Delapidarea (art. 215 ind.1 C.p.). Decizia nr. 770/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 770/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-05-2015 în dosarul nr. 29462/4/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._ (1538/2015)

DECIZIA PENALĂ NR.770/A

Ședința publică din data de 25 mai 2015

Curtea constituită din:

Președinte: Camelia Bogdan

Judecător: D. Donțete

Grefier: E.-A. N.

* * * * * * * * *

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror L. P..

Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București împotriva sentinței penale nr.767 din data de 26 martie 2015, a Judecătoriei Sectorului 4 București, pronunțată în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, se prezintă intimata B. A.-N., personal și asistată de apărător din oficiu-avocat N. D., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București, lipsind intimata-parte vătămată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Intimata B. A.-N., având cuvântul, solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a se prezenta apărătorul său ales.

Curtea dispune lăsarea cauzei la doua strigare pentru a da posibilitatea apărătorul ales al intimatei B. A.-N. să se prezinte în fața instanței.

La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare, se prezintă intimata B. A.-N., personal și asistată de apărător din oficiu-avocat N. D., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București, lipsind intimata-parte vătămată.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea apelului, și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.

Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul greșitei nerețineri a dispozițiilor art.41 alin.2 vechiul Cod penal, având în vedere că activitatea infracțională a fost desfășurată de inculpată în perioada iunie 2006-octombrie 2008, ceea ce justifică reținerea formei continuate.

De asemenea, critică modul de individualizare al pedepsei aplicate în cauză, apreciind că pedeapsa aplicată este prea blândă raportat la modalitatea de comitere și la cuantumul prejudiciului produs, precum și la consecințele suportate de locatarii blocului cărora le-a fost sistată furnizarea apei calde din luna septembrie 2008.

Apreciază că se impune schimbarea încadrării juridice cu reținerea disp. art.41 alin. 2 rap. la art.215¹vechiul Cod penal cu aplicarea disp. art.5 Cod penal.

În ceea ce privește legea penală mai favorabilă, apreciază că aceasta este cea veche.

Apărătorul din oficiu al intimatei B. A.-N., având cuvântul, solicită respingerea apelului formulat de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București și menținerea sentinței penale atacate, ca fiind legală și temeinică.

Cu privire la primul motiv invocat, respectiv menținerea formei continuate a infracțiunii de delapidare, solicită să se observe că în actul de sesizare al instanței, s-a reținut săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.295 alin.1 noul Cod penal rap. la art.308 alin.1 noul Cod penal, fără reținerea disp. art.35 noul Cod penal.

În ceea ce privește schimbarea încadrării juridice, ca urmare a aplicării vechiului Cod penal, ca fiind legea penală mai favorabilă, arată că P. nu a solicitat nici la acea dată aplicarea dispozițiilor cu privire la infracțiunea continuată, respectiv disp. art.41 alin.2 vechiul Cod penal, astfel că se opune aplicării acestor dispoziții.

Cu privire la cel de-al doilea motiv invocat de către P., în sensul că pedeapsa aplicată este mult prea blândă raportat la modalitatea concretă de săvârșire, apreciază că instanța de fond a făcut o corectă individualizare, având în vedere lipsa de antecedență a inculpatei, cât și afecțiunile de care suferă aceasta.

Concluzionând, apreciază că pedeapsa aplicată de către instanța de fond este suficientă pentru realizarea scopului procesului penal.

Inculpata B. A.-N., personal, în ultimul cuvânt, arată că este nevinovată și nu a sustras bani, iar RADET nu i-a înregistrat plățile.

CURTEA

Deliberând asupra apelului penal de față.

Prin sentința penală nr.767 din data de 26.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în temeiul art. 386 Cod de procedură penală a fost admisă cererea formulată din oficiu de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimisă în judecată inculpata din infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 295 alin.1 noul C.pen. rap. la art. 308 alin.1 noul C.pen.cu aplic. art. 5 noul C.pen. în infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 215 indice 1 alin.1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 5 noul C.pen.

În baza art. 215 indice 1 alin.1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 5 noul C.pen a fost condamnată inculpata B. A. N., la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare. (faptă din perioada 16.06._08)

În baza art. 71 alin. 1 vechiul C. p. s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b, c vechiul C.pen.

În baza art. 86¹ vechiul C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit conform dispozițiilor art.862 vechiul C.pen.

În baza art. 86³ alin.1 vechiul C.pen., condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probatiune de pe lângă Tribunalul București;

b)să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a, b și c vechiul Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86⁴ C.pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 397 C. proc.pen. raportat la art.25 C.proc.pen cu referire la art. 998-999 vechiul C.civ s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Asociația de P. bl. E4 ..9 și a fost obligată inculpata B. A. N. la plata către partea civilă a sumei de 38 026,77 lei cu titlu de daune materiale.

În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen. a fost obligată inculpata la plata în favoarea statului a sumei de 6500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Onorariul pentru asistența juridică din oficiu se plătește conform Protocolului încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul cu numărul 6815/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei B. A. N. pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 295 alin. (1) C.pen. raportat la art. 308 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen.

În fapt, s-a reținut că în perioada iunie 2006-1 octombrie 2008, în timp ce a îndeplinit funcția de administrator al ASOCIAȚIEI DE P. A BLOCULUI E4, .. 9, SECTOR 4, BUCUREȘTI, inculpata B. A. N. și-a însușit și a traficat în interes personal sume de bani din patrimoniul asociației de proprietari pe care o administra, cauzând acesteia un prejudiciu în cuantum de 38.026,77 lei.

Situația de fapt reținută în rechizitoriu s-a susținut cu următoarele mijloace de probă: declarații suspectei/inculpatei B. A. N., declarație martor D. D., declarație martor P. S., declarație martor C. S., declarație martor G. F.-A., extras de cont din data de 06.03.2007 cu privire la contul nr._.02._ deschis la sucursala CEC BANK SA, titular B. A. N., adresă DFP cu privire la conturile numiților B. A. N. și D. D., antecalcul abonat cu privire la datoriile blocului E4 către RADET, situația facturilor către Apa N. în perioada 01.09._08, adresă de la RADET cu privire la întreruperea furnizării de apă caldă în septembrie 2008, oglindă abonat . REBU, Apa N. și RADET, procesele-verbale din datele de 28.09.2008, 22.10.2008 și din 12.03.2009 din registrul de procesele verbale al Asociației de P. a Blocului E4, raport de expertiză judiciară în materie contabilă cu anexe .

Prin încheierea din data de 02.12.2014 judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 346 alin. (2) C.proc.pen. a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 6815/P/2009 din data de 15.10.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București privind pe inculpata B. A. N., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 295 alin. (1) C.pen. raportat la art. 308 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpata B. A. N..

La data de 11.12.2014 s-a atașat la dosarul cauzei fișa de cazier a inculpatei.

La termenul din data de 11.12.2014, instanța a dispus citirea rechizitoriului, iar inculpata a arătat că nu recunoaște fapta reținută în rechizitoriu, învederând că nu dorește ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală, înțelegând astfel să nu beneficieze de dispozițiile art. 374 alin. 4 din C.proc.pen. privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii.

La același termen a fost audiată inculpata, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosar .

Sub aspectul probatoriului, la termenul din data de 19.02.2015 instanța a încuviințat pentru inculpată proba testimonială constând în reaudierea martorei C. S. și audierea martorei N. D. și a probei cu înscrisuri.

În urma constatării imposibilității administrării probei testimoniale constând în reaudierea martorei C. S. și audierea martorei N. D., la termenele din data de 05.03.2015 și 19.03.2015, instanța, în temeiul art. 383 alin. (3) C.proc.pen. a dispus ca această probă să nu mai fie administrată.

La termenul de judecată din data de 19.03.2015 instanța a pus în discuție din oficiu aplicabilitatea art. 5 noul C.pen, rămânând în pronunțare asupra acestui aspect odată cu fondul cauzei.

Pe parcursul judecății nu s-au dispus măsuri preventive față de inculpată.

Analizând actele și lucrările efectuate în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, instanța a reținut în fapt:

În perioada 16.06._08 inculpata B. A. N., în calitate de administrator al Asociației de P. a blocului E4, exercitând atribuții de gestiune a fondurilor bănești, și-a însușit în interes personal mai multe sume de bani din patrimoniul persoanei vătămate Asociația de P. a Blocului E4 provenind din încasările sumelor datorate cu titlu de cote de întreținere, penalizări cote de întreținere, a fondului de rulment, a fondului de reparații și din fondul majorărilor stabilite de Asociația de proprietari. Totodată, în aceeași perioadă, inculpata a plătit cu întârziere facturile emise de furnizori, deși existau fonduri bănești, fapt ce a condus la acumularea de penalități ce au fost imputate persoanei vătămate. În total, inculpata a cauzat asociației un prejudiciu în cuantum de 38.026,77 lei din care: 25.286,15 lei ca sold de casă nejustificat, 6,444,42 lei ca sold penalități de întârziere RADET, 5971,47 lei ca diferență dintre sumele restante stabilite în raportul de expertiză și contravaloarea cotelor restante predate și 124,73 lei ca dobânzi aferente garanției de gestionar.

În ceea ce privește calitatea de administrator a inculpatei B. A. N. instanța a reținut că potrivit raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză coroborat cu declarațiile inculpatei, aceasta a deținut funcția de administrator al Asociației de P. a Blocului E4, .. 9, sector 4, București începând cu data de 01.11.2001 și până la data de 01.10.2008, când a fost numită ca administrator C. S., așa cum a rezultat din procesul-verbal din data de 22.10.2008. În acest sens, instanța a constatat că în ședința Comitetului Executiv al Asociației de P. a fost numită ca administrator B. A. N. începând cu data de 01.11.2001, iar la data de 31.05.2003, Adunarea Generală a Asociației de P. a validat angajarea acesteia în funcțiile de administrator, contabil și casier. Deși între inculpată și Asociația de proprietari nu a fost încheiat un contract de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă sau o convenție de prestări servicii, inculpatei i-a fost plătit salariul și impozitul aferent, fiind incluse pe statul de plată.

Așa cum a rezultat din concluziile raportului de expertiză contabile coroborat cu declarațiile inculpatei, aceasta era singura persoană care avea atribuții privind încasarea cotelor de întreținere, a plății furnizorilor și a efectuării și păstrării documentelor contabile pentru Asociația de proprietari.

În perioada 2001-iunie 2003, numita P. S., în calitate de cenzor al Asociației de proprietari a verificat actele întocmite de inculpata B. A. N., dar nu a constatat nicio neregulă în gestiunea fondurilor bănești. Din actele existente la dosarul cauzei a rezultat că în perioada iunie 2006-1 octombrie 2008 nu au fost efectuate alte rapoarte de verificare financiar-contabilă de către comisia de cenzori a asociației.

Cu privire la situația restanțelor la plata cotelor de întreținere, din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză s-a constatat că la data de 16.06.2006 exista un sold format din restanțele la întreținere în cuantum de 4981,18 lei, care a fost încasat în perioada următoare. În perioada 16.06._08 au fost efectuate cheltuieli în cuantum de 204.025,42 lei care au fost incluse în cotele de întreținere. Din totalul acestei sume, inculpata a realizat încasări în cuantum de 202.071,37 lei, astfel cum a rezultat din documentele justificative.

Din calculul efectuat a rezultat că diferența pe care Asociația de P. o avea de încasat la data de 01.10.2008 era de 6935,23 lei (4981,18 lei + 204.025,42 lei -202.071,37 lei). La predarea gestiunii, inculpata a declarat că restanțele sunt în cuantum de 963,73 lei, însă în documentele semnate de aceasta apare suma de 6935,23 lei. De aici a rezultat o diferență în cuantum de 5971,47 lei (diferența dintre suma care a fost efectiv încasată – 6935,23 lei și suma care este justificată ca fiind încasată de 953,76 lei) sumă care nu a fost justificată de către inculpată cu documente care să ateste efectuarea unor cheltuieli sau cu numerar. La data de 22.10.2008, când a predat gestiunea administratorului C. S., inculpata B. A. N. nu a remis nicio sumă de bani, așa cum a rezultat din procesul-verbal încheiat la data de 22.10.2008 și semnat de aceasta.

Nu au putut fi reținute susținerile inculpatei în sensul că pentru luna august 2008 nu s-au efectuat încasările restanțelor la cotele de întreținere, față de faptul că aceasta la predarea gestiunii la data de 22.10.2008 deși avea obligația de a preda toate documentele justificative pentru încasările sau cheltuielile efectuate, aceasta a refuzat predarea acestora către noul administrator potrivit procesului-verbal din data de 22.10.2008 și nici nu a adus la cunoștință asociației sau a noului administrator existența acestor sume restante.

Din faptul că inculpata nu a putut justifica suma de 5971,47 lei coroborat cu faptul că aceasta era singura persoană cu atribuții privind încasarea cotelor de întreținere și a penalităților aferente și gestiunea fondurilor bănești ale asociației de proprietari, a rezultat faptul că aceasta și-a însușit suma de bani din patrimoniul persoanei vătămate.

În ceea ce privește soldul de casă, potrivit raportului de expertiză contabilă s-a constatat că la data de 16.06.2006 cuantumul acestuia era de 17.655,41 lei. În perioada iunie 2006-1 octombrie 2008 cuantumul încasărilor era de 207.307,68 lei, iar totalul intrărilor era de 224.963,09 lei (207.307,68 lei+17.655,41 lei). Încasările în cuantum de 207.307,68 lei se compuneau din: 202.071,37 lei reprezentând cote de întreținere, 4.213,16 lei reprezentând fond de rulment, 201,73 lei reprezentând fond de reparații și 821,42 lei reprezentând majorări aplicate de asociație, pentru aceste încasări fiind emise chitanțe semnate de inculpata B. A. N.. Totalul cheltuielilor efectuate în perioada 16.06.2006-1.10.2008 a fost de 202.357,08 lei. De aici a rezultat o diferență de 22.606,01 lei între sumele efectiv încasate și cheltuielile efectuate pe care inculpata nu a justificat-o nici prin documente care să ateste alte cheltuieli efectuate sau prin predarea acestor sume la încheierea gestiunii. Potrivit procesului-verbal încheiat la data de 22.10.2008 de predare-primire a actelor Asociației de P. a blocului E4 de la inculpată către numita C. S. a rezultat faptul că inculpata nu a predat nicio sumă de bani la încheierea gestiunii.

Din faptul că inculpata nu a putut justifica suma de 22.606.01 lei coroborat cu faptul că aceasta era singura persoană cu atribuții privind încasarea cotelor de întreținere și a penalităților aferente și gestiunea fondurilor bănești ale asociației de proprietari, a rezultat faptul că aceasta și-a însușit suma de bani din patrimoniul persoanei vătămate.

În privința garanției depuse de inculpata B. A. N. în calitate de gestionar în cuantum de 901,82 lei, instanța a reținut că, în conformitate cu extrasul de cont din data de 06.03.2007, această sumă a fost depusă, în mai multe tranșe, de inculpata în perioada 07.08._06 în contul pe care aceasta în deținea la unitatea CEC Bank SA, ._. La această sumă s-au adăugat și dobânzile calculate anual pe perioada 31.12._06 în cuantum de 124,73 lei. Potrivit raportului de expertiză de contabilă aceste suma de 901,82 lei depuse cu titlu de garanție nu au fost depuse din fondurile personale ale inculpatei, ci aceste sume au fost scăzute din registrul de casă al asociație. Prin urmare a rezultat că aceste sume fac parte din patrimoniul asociației de proprietari, fiind traficate de către inculpată în interes propriu pentru constituirea garanției de gestionar. De asemenea, instanța a constatat că și dobânda cumulată în cuantum de 124,73 lei se cuvenea tot asociației de proprietari în virtutea caracterului accesoriu al acesteia. Aceste sume de bani nu au putut fi lichidate de inculpata B. A. N., întrucât pentru aceasta era nevoie de semnătura președintelui asociației de proprietari.

Susținerile inculpatei în sensul că din salariul brut al acesteia, prin contul curent al asociației, a fost depusă garanția, aceasta primind doar salariul net, au fost înlăturate de către instanță, întrucât, potrivit prevederilor legale această practică nu este legală, garanția trebuind a fi depusă din fondurile personale ale inculpatei, iar nu prin contul curent al asociației de proprietari a blocului E4.

Cu privire la bonurile de casă RADET în valoarea de 1.978,32 lei, potrivit raportului de expertiză contabilă, s-a constatat că acestea au fost scăzute din registrul de casă. Aceste bonuri de casă nu trebuiau scăzute din registrul de casă, scopul acestora fiind decontarea parțială a facturilor de la RADET. Trecerea acestor bonuri în registrul de casă la capitolul „plăți” și emiterea de chitanțe către locatarii din . aceste bonuri nu sunt corecte, întrucât aceste bonuri de casă nu reprezintă o plată efectivă cu numerar. Prin urmare, a reieșit că inculpata a diminuat soldul de casă cu valoarea bonurilor respective, însușindu-și numerarul respectiv, în acest sens fiind și concluziile raportului de expertiză din cauză.

În urma reîntregiri soldului de casă în cuantum de 22.606,01 lei cu sumele de 901,82 lei reprezentând garanței gestionar și 1.978,32 lei reprezentând contravaloarea bonurilor de casă RADET, a rezultat un sold final de 25.486,15 lei.

Cu referire la modul de desfășurare a relației cu furnizorii de utilități publice, instanța, pe baza raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, a rezultat că s-au acumulat penalități de întârziere în cuantum de 6.444,42 lei către RADET. În acest sens, s-a constatat că la data de 30.06.2006 soldul facturilor RADET a fost de 12.700,25 de lei din care: 11.543, 63 lei reprezentând valoarea facturilor curente și 1.156,62 reprezentând valoarea penalităților de întârziere.. O parte din aceste penalități au fost achitate în perioada 29.06._08, iar o parte au fost incluse în listele de plată ale cotelor de întreținere, respectiv 270,59 lei în lunile august și octombrie 2006.

Totodată, instanța a reținut că, potrivit aceluiași raport de expertiză contabilă, în perioada iunie 2006-septembrie 2008 soldul facturilor emise de RADET a fost în cuantum de 108.138,73 de lei, rămânând neplătite facturi în cuantum de 7.080,50 de lei din care 5.287,80 lei reprezintă penalități de întârziere, ca urmare a faptului că facturile curente nu au fost achitate la scadență de către inculpată, care avea atribuții în acest sens, deși exista sold disponibil în casierie.

Apărările inculpatei în sensul că neplata facturilor a fost cauzată de existența mai multor restanțieri nu au putut fi primite, întrucât, potrivit raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză a reieșit faptul că restanțierii nu au fost cei care au cauzat neplata la timp a acestor facturi întrucât pe perioada supusă expertizării restanțele proprietarii la cotele de întreținere se încadrează între 15 și 20% din cotele lunare, iar fondul de rulment a fost astfel dimensionat încât să asigure plata la timp a facturilor curente.

De asemenea, potrivit înscrisurilor de la dosar, a reieșit că la data de 11.09.2008 a fost întreruptă furnizarea cu apă caldă către blocul E4, ..9, pentru neplata facturilor curente, fiind semnat un angajament de plată între RADET și Asociația de P., penalitățile, fiind în final achitate de către asociație.

În concluzie, s-a constatat că administrarea fondurilor bănești ale Asociației de P. a blocului E4 s-a realizat în mod defectuos de către inculpata B. A. N., atât din punct de vedere al organizării evidenței contabile și a întocmirii registrelor contabile, cât și din punct de vedere al ținerii sub control a fluxului de numerar. Aceste aspecte au fost confirmate și de declarația inculpatei care a arătat că obișnuia să încredințeze efectuarea mențiunilor în registrul de casă unei alte persoane, fără a verifica mențiunile operate.

În total, inculpata a cauzat asociației un prejudiciu în cuantum de 38.026,77 lei din care: 25.286,15 lei ca sold de casă nejustificat, 6,444,42 lei ca sold penalități de întârziere RADET, 5971, 47 lei ca diferență dintre sumele restante stabilite în raportul de expertiză și contravaloarea cotelor restante predate și 124,73 lei ca dobânzi aferente garanției de gestionar.

Pe cale de consecință, instanța a apreciat că din analiza materialului probator aflat la dosarul cauzei, a rezultat mai presus de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune, fiind săvârșită cu vinovăție de inculpata B. A. N..

În ceea ce privește stabilirea legii penale mai favorabile, instanța a constatat că art. 215¹ vechiul Cod penal prevede o limită minimă de pedeapsă de 1 an închisoare și o limită maximă de 15 ani închisoare, față de art. 295 raportat la art. 308 C.pen., care prevede o limită minimă a pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare și o limită maximă de 4 ani și 6 luni închisoare. Sub aceste aspect, art. 215¹ vechiul Cod penal constituie legea mai favorabilă, în situația în care instanța se orientează la o pedeapsă spre minim. De asemenea, instanța a constatat că noua reglementare, respectiv art. 295 raportat la art. 308 C.pen., prevede obligativitatea aplicării unei pedepse complementare, respectiv aceea a interzicerii exercițiului dreptului de a ocupa o funcție publică, obligativitate ce nu este prevăzută de reglementarea anterioară, respectiv art. 215¹ vechiul C.pen. Având în vedere faptul că instanța s-a orientat către minimul special al pedepsei prevăzute de lege, Codul penal anterior a constituit legea penală mai favorabilă, astfel că instanța a aplicat prevederile acestei legi penale.

Astfel, în temeiul art. 386 Cod de procedură penală instanța a admis cererea formulată din oficiu de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimisă în judecată inculpata din infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 295 alin.1 noul C.pen. rap. la art. 308 alin.1 noul C.pen.cu aplic. art. 5 noul C.pen. în infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 215 indice 1 alin.1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 5 noul C.pen.

În drept, fapta inculpatei B. A. N. care, în perioada 16.06._08, în calitate de administrator al Asociației de P. a Blocului E4, .. 9, sector 4, București și-a însușit și traficat mai multe sume de bani aparținând asociației de proprietari, cauzând prin aceasta un prejudiciu de 38.026,77 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 2151 alin. (1) vechiul C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.

Pentru a putea fi reținută această infracțiune în sarcina unei persoane, trebuie ca subiectul activ să întrunească în mod cumulativ două trăsături: să aibă calitatea de funcționar în sensul art. 147 vechiul C.pen. și să fie gestionarul sau administratorul unor bunuri aparținând unei persoanei juridice.

Cu privire la calitatea de funcționar, potrivit deciziei de recurs în interesul legii nr. III/2000 a Curții Supreme de Justiție, Secțiile Unite s-a stabilit că administratorul asociației de proprietari sau de locatari are calitatea de funcționar, iar fapta acestuia de însușire, folosire sau traficare, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează constituie infracțiunea de delapidare. În considerentele acestei decizii s-a reținut că în raport cu atribuțiile de gestionar conferite de lege administratorului asociației de proprietari sau de locatari, prevăzute în actele normative menționate, este evident că această persoană are calitatea de "funcționar" în sensul prevederilor art. 147 alin. 2 din Codul penal, potrivit cărora prin funcționar se înțelege și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte unități decât cele de interes public.

În ceea ce privește calitatea de gestionar, potrivit art. 1 din Legea nr. 22/1969, aceasta revine persoanei, care, în calitate de angajată a unei unități are ca atribuții încredințate primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri. De asemenea, potrivit art. 31 din aceeași lege această calitate este recunoscută și persoanei care exercită în fapt cele trei atribuții mai sus menționate.

În prezenta cauză, instanța a constatat că potrivit raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză coroborat cu declarațiile inculpatei, aceasta a deținut funcția de administrator al Asociației de P. a Blocului E4, .. 9, sector 4, București începând cu data de 01.11.2001 și până la data de 01.10. 2008, când a fost numită ca administrator C. S., așa cum a rezultat din procesul-verbal din data de 22.10.2008 . În acest sens, instanța a constatat că în ședința Comitetului Executiv al Asociației de P. a fost numită ca administrator B. A. N. începând cu data de 01.11.2001, iar la data de 31.05.2003, Adunarea Generală a Asociației de P. a validat angajarea acesteia în funcțiile de administrator, contabil și casier. Deși între inculpată și Asociația de proprietari nu a fost încheiat un contract de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă sau o convenție de prestări servicii, inculpatei i-a fost plătit salariul și impozitul aferent, fiind incluse pe statul de plată.

În baza funcției de administrator de imobile încredințată de Asociația de proprietari, în acord cu dispozițiile art. 36 din Legea nr. 230/2007 privind asociațiile de proprietari, inculpata era singura persoană care încasa banii, efectua plățile și întocmea documentele necesare pentru evidențierea rulajului fondurilor bănești. Față de aceste aspecte, instanța a constatat că inculpata îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru subiectul activ al infracțiunii de delapidare, având atât calitatea de funcționar în sensul art. 147 alin. (2) vechiul C.pen., în exercițiul funcției de administrator de imobile, cât și calitatea de gestionar, prin prisma atribuțiilor prevăzute de lege și exercitate în fapt de către aceasta.

Sub aspectul laturii obiective, instanța a constatat că elementul material a constat în acțiunea de însușire și traficare a sumelor de bani pe care inculpata le gestiona în calitate de administrator al Asociației de P. a blocului E4 din patrimoniul persoanei vătămate și trecerea în sfera de stăpânire a inculpatei cu titlu definitiv sau temporar.

Acțiunea de însușire privește sumele de bani constituite din: 5971, 47 lei ca diferență dintre sumele restante stabilite în raportul de expertiză și contravaloarea cotelor restante predate, 22.606,01 lei reprezentând sold de casă nejustificat și 1.978,32 reprezentând bonurile de casă RADET.

În ceea ce privește suma depusă cu titlu de garanție gestionar, instanța a apreciat că aceasta a fost doar folosită de inculpată în interes personal, acela de a-și constitui garanția impusă de lege pentru funcția de gestionar, folosire în urma căreia s-a obținut un avantaj patrimonial constând în dobânda cumulată de 123,74 lei. Cu privire la penalitățile de întârziere la facturile curente emise de RADET în cuantum de 6.444,42 lei instanța a reținut că această sumă de bani nu a fost sustrasă de către inculpată din patrimoniul asociației de proprietari, însă imputarea acestei sume persoanei vătămate a fost rezultatul neplății la scadență a facturilor curente de către inculpată.

Urmarea imediată a constat în deposedarea asociației de proprietari de acele sume de bani, cu titlu definitiv sau temporar, cu consecința creării unui prejudiciu în patrimoniul persoanei vătămate. Legătura de cauzalitate a rezultat din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanța, față de modul de săvârșire a faptei, a constatat că inculpata a acționat cu intenție directă, prevăzând și urmărind sustragerea cu titlu definitiv sau temporar a acestor sume de bani, cu consecința producerii unui prejudiciu în dauna persoanei vătămate. Așa cum a rezultat din raportul de expertiză contabilă coroborat cu declarațiile inculpatei administrarea fondurilor bănești ale Asociației de P. a blocului E4 s-a realizat în mod defectuos de către inculpata B. A. N., atât din punct de vedere al organizării evidenței contabile și a întocmirii registrelor contabile, cât și din punct de vedere al ținerii sub control a fluxului de numerar, administrare defectuoasă în contextul căreia inculpata a reușit să sustragă mai multe sume de bani.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 din Cod penal și anume: împrejurările si modul de comitere a infracțiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; natura si frecventa infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala. Față de actele dosarului, instanța a constatat că nu reies indicii rezonabile de natură a genera reținerea vreuneia din circumstanțele atenuante prev. la art. 73 vechiul C. pen. în favoarea inculpatei pentru această faptă.

Din modul de săvârșire al faptei de către inculpată, prin însușirea și traficarea sumelor de bani pe fondul gestionării defectuoase a patrimoniului Asociației de P. și din cuantumul prejudiciului produs persoanei vătămate (38..026,77 lei) a rezultat că fapta inculpatei prezintă un pericol pentru desfășurarea relațiilor sociale privind gestionarea bunurilor și raporturile de serviciu.

Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatei, instanța a constatat că aceasta se află la primul conflict cu legea penală, din fișa acesteia de cazier rezultând lipsa antecedentelor penale, și are o stare de sănătate precară, din documentele medicale de la dosarul cauzei rezultând că aceasta suferă de tulburare represivă recurentă, având capacitatea de muncă pierdută cel puțin pe jumătate.

În aceste condiții și având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, instanța s-a orientat la aplicarea unei pedepse spre minimul legal, apreciind că o astfel de pedeapsă este proporțională cu gravitatea faptei deduse judecății și suficientă pentru a-și atinge scopul preventiv, educativ și coercitiv în vederea formării unei atitudini corecte din partea inculpatei față de valorile sociale încălcate prin săvârșirea infracțiunii de delapidare.

În temeiul art. art. 215¹ alin. (1) vechiul C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. a condamnat pe inculpata B. A. N., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare (faptă săvârșită în perioada iunie 2006-1 octombrie 2008).

În ceea ce privește aplicarea pedepselor accesorii, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal potrivit cărora în cazul succesiunii de legi penale mai favorabile intervenite până la data rămânerii definitive a hotărârii, pedepsele complementare și accesorii se aplică potrivit legii identificate ca fiind mai favorabilă în raport de infracțiunea comisă. Prin urmare, în prezenta cauză s-au stabilit pedepsele accesorii și complementare potrivit vechiului Cod penal, având în vedere că acesta din urmă a fost identificată ca lege mai favorabilă.

În ceea ce privește aplicarea pedepselor accesorii, instanța a reținut că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății inculpata a manifestat profundă lipsă de respect față de valori sociale importante. Prin urmare a apreciat instanța că de vreme ce aceasta nu este capabilă sa se conformeze normelor legale, inculpata nu este eligibilă pentru a exercita functii publice sau care implica exercitiul autoritatii de stat si care prin pozitia de autoritate si prestigiu pe care o confera presupun o conduita morala desăvarsita De asemenea, având în vedere că fapta de delapidare a fost comisă de către inculpată în exercitarea atribuțiilor de administrator de imobile, inculpata profitând de această calitate pentru a-și însuși și trafica mai multe sume de bani din patrimoniul asociației de prorietari pe care o administra, instanța a interzis inculpatei și exercițiul dreptului de a ocupa o funcție sau de a desfășura o activitate de natura celei de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv administrator de imobile.

Prin urmare, în baza art. 71 alin. 1 vechiul C. p. instanța a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b, c vechiul C.pen.

În ceea ce privește aplicarea pedepselor complementare, instanța a constatat că acestea nu pot fi aplicate inculpatei din prezenta cauză în considerarea faptului că pedeapsa stabilită de instanța este de 1 an închisoare, iar potrivit art. 65 alin. (1) vechiul C.pen. aplicarea unei pedepse complementare se poate dispune când pedeapsa stabilită este închisoare de cel puțin 2 ani și instanța a apreciat ca necesară și proporțională aplicarea acesteia.

Având în vedere modul de săvârșire al faptei, precum și situația personală a inculpatei (lipsa antecedentelor penale, starea de sănătate precară, inculpata suferind de tulburare afectivă recurentă), instanța a apreciat că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru aceasta și, chiar fără executarea acesteia, inculpata nu va mai săvârși infracțiuni. În considerarea acestor aspecte, instanța a considerat că nu se impune executarea efectivă a pedepsei stabilite.

Cu toate acestea, instanța nu pierde din vedere că gravitatea infracțiunii comise, respectiv delapidare este una foarte mare pentru că această infracțiune nu derivă din necunoașterea legii, ci din ignorarea și lipsa de respect față de dispozițiile legale de care inculpata a dat dovadă. În plus, inculpata se afla la data săvârșirii faptei la o vârstă la care ar fi trebuit sa acționeze cu responsabilitate în toate situațiile în care se găsea, dar mai cu seamă în cele în care acționa în calitate de administrator și efectua operațiuni cu privire la sumele de bani ale locatarilor blocului.

În ceea ce privește atitudinea manifestată de inculpată în prezenta cauză, aceasta a fost una de nerecunoaștere a faptei săvârșite, inculpata încercând să inducă în eroare organele judiciare atât în faza urmăririi penale, cât și în faza de judecată în sensul că nu s-ar putea reține vinovăția sa pentru minusurile din gestiunea Asociației. Prin urmare, inculpata a demonstrat, mai ales prin atitudinea sa nesinceră că nici măcar nu conștientizează gravitatea acestei fapte, cu atât mai puțin că ar regreta săvârșirea sa, situație în care procesul de reeducare a inculpatei pare destul de dificil.

Prin urmare, având în vedere aceste motive, în temeiul art. 86¹ alin. (1) vechiul C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an închisoare aplicate inculpatei pe durata unui termen de încercare de 3 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe în condițiile art. 86²alin. (1) vechiul C.pen..

În temeiul art. 86³ alin. (1) vechiul C.pen. instanța a obliga inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele stabilite de această instituție;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea domiciliului, a reședinței sau a locuinței, precum și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În ceea ce privește Serviciul de Probațiune care se ocupă de supravegherea inculpatei, instanța a desemnat Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, având în vedere că potrivit verificărilor efectuate în cursul judecății, inculpata figurează ca având domiciliul în București. Potrivit adresei expediate de inculpată la dosarul cauzei, aceasta a învederat că ar locui în prezent în provincie, fără a preciza localitatea, însă menționează că situația este cu titlu provizoriu.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate inculpatei pe durata termenului de încercare de 3 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe în condițiile art. 86² alin. (1) vechiul C.pen..

Cu privire la latura civilă, persoana vătămată Asociația de P. a blocului E4, .. 9, București s-a constituit parte civilă cu suma de 38.026,77 lei reprezentând valoarea prejudiciului cauzat de către inculpată.

Conform art. 998 C.civ. (1864) ”orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a căruia greșeală s-a ocazionat, a-l repara”, iar potrivit art. 999, răspunderea persoanei urmează a fi angajată, chiar și în cazul în care fapta ilicită a fost determinată de imprudența sau neglijența sa.

Așadar, pentru a fi angajată răspunderea delictuală a unei persoane pentru fapta proprie trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, raportul de cauzalitate dintre săvârșirea faptei și prejudiciu, precum și a vinovăției.

Fapta ilicită a constat în acțiunea sau inacțiunea contrară normelor dreptului obiectiv sau regulile de conviețuire socială, prin care se aduce atingere dreptului subiectiv sau intereselor legitime ale unei persoane. În prezenta cauză, instanța a constatat că fapta ilicită a constat în acțiunile inculpatei de însușire și traficare a unor sume de bani din patrimoniul asociației de proprietari pe fondul exercitării defectuoase a atribuțiilor de gestiune încredințate.

Prejudiciul reprezintă consecința negativă patrimonială sau nepatrimonială a încălcării drepturilor subiective și a intereselor legitime ale unei persoane. Pentru a fi reparat prejudiciul trebuie să fie cert, actual și să nu fi fost acoperit. În cauza de față prejudiciul a constat în sumele de bani sustrase cu titlu definitiv sau temporar din patrimoniul părții civile în cuantum de 38.026,77 lei din care: 25.286,15 lei ca sold de casă nejustificat, 6,444,42 lei ca sold penalități de întârziere RADET, 5971, 47 lei ca diferență dintre sumele restante stabilite în raportul de expertiză și contravaloarea cotelor restante predate și 124,73 lei ca dobânzi aferente garanției de gestionar. Legătura de cauzalitate presupune ca prejudiciul cauzat altuia să fie consecința faptei ilicite.

În prezenta cauză, așa cum s-a reținut în concluziile raportului de expertiză contabilă administrarea fondurilor bănești ale Asociației de P. a blocului E4 s-a realizat în mod defectuos de către inculpata B. A. N., aspect ce a condus la producerea unui prejudiciu în patrimoniul părții civile.

Vinovăția reprezintă atitudinea psihică a persoanei față de fapta săvârșită și consecințele acesteia. Conform art. 999 C.civ., persoana răspunde atât pentru fapta săvârșită cu intenție, cât și pentru cea săvârșită din culpă (imprudență sau neglijență). În prezenta cauză, potrivit raportului de expertiză contabilă, a reieșit faptul că prejudiciul stabilit este imputabil administrării defectuoase de către inculpata B. A. N. a patrimoniului Asociației de P. a blocului E4, atât din punct de vedere al organizării evidenței contabile și a întocmirii registrelor contabile, cât și din punct de vedere al ținerii sub control a fluxului de numerar și a îndeplinirii obligațiilor de plată a furnizorilor de utilități din partea inculpatei.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București - Secția a II a Penală sub nr._ (1538/2015).

Reprezentatul Ministerului Public critică hotărârea atacată arătând că în mod greșit instanța de fond nu a reținut forma continuată a infracțiunii de delapidare, având în vedere că activitatea infracțională a inculpatei s-a desfășurat în perioada iunie 2006 -1.10.2008, în timp ce inculpata a îndeplinit funcția de administrator al Asociației de proprietari a ..9 sector 4 București.

Analizând probatoriul administrat în cauză, a rezultat că inculpata a comis infracțiunea de delapidare în formă continuată în perioada 16.06._08, astfel că încadrarea juridică corectă a faptei este cea prevăzută de art.215¹ alin.1 vechil C.pen cu aplicarea art.41 alin.2 vechiul C.pen și a art.5 noul C.pen.

Apreciază că pedeapsa aplicată inculpatei, egală cu minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea de delapidare, este prea blândă raportat la modalitatea concretă de comitere a infracțiunii și cuantumul prejudiciului produs.

În opinia Parchetului, ținând cont de modalitatea concretă de comitere a infracțiunii, durata activității infracționale (16.06._08), cuantumul prejudiciului produs de inculpată (38.026,77 lei) și urmările infracțiunii (întreruperea furnizării cu apă caldă către blocul E4 începând cu data de 11.09.2008) se impunea aplicarea unei pedepse mai aspre, orientată către mediu în regim de suspendare sub supraveghere.

În temeiul art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen. a solicitat admiterea apelului și pronunțarea unei hotărârii legale și temeinice.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, în raport de criticile formulate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. 2 C.p.p., Curtea apreciază apelul declarat ca fiind fondat pentru următoarele considerente:

Inculpata B. A. N. a fost condamnată în primă instanță pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev. de art. 215¹ alin.1 Cod penal anterior cu aplic. art. 5 Cod penal, constând în aceea că, în perioada 16.06._08, în calitate de administrator al Asociației de P. a Blocului E4, .. 9, sector 4, București și-a însușit și traficat mai multe sume de bani aparținând asociației de proprietari, cauzând prin aceasta un prejudiciu de 38.026,77 lei.

Mai întâi, se constată că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt, respectiv că inculpata, în calitate de administrator al Asociației de P. a blocului E4, exercitând atribuții de gestiune a fondurilor bănești, și-a însușit în interes personal mai multe sume de bani din patrimoniul persoanei vătămate Asociația de P. a Blocului E4 provenind din încasările sumelor datorate cu titlu de cote de întreținere, penalizări cote de întreținere, a fondului de rulment, a fondului de reparații și din fondul majorărilor stabilite de Asociația de proprietari. Totodată, în aceeași perioadă, inculpata a plătit cu întârziere facturile emise de furnizori, deși existau fonduri bănești, fapt ce a condus la acumularea de penalități ce au fost imputate persoanei vătămate. În total, inculpata a cauzat asociației un prejudiciu în cuantum de 38.026,77 lei din care: 25.286,15 lei ca sold de casă nejustificat, 6,444,42 lei ca sold penalități de întârziere RADET, 5971,47 lei ca diferență dintre sumele restante stabilite în raportul de expertiză și contravaloarea cotelor restante predate și 124,73 lei ca dobânzi aferente garanției de gestionar.

Din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză coroborat cu declarațiile inculpatei a reieșit că aceasta a deținut funcția de administrator al Asociației de P. a Blocului E4, .. 9, sector 4, București începând cu data de 01.11.2001 și până la data de 01.10.2008, când a fost numită ca administrator C. S., așa cum a rezultat din procesul-verbal din data de 22.10.2008. Deși între inculpată și Asociația de proprietari nu a fost încheiat un contract de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă sau o convenție de prestări servicii, inculpatei i-a fost plătit salariul și impozitul aferent, fiind incluse pe statul de plată. Inculpata era singura persoană care avea atribuții privind încasarea cotelor de întreținere, a plății furnizorilor și a efectuării și păstrării documentelor contabile pentru Asociația de proprietari.

Prin raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză s-a constatat că la data de 16.06.2006 exista un sold format din restanțele la întreținere în cuantum de 4981,18 lei, care a fost încasat în perioada următoare. În perioada 16.06._08 au fost efectuate cheltuieli în cuantum de 204.025,42 lei care au fost incluse în cotele de întreținere. Din totalul acestei sume, inculpata a realizat încasări în cuantum de 202.071,37 lei, astfel cum a rezultat din documentele justificative.

Din faptul că inculpata nu a putut justifica suma de 5971,47 lei coroborat cu faptul că aceasta era singura persoană cu atribuții privind încasarea cotelor de întreținere și a penalităților aferente și gestiunea fondurilor bănești ale asociației de proprietari rezultă faptul că aceasta și-a însușit suma de bani din patrimoniul persoanei vătămate.

Din faptul că inculpata nu a putut justifica suma de 22.606,01 lei coroborat cu faptul că aceasta era singura persoană cu atribuții privind încasarea cotelor de întreținere și a penalităților aferente și gestiunea fondurilor bănești ale asociației de proprietari, a rezultat faptul că aceasta și-a însușit suma de bani din patrimoniul persoanei vătămate.

În privința garanției depuse de inculpata B. A. N. în calitate de gestionar în cuantum de 901,82 lei, instanța a reținut că, în conformitate cu extrasul de cont din data de 06.03.2007, această sumă a fost depusă, în mai multe tranșe, de inculpata în perioada 07.08._06 în contul pe care aceasta în deținea la unitatea CEC Bank SA, ._. La această sumă s-au adăugat și dobânzile calculate anual pe perioada 31.12._06 în cuantum de 124,73 lei. Potrivit raportului de expertiză de contabilă această sumă de 901,82 lei depusă cu titlu de garanție nu a fost depusă din fondurile personale ale inculpatei, ci aceste sume au fost scăzute din registrul de casă al asociație. Prin urmare a rezultat că aceste sume fac parte din patrimoniul asociației de proprietari, fiind traficate de către inculpată în interes propriu pentru constituirea garanției de gestionar. De asemenea, și dobânda cumulată în cuantum de 124,73 lei se cuvenea tot asociației de proprietari în virtutea caracterului accesoriu al acesteia. Aceste sume de bani nu au putut fi lichidate de inculpata B. A. N., întrucât pentru aceasta era nevoie de semnătura președintelui asociației de proprietari.

Susținerile inculpatei în sensul că din salariul brut al acesteia, prin contul curent al asociației, a fost depusă garanția, aceasta primind doar salariul net, nu pot fi primite, întrucât, potrivit prevederilor legale, această practică nu este legală, garanția trebuind a fi depusă din fondurile personale ale inculpatei, iar nu prin contul curent al asociației de proprietari a blocului E4.

Cu referire la modul de desfășurare a relației cu furnizorii de utilități publice, pe baza raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, a rezultat că s-au acumulat penalități de întârziere în cuantum de 6.444,42 lei către RADET. În acest sens, s-a constatat că la data de 30.06.2006 soldul facturilor RADET a fost de 12.700,25 de lei din care: 11.543, 63 lei reprezentând valoarea facturilor curente și 1.156,62 reprezentând valoarea penalităților de întârziere. O parte din aceste penalități au fost achitate în perioada 29.06._08, iar o parte au fost incluse în listele de plată ale cotelor de întreținere, respectiv 270,59 lei în lunile august și octombrie 2006.

Totodată, potrivit aceluiași raport de expertiză contabilă, în perioada iunie 2006-septembrie 2008 soldul facturilor emise de RADET a fost în cuantum de 108.138,73 de lei, rămânând neplătite facturi în cuantum de 7.080,50 de lei din care 5.287,80 lei reprezintă penalități de întârziere, ca urmare a faptului că facturile curente nu au fost achitate la scadență de către inculpată, care avea atribuții în acest sens, deși exista sold disponibil în casierie.

În total, inculpata a cauzat asociației un prejudiciu în cuantum de 38.026,77 lei din care: 25.286,15 lei ca sold de casă nejustificat, 6,444,42 lei ca sold penalități de întârziere RADET, 5971,47 lei ca diferență dintre sumele restante stabilite în raportul de expertiză și contravaloarea cotelor restante predate și 124,73 lei ca dobânzi aferente garanției de gestionar.

Față de această situație de fapt, în mod corect a reținut prima instanță că fapta inculpatei B. A. N. care, în perioada 16.06._08, în calitate de administrator al Asociației de P. a Blocului E4, și-a însușit și traficat mai multe sume de bani aparținând asociației de proprietari, cauzând prin aceasta un prejudiciu de 38.026,77 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215¹ alin. 1 vechiul C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.

Curtea constată însă că în mod eronat a reținut prima instanță forma simplă a infracțiunii de delapidare, prev. de art. 215¹ alin. 1 C.pen. anterior, în condițiile în care suma reținută drept prejudiciu nu a fost însușită/ traficată printr-o singură acțiune materială, ci, după cum de altfel reține și prima instanță, au existat multiple acte de însușire sau traficare, derulate pe întreaga perioadă cuprinsă între 16.06._08. În plus, se constată că actele materiale săvârșite de inculpată s-au prezentat în două modalități alternative de comitere a infracțiunii de delapidare, respectiv însușire în ce privește sumele de 25.286,15 lei reprezentând sold de casă nejustificat și 5971,47 reprezentând diferență nejustificată din cotele restante de întreținere și respectiv traficare în ce privește sumele de 901,82 lei și 124,73 lei dobânzile aferente primei sume, pe care inculpata le-a folosit, din registrul de casă al asociație, pentru a constitui garanția la care era obligată în calitate de gestionar și pe care trebuia s-o constituie din surse proprii.

Astfel fiind, dată multitudinea de acte materiale ce au prezentat fiecare în parte conținutul constitutiv al infracțiunii de delapidare, în sarcina inculpatei trebuia reținută forma continuată a infracțiunii de delapidare, prev. de art. 215¹ alin. 1 C.pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. anterior.

De asemenea, se constată că apelul Parchetului este fondat și sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate inculpatei, în condițiile în care prima instanță i-a aplicat acesteia pedeapsa minimă prevăzută de lege, care apare însă a fi nejustificat de mică, în raport de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 din Codul penal anterior. Astfel, Curtea remarcă în special caracterul continuat al activității infracționale reținute în sarcina inculpatei, alcătuită dintr-o multitudine de acte materiale, întinse pe o perioadă lungă de timp, prin care s-a produs persoanei vătămate un prejudiciu destul de important, dacă se are în vedere și faptul că imposibilitatea plății facturilor emise de furnizori a generat întreruperea furnizării apei calde locuitorilor din imobil. De asemenea, se are în vedere și atitudinea procesuală a inculpatei, care nu a recunoscut săvârșirea faptelor imputate și, mai important, nu a acoperit prejudiciul.

Față de aceste criterii, Curtea apreciază necesar să majoreze pedeapsa aplicată inculpatei la 1 an și 6 luni închisoare.

Curtea va menține însă modalitatea de individualizare a executării aleasă de prima instanță, respectiv suspendarea sub supraveghere prev. de art. 86¹ C.pen. din 1969, pe durata unui termen de încercare fixat la 3 ani și 6 luni, considerând că scopul pedepsei poate fi atins, iar îndreptarea inculpatei poate fi realizată și fără executarea efectivă a acesteia.

Față de aceste considerente, Curtea va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București împotriva sentinței penale nr. 767/26.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._ .

Va desființa în parte sentința apelată și, rejudecând în fond:

În baza art. 386 C.pr.pen. va schimba încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatei B. N. A. din infracțiunea de delapidare în formă simplă prev. de art. 215¹ alin.1 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C.pen. în infracțiunea de delapidare în formă continuată prev. de art. 215¹ alin.1 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen.

În baza art. 215¹ alin.1 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen. va condamna pe inculpata B. A. N. la o pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 va interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c C.pen. din 1969.

În baza art. 86¹ C.pen. din 1969 va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit conform dispozițiilor art. 86²C.pen. din 1969.

În baza art. 86³ alin.1 C.pen. din 1969, pe durata termenului de încercare inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune București;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 71 alin. 5 C.pen. din 1969 va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

Va atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86⁴ C.pen. din 1969 privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Conform art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București împotriva sentinței penale nr. 767/26.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._ .

Desființează în parte sentința apelată și, rejudecând în fond:

În baza art. 386 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatei B. N. A. din infracțiunea de delapidare în formă simplă prev. de art. 215¹alin.1 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C.pen. în infracțiunea de delapidare în formă continuată prev. de art. 215¹ alin.1 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen.

În baza art. 215¹ alin.1 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen. condamnă pe inculpata B. A. N. la o pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c C.pen. din 1969.

În baza art. 86¹ C.pen. din 1969 dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit conform dispozițiilor art. 86² C.pen. din 1969.

În baza art. 86³ alin.1 C.pen. din 1969, pe durata termenului de încercare inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune București;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 71 alin. 5 C.pen. din 1969 dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

Atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86⁴ C.pen. din 1969 privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25.05.2015.

Președinte, Judecător,

C. B. D. Donțete

Grefier,

E.-A. N.

Red.jud. D.D./ 03.07.2015

Dact.EA.08.06.2015/5 ex.

J.S.4.B..-jud.L.Z

#Judecator Camelia Bogdan

← Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr....		Înlocuire control judiciar (art.215 alin.7 NCPP). Decizia nr.... →

Delapidarea (art. 215 ind.1 C.p.). Decizia nr. 770/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Delapidarea (art. 215 ind.1 C.p.). Decizia nr. 770/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI