cp, respectiv ca pe parcursul termenului de încercare inculpatul să nu mai conducă autovehicule pentru că altfel, soluția aplicată de către prima instanță, efectiv, este lipsită de orice eficiență juridică.
Apărătorul ales al intimatului – inculpat solicită respingerea apelului declarat în cauză de P. de pe lângă Judecătoria Urziceni, ca nefondat, și menținerea ca fiind legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.
Astfel, în aprecierea apărării, la stabilirea soluției pronunțate instanța de fond a avut în vedere materialul probator administrat în cauză.
Referitor la primul motiv de apel invocat de parchet, respectiv că modalitatea de executare a pedepsei, în speță amânarea executării pedepsei, nu ar fi îndestulătoare și, drept urmare, că se impune pronunțarea unei soluții de condamnare cu suspendarea sub supraveghere; solicită să se constate că soluția pronunțată de către instanța de fond este legală și temeinică și este în practica acestei instanțe în sensul că pentru toate faptele de acest gen se aplică această soluție a amânării executării pedepsei.
În aprecierea apărării, modalitatea de executare stabilită de către instanța de fond este legală, temeinică și corespunde probatoriului administrat în cauză.
În ceea ce privește cel de-al doilea aspect invocat de către parchet în apelul declarat, solicită să se constate că instanța de fond a motivat de ce nu a aplicat inculpatului o pedeapsă suplimentară, respectiv pentru că inculpatul își câștigă existența practicând meseria de conducător auto – lucrează la o societate agricolă si are imperios nevoie de permisul de conducere.
Mai mult, astfel cum a invocat și în fața instanței de fond, solicită să se constate că permisul de conducere i s-a ridicat inculpatului la 17 iulie 2014, așadar au trecut 14 luni de când permisul inculpatului se află la poliție, iar acesta a respectat această dispoziție și nu a condus autovehicule. În aprecierea apărării, inculpatul a executat deja o pedeapsă suplimentară în perioadă de 1 și 4 luni, perioadă de timp cât a stat cu permisul suspendat.
Intimatul – inculpat, personal, având cuvântul, arată că regretă sincer fapta; este de acord cu concluziile apărătorului său ales.
CURTEA
Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 178/28.09.2014, Judecătoria Urziceni în baza art. 396 alin. (1), (4), (10) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen., a stabilit pedeapsa de 8 luni închisoare în sarcina inculpatului P. N. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prev. și ped. de art. 336 alin. 1 C. pen..
În temeiul art. 83 alin. (1) C. pen., a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Conform art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Ialomița, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune Ialomița, competent potrivit art. 32 alin. 1 lit. c, alin. 4 din Legea nr. 252/2013.
În temeiul art. 404 alin. (3) C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 C.pen. cu privire la revocarea amânării aplicării pedepsei în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere impuse sau de săvârșire de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 272 rap. la art. 274 alin. 1 C.proc.pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 1200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Urziceni la data de 05.12.2014, în dosarul nr. 1381/P/2014, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului P. N. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, faptă prevăzută și pedepsită de art. 336 alin. 1 C. pen..
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 17.07.2014, în jurul orelor 21 :00, în timp ce se afla la volanul autoturismului marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_, și circula pe . satul Crăsanii de Jos, jud. Ialomița și se îndrepta către domiciliul său din ., jud. Ialomița, inculpatul P. N., aflat în stare de ebrietate, a fost oprit de organele de poliție în vederea efectuării unui control de rutină. Întrucât inculpatul emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest marca Drager . - 0705, la ora 21:57, care la poziția_ a indicat valoarea de 0,59 mg/l alcool pur în aerul expirat (fila 20 d.u.p.), fiind ulterior condus de organele de poliție la Spitalul Municipal Urziceni în vederea recoltării a două probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei în sânge.
Din buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 264/23.07.2014 emis de Serviciul de Medicină Legală Ialomița (fila 24 d.u.p.), reiese că inculpatul avea la data de 17.07.2014, la ora recoltării 22:10 o alcoolemie de 1,25 g/l alcool pur în sânge, iar la ora recoltării 23:10 avea o alcoolemie de 1,10 g/l alcool pur în sânge.
Instanța a mai reținut că prin Decizia nr. 732/2014 (M. Of. nr. 69 din 27.01.2015), Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma ,,la momentul prelevării mostrelor biologice,, din cuprinsul art. 336 alin. 1 NCP este neconstituțională, nefiind dezincriminată infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe.
Din considerentele deciziei reiese că pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, autorul faptei trebuie să aibă o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge la momentul conducerii autovehiculului sau tramvaiului, iar nu la momentul prelevării mostrelor biologice, întrucât stabilirea gradului de îmbibație alcoolică și, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penal în funcție de momentul prelevării mostrelor biologice, care nu poate fi întotdeauna imediat următor săvârșirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu și exterior conduitei făptuitorului în vederea tragerii la răspundere penală.
Astfel, din raportul de expertiză medico-legală nr. 881/i/2015 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei întocmit de I.N.M.L. M. Minovici din București, reiese că la data de 17.07.2014, la ora 21:00 (în timp ce se afla la volanul autoturismului marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ și circula pe . satul Crăsanii de Jos, jud. Ialomița și se îndrepta către domiciliul său din ., jud. Ialomița), inculpatul a avut o alcoolemie de cca. 1,15 g/l alcool pur în sânge, deci peste limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge (filele 74-76 dosar instanță).
A reținut instanța de fond că fapta de conducere pe drumurile publice a unui vehicul având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală reținută în sarcina inculpatului este recunoscută de către acesta (declarații suspect/inculpat - filele 6-8, 14-16, 21 dosar urmărire penală și filele 78-79 dosar instanță).
În drept, fapta inculpatului P. N., care la data de 17.07.2014, în jurul orelor 21:00, a condus autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_, pe . satul Crăsanii de Jos, jud. Ialomița și se îndrepta către domiciliul său din ., jud. Ialomița, având o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv de cca. 1,15 g/l alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, infracțiune prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 336 alin 1 din Codul penal din 2009 (în continuare Codul penal).
În ceea ce privește elementul material al infracțiunii, acesta este reprezentat de acțiunea inculpatului de a conduce în data de 17.07.2014, în jurul orelor 21:00, autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_, pe . satul Crăsanii de Jos, jud. Ialomița, îndreptându-se către domiciliul său din ., jud. Ialomița, având în sânge o alcoolemie peste limita legală, respectiv de cca. 1,15 g/l alcool pur în sânge.
În ceea ce privește urmarea imediată, aceasta este reprezentată de starea de pericol creată, prin fapta sa, inculpatul punând în pericol siguranța proprie, cât și a celorlalți participanți la trafic.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă din modul de săvârșire a infracțiunii.
În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii, instanța a apreciat că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție indirectă, în sensul art. 16 alin. 3 lit. b Cod penal.
La stabilirea și individualizarea pedepsei pentru inculpat au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Sub aspectul regimului sancționator, Codul penal prevede, în cazul formei tip, posibilitatea aplicării amenzii penale altenativ cu pedeapsa închisorii.
În opinia instanței, pedeapsa amenzii penale nu ar fi de natură să constituie un mijloc suficient de constrângere, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, întrucât fapta inculpatului de a circula cu un vehicul pe drumurile publice, fiind sub influența băuturilor alcoolice, prezintă o gravitate sporită prin raportare la urmările care s-ar fi putut produce, inculpatul punând în pericol siguranța proprie, a celorlalți participanți la trafic, cât și a locuitorilor din zonă. În acest sens, instanța a evocat și numărul mare de accidente, inclusiv cu victime, care sunt produse zilnic din cauza persoanelor care consumă băuturi alcoolice și conduc în această stare, fiind imperios necesar a se descuraja faptele de a conduce vehicule sub influența alcoolului. Ca atare, pedeapsa închisorii este justă și proporțională.
S-a reținut de asemenea că inculpatul, înainte de săvârșirea infracțiunii, a avut o conduită bună, nefiind cunoscut cu antecedente penale, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar a acestuia (fila 72 dosar instanță).
S-au avut în vedere și înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar, din care rezultă că inculpatul este căsătorit, are doi copii și un loc de muncă stabil, fiind angajat din anul 2007 în funcția de macanizator agricol la S.C. AGROMEC B. SA din județul Ialomița, fiind cunoscut în comunitate drept o persoană muncitoare și onestă ( filele 45-46 dosar instanță).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Urziceni, criticând sentința sub aspectul individualizării sancțiunii, pe care o apreciază prea blândă raportat la circumstanțele săvârșirii faptei.
Se solicită aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere a executării sau, în subsidiar, aplicarea obligației prev. de art. 85 alin. 2 lit. g Cod penal.
Examinând sentința penală apelată raportat la motivele de apel și la dispozițiile privind procedura simplificată, Curtea constată că apelul declarat de Ministerul Public este fondat.
Se constată că inculpatul s-a prevalat în fața primei instanțe de dispozițiile art. 396 alin.10 Cod procedură penală, recunoscând în totalitate faptele comise și renunțând la administrarea probelor.
Curtea constată că situația de fapt a fost corect stabilită de prima instanță, raportat la probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, coroborat cu declarația de recunoaștere a inculpatului.
Se constată că apelul Ministerului Public este fondat, însă numai sub aspectul omisiunii aplicării obligației prev. de art. 85 alin. 2 lit. g Cod penal, nu și din perspectiva modalității de individualizare a pedepsei, stabilite de prima instanță.
Astfel, inculpatul recunoaște comiterea infracțiunii, recunoaștere ce se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale, aspecte necontestate de inculpat prin formularea unei căi de atac.
Potrivit art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, în cazul procedurii recunoașterii vinovăției, instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.
Aceasta nu înseamnă că în privința unui inculpat care a solicitat ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate prev. de art. 375 Cod procedură penală nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei, potrivit dispozițiilor art. 83 Cod penal. De asemenea, în concret, sunt întrunite și condițiile prev. de art. 83 Cod penal., deoarece pedeapsa stabilită de prima instanță este de 8 luni închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii și a fost de acord să presteze muncă în folosul comunității și nu este incidentă niciuna dintre situațiile prev. la art. 83 alin.2 Cod penal.
Astfel, Curtea constată că modalitatea de individualizare a sancțiunii a fost în mod legal stabilită de prima instanță.
Pentru infracțiunea de prev. de art. 336 alin. 1 C.p., minimul special al pedepsei închisorii este de 1 an, iar maximul de 5 ani închisoare.
Reiese din coroborarea dispozițiilor legale că, în aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, instanța nu putea stabili pedepse mai mici de 8 luni închisoare și mai mari de 3 ani și 4 luni.
În consecință, pedeapsa stabilită de prima instanță, de 8 luni închisoare, respectă limitele prevăzute de lege.
Curtea apreciază, în acord cu prima instanță, că scopul pedepsei poate fi atins prin modalități alternative la detenție, respectiv amânarea aplicării pedepsei pentru un termen de încercare de 2 ani, și cu aplicarea dispozițiilor art. 85 alin.1 Cod penal, nefiind necesară condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, așa cum solicită Ministerul Public.
Curtea apreciază că o pedeapsă cu închisoarea cu suspendarea sub supraveghere a executării nu este necesară, fiind excesivă, raportat la persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, la natura infracțiunii pentru care a fost condamnat acesta și chiar raportat la gravitatea faptei în concret.
Fapta inculpatului nu a produs o urmare materială, nu s-a produs un accident de circulație, inculpatul a avut o conduită procesuală corectă și nu rezultă din dosarul cauzei că inculpatul ar avea nevoie de supraveghere specializată pentru un termen mai îndelungat.
Prima instanță a apreciat în mod temeinic, raportat la dispozițiile art. 83 alin. 1 lit. d Cod penal, că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară ci se impune supravegherea conduitei inculpatului pentru o perioadă determinată.
În ceea ce privește al doilea motiv de apel, subsidiar, Curtea constată că este fondat, întrucât alcoolemia ridicată cu care a fost depistat inculpatul impune aplicarea obligației prev. la art. 85 alin. 2 lit. g Cod penal, aceea de a nu conduce pe drumurile publice nici un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere pe durata termenului de supraveghere.
Astfel, din gravitatea faptei în concret reiese și urmarea imediată a acesteia – pericolul generat de acțiunea inculpatului pentru circulația pe drumurile publice, pericol ce se impune a fi înlăturat pe durata amânării aplicării pedepsei, prin aplicarea obligației prev. la art. 85 alin. 2 lit. g Cod penal.
Așa fiind, Curtea în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Urziceni împotriva sentinței penale nr. 178/28.09.2014, pronunțată de Judecătoria Urziceni, în dosarul nr._, va desființa - în parte - sentința penală apelată și, pe fond, rejudecând, în baza art. 85 alin 2 lit. g Cod penal va impune obligația inculpatului P. N. să nu conducă nici un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 275 alin 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Urziceni vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Urziceni împotriva sentinței penale nr. 178/28.09.2014, pronunțată de Judecătoria Urziceni, în dosarul nr._ .
Desființează, în parte, sentința penală apelată și pe fond:
În baza art. 85 alin 2 lit. g Cod penal impune obligația inculpatului P. N. să nu conducă nici un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 275 alin 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Urziceni rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.11.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. N. A. B. R.
GREFIER
A. P.
Red. R.A.B.
Dact.G.P.
4 ex./18.01.2016
Red. A.E. T. – Judecătoria Urziceni.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 1513/2015.... → |
|---|
