Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 429/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 429/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-03-2015

Dosar nr._

RO M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 429/A

Ședința publică din data de 18 martie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: L. S.

JUDECĂTOR: D. G.

Grefier: E. V.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror N. A.-M..

Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de către inculpatul Ț. D., împotriva sentinței penale nr.257 din data de 28.01.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._ .

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns apelantul-inculpat Ț. D., personal.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței atașarea la dosar a cererii formulată de către apelantul-inculpat prin care aduce la cunoștința instanței actuala adresă de domiciliu, după care,

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori alte probe noi de propus și administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra apelului cu care a fost sesizată.

Apelantul-inculpat Ț. D., având cuvântul, arată că a recunoscut în totalitate fapta săvârșită, că a încercat să se reintegreze social și a urmat un curs de inserție activă pe piața muncii, astfel cum rezultă din adeverința pe care o depune la dosar, astfel că, față de cele precizate și având în vedere că nu este cunoscut cu antecedente penale, că nu a mai săvârșit până în prezent fapte antisociale, că a avut un comportament ireproșabil în societate, dar și împrejurările comiterii faptei, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și, pe fond, renunțarea la aplicarea pedepsei.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelului formulat de către inculpatul Ț. D. împotriva sentinței penale nr.257/28.01.2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 București, apreciind că nu este îndeplinită condiția prev. de art.80 alin.1 lit.a Cod penal pentru a se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, față de valoarea alcoolemiei pe care o prezenta inculpatul la data săvârșirii faptei.

Apelantul-inculpat Ț. D., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta săvârșită, precum și că a realizat consecințele nefaste ale consumului de alcool.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.257 din data de 28 ianuarie 2015, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria sectorului 4 București, în baza art.396 alin.1, 4, 10 Cod procedură penală raportat la art.83 Cod penal, a stabilit în sarcina inculpatului Ț. D. (fiul lui O. și M., născut la data de 22.07.1968 în G., jud.G., cu domiciliul în București, ., ., fără forme legale în București, ..17, ., CNP_), pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prev. de art.336 alin.1 Cod penal cu aplic. art.5 Cod penal.

În baza art.83 alin.1 Cod penal a fost amânată aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art.84 Cod penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art.85 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus că inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență. În baza art.85 alin.2 lit.a Cod penal, i s-a impus inculpatului obligația să urmeze un curs de calificare profesională.

În baza art.86 alin.2 Cod penal, s-a dispus ca supravegherea executării obligației prevăzute în art.85 alin.2 lit.a Cod penal să fie făcută de Serviciul de Probațiune București.

În baza art.404 alin.3 Cod procedură penală i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.88 Cod penal privind revocarea amânării aplicării pedepsei în cazul nerespectării obligației și a măsurilor de supraveghere impuse, precum și a săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că la data de 23.07.2012, în jurul orei 16.00, după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice (500 ml whisky, 2 litri de bere, un litru de vin amestecat cu C.- Cola), inculpatul Ț. D. a condus autoturismul marca Dacia L. cu număr de înmatriculare_ pe ., din direcția șos.Giurgiului către . în sânge o îmbibație alcoolică ce depășea limita legală, ocazie cu care inculpatul a acroșat un biciclist care traversa intersecția în dreptul imobilului 144-168, respectiv pe martorul Șindler A..

Potrivit raportului de expertiză medico-legală, s-a concluzionat în urma efectuării calculului retroactiv al alcoolemiei că la data de 23.07.2012, ora 16.05, inculpatul ar fi avut o alcoolemie teoretică în descreștere de circa 2,25 g‰.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței și a solicitat ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute la art. 374 alin.4 Cod procedură penală.

La reținerea situației de fapt instanța de fond a avut în vedere mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: rezultatul etilotest, procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit de D.G.P.M.B.-Brigada Rutieră, proces-verbal de prelevare și buletin de examinare clinică, proces-verbal de verificare, buletin de analiză toxicologică a alcoolemiei nr.1611/24.07.2012, raport de expertiză medico-legală nr.1372/i/2013 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei, declarația martorului Șindler A. coroborate cu declarațiile inculpatului.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului întrunește atât sub aspectul laturii obiective cât și subiective elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prev. de art.336 alin.1 Cod penal cu aplic.art.5 Cod penal.

Judecătorul cauzei pe fond a apreciat că actuala reglementare -art.336 alin.1 Cod penal – este mai favorabilă inculpatului întrucât, raportat la dispozițiile fostului art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, aceasta prevede ca pedeapsă alternativă și amenda penală.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile enumerate în art.74 Cod penal, respectiv: faptul că inculpatul a avut o atitudine procesuală sinceră, este necunoscut cu antecedente penale, este o persoană integrată în societate, în vârstă de 46 de ani, are studii superioare, dar în prezent nu are un loc de muncă stabil; dar și modalitatea, împrejurările comiterii faptei și valoarea ridicată a alcoolemiei, precum și faptul că inculpatul a produs un accident rutier.

În ceea ce privește necesitatea aplicării pedepsei, instanța de fond a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile art.83 Cod penal, iar în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii precum și de posibilitățile sale de îndreptare, s-a apreciat că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul Ț. D., prin care a solicitat instanței de control judiciar, în raport de împrejurările comiterii faptei dar și de datele care circumstanțiază persoana acestuia, reindividualizarea pedepsei, în sensul de a se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, apreciind că sunt întrunite condițiile cerute de lege.

Examinând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform art. 417 alin.2 Cod pr.penală, Curtea constată și reține următoarele:

În urma propriei analize a ansamblului probator aflat la dosar, Curtea reține ca stare de fapt dedusă judecății, în esență, că în data de 23.07.2012, în jurul orelor 16.00, inculpatul Ț. D., aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, a condus autoturismul marca Dacia L. cu nr.de înmatriculare_, din direcția . pe . 4 al municipiului București, în dreptul imobilului cu nr.144-168, la intersecție, după ce a frânat brusc, a acroșat ușor pe martorul Șindler A., tamponând pedalele bicicletei pe care se afla martorul și care traversa intersecția.

În urma testării cu aparatul etilotest a rezultat cantitatea de 1,03 mg/l alcool pur în aerul expirat iar ca urmare a recoltării probelor de sânge a rezultat, conform buletinului de analiză toxicologică nr.1611/2012 existent la dosar, o îmbibație alcoolică de 2,15 g%0 (prima probă – ora 17.15), respectiv 2,05 %0 (a doua probă – ora 18.15). Potrivit raportului de expertiză medico-legală, în urma efectuării calculului retroactiv al alcoolemiei se reține că la data de 23.07.2012, ora 16.05, inculpatul ar fi avut o alcoolemie teoretică în descreștere de circa 2,25 g‰.

Această situație de fapt nu a fost în niciun moment contestată ci, dimpotrivă, a fost recunoscută de către inculpat care a solicitat în fața primei instanțe judecarea sa în procedura simplificată a recunoașterii vinovăției, în prezentul apel inculpatul formulând critici ce vizează, în concret, aspectul greșitei aprecieri asupra gradului de pericol social al faptei cu consecințe în planul individualizării sancțiunii penale.

Din perspectiva legii penale mai favorabile aplicabile inculpatului, Curtea constată, în dezacord cu prima instanță, că aceasta este vechea reglementare, în condițiile în care în structura vechiului Cod penal pericolul social concret avea un dublu rol: de trăsătură generală a infracțiunii, respectiv de element de individualizare judiciară (art.72 v.Cod penal), în raport de prima funcție atribuită, pericolul social concret putând determina excluderea caracterului infracțional al faptei (art.181 vCp). În noul Cod penal, pericolul social nu mai apare ca trăsătură generală a infracțiunii, astfel că nu se mai pune problema excluderii caracterului infracțional în considerarea intensității reduse a acestui pericol.

Astfel, comparând prevederile art.181 din vechiul Cod penal cu cele cuprinse în art.80 din noul Cod penal, respectiv condițiile de aplicare și regimul sancțiunii aplicabile, Curtea conchide că mai favorabilă inculpatului este prima reglementare, întrucât prin respectivele dispoziții nu se instituie limite ale pedepsei legale pentru aplicabilitatea sa iar aplicarea sancțiunii cu caracter administrativ este facultativă.

Potrivit art.181 din vechiul Cod penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. În alineatul 2 al aceluiași articol se precizează că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă fapta, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de conduita făptuitorului.

Determinarea pericolului social se face în concret, cu referire directă la împrejurările ce au ocazionat ori pe fondul cărora s-a comis fapta, la modul concret de manifestare a autorului și la persoana acestuia, pentru a se putea concluziona că fapta nu prezintă gradul de pericol social necesar pentru a fi calificată drept infracțiune, întrucât prin conținutul său concret și prin atingerea minimă adusă valorii apărate de lege, aceasta este în mod vădit lipsită de importanță.

Din această perspectivă, Curtea reține în speță că deși inculpatul a condus un autovehicul pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășea limita legală, a rămas la locul unde s-a produs tamponarea cu biciclistul (martorul Șindler A.) până când au sosit organele de poliție, în urma depistării sale de către echipajul de poliție rutieră a recunoscut comiterea faptei, nu s-a împotrivit recoltării probelor biologice. De asemenea, la momentul comiterii faptei inculpatul era o persoană în vârstă de 44 ani, necunoscut cu antecedente penale, avea un domiciliu stabil, studii superioare, de profesie inginer, fără loc de muncă (potrivit propriilor susțineri disponibilizat în urma restructurărilor de personal), în prezent participând la un curs de formare profesională organizat în cadrul Universității Politehnica din București (fila 16 dosar apel), care a recunoscut și conștientizat gravitatea faptei comise.

Luând în considerare toate aceste elemente și fără a minimaliza circumstanțele reale de comitere a faptei prin supraevaluarea circumstanțelor personale ale inculpatului în procesul de evaluare a pericolului social al faptei, Curtea apreciază că fapta inculpatului de a conduce autovehiculul având în sânge o alcoolemie ce depășea limita legală există, însă prin conținutul său concret aceasta nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii prevăzută de art.87 al.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, astfel că potrivit art.181 al.3 din vechiul Cod penal raportat la art.91 din același cod, va aplica inculpatului o sancțiune cu caracter administrativ, respectiv amenda în cuantumul maxim prevăzut de lege.

Instanța de apel apreciază că prezumția de pericol social al faptei nu are caracter absolut și ireparabil iar împrejurările personale favorabile inculpatului (conduita sa anterioară ce a dovedit și o bună integrare socială, precum și sinceritatea avută în tot cursul procesului penal) pot conduce la concluzia că săvârșirea faptei deduse judecății în prezenta cauză a fost un accident izolat în viața acestuia, iar în viitor își va revizui radical comportamentul și va înțelege pe deplin consecințele ce decurg din săvârșirea unei asemenea fapte de natură penală, atât pe plan personal, cât și profesional.

În raport de aceste considerente, Curtea, în temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod proc.penală, va admite apelul formulat de inculpatul Ț. D., împotriva sentinței penale nr.257 din data de 28.01.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._ pe care o va desființa în parte și rejudecând, în baza art.386 Cod proc. penală va schimba încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art.336 alin.1 Cod penal în infracțiunea prev.de art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 cu aplicarea art.5 Cod penal.

În temeiul art.396 alin.5 Cod proc. penală rap. la art.16 litera b Cod proc. penală va fi achitat pe inculpatul Ț. D. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 cu aplicarea art.5 Cod penal.

În baza art.181 alin.3 din vechiul Cod penal apelantului inculpat i se va aplica amenda administrativă în cuantum de 1.000 lei.

Vor fi menținute dispozițiile privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare.

În baza art. 275 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare în apel vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de către inculpatul Ț. D., împotriva sentinței penale nr.257 din data de 28.01.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._ .

Desființează în parte sentința penală atacată și rejudecând:

În baza art. 386 Cod proc. penală schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art.336 alin.1 Cod penal în infracțiunea prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art.5 Cod penal.

În temeiul art.396 alin.5 Cod proc. penală rap. la art.16 litera b Cod proc. penală achita pe inculpatul Ț. D. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art.5 Cod penal.

În baza art. 181 alin.3 din vechiul Cod penal aplică amenda administrativă în cuantum de 1.000 lei.

Menține dispozițiile privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare.

Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18 martie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

L. S. D. G.

GREFIER,

E. V.

Red.L.S./Th.red.C.V.M.-ex.4/30.03.2015

Jud.sect.4 – judecător M. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 429/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI