Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1016/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1016/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-08-2015
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1016/A
Ședința publică din data de 20 august 2015
Curtea constituită din
PREȘEDINTE: R. A. B.
JUDECĂTOR: T. A.
GREFIER: S. I.-F.
Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat de procuror C. M..
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de către inculpatul S. F. L. și de către partea civilă .. împotriva sentinței penale nr. 1663 din data de 02.07.2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 București - Secția Penală, în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14.08.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea pentru data de 20 august 2015, astăzi, când în aceeași compunere,
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.1663 din data de 02.07.2015 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria sectorului 4 București - Secția Penală l-a condamnat, în baza art.228 alin.1-229 alin.1 lit.d Cod penal cu aplic. art.41 alin.1 Cod penal și art.43 alin.5 Cod penal și cu aplic. art.396 alin.10 Cod pr.penală, pe inculpatul S. F. L. (fiul lui F. și I., născut la data de 16.04.1990, în București, domiciliat în București, ..16, ., sect. 5, cetățenie română, necăsătorit, studii – 4 clase, cu antecedente penale, CNP_), la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (faptă comisă la 29.04.2015).
În baza art.65 alin.1 din noul Cod penal i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, drepturi prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b din noul Cod penal, de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.
În baza art.66 alin.1 din noul Cod penal i s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, drepturi prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b din noul Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.399 alin.1 Cod pr.penală a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului iar conform art.72 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 29.04.2015 la zi.
În baza art.112 alin.1 lit.b Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a bunurilor menționate în dovada . nr._/22.05.2015.
În baza art.25 și 397 Cod procedură penală cu referire la art.1357 Cod civili a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă .., prin reprezentant legal L. N..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, pe situația de fapt, în esență, că data de 29.04.2015, în jurul orelor 17.00, prin escaladarea gardului împrejmuitor, inculpatul a pătruns în incinta .., situată în București, . C, sector 4, de unde, prin demontarea mai multor componente ale unui ansamblu generator de abur, a sustras un cazan confecționat din cupru de aproximativ 60 kg.
La reținerea acestei situații de fapt instanța de fond a avut în vedere următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesul-verbal de control corporal și al bagajelor, planșele, declarațiile reprezentantului legal al persoanei vătămate . dar și declarația martorei Fârte I.. De altfel, instanța a reținut că însuși inculpatul a recunoscut, atât în cursul urmăririi penale cât și în faza judecății, fapta astfel cum aceasta a fost reținută în rechizitoriu.
Din materialul probator aflat la dosarul cauzei a rezultat, mai presus de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune, fiind săvârșită cu vinovăție de către inculpatul S. F. L..
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului S. F. L. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev.de art. 228 alin.1-229 alin.1 lit. d Cod penal cu aplic. art. 41 alin.1 Cod penal săvârșită în stare de recidivă postexecutorie față de condamnarea la pedeapsa închisorii de 2 ani și 9 luni pronunțată prin sentința penală nr. 1032/02.04.2013 a Judecătoriei sectorului 4 București, definitivă prin decizia penală nr. 1274/01.07.2013 a Curții de Apel București, din a cărei executare inculpatul a fost liberat la termen, la data de 26.11.2014.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, la gradul de pericol social concret al faptei săvârșite (împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, urmările produse) cât și circumstanțele personale ale inculpatului.
In privința împrejurărilor comiterii infracțiunii instanța de fond a reținut că este evident gradul ridicat de pericol social al faptei inculpatului care a săvârșit infracțiunea într-o curte a unui imobilul, la o oră din miezul zilei fără niciun fel de reținere sau teamă ca ar putea fi surprins. În legătură cu circumstanțele personale ale inculpatului, s-a reținut că acesta are o bogată activitate infracțională și a beneficiat de multe ori de clemența organelor judiciare, respectiv amenzi administrative, pedepse a căror executare a fost suspendată condiționat. De altfel, instanța a remarcat faptul că inculpatul a fost liberat la termen din închisoare la data de 26.11.2014, săvârșind fapta dedusă judecății la data de 29.04.2015. Totodată, s-a reținut că inculpatul nu are un loc de muncă, un domiciliu stabil și nici surse de venit pentru a se întreține, săvârșind fapta pentru a obține sume de bani.
Pe de altă parte, s-a constatat că urmarea produsă de infracțiunea dedusă judecății nu este una de o gravitate ridicată, prejudiciul material fiind acoperit prin restituirea bunului sustras (cazanul) către persoana vătămată iar inculpatul a avut o atitudine sinceră în faza de urmărire penală și în faza de judecată și a recunoscut fapta reținută în rechizitoriu.
Sub aspectul laturii civile, instanța a luat act că persoana vătămată .. prin reprezentant legal s-a constituit parte civilă în procesul penal pentru suma de 50.000 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de inculpat și nerecuperate.
Astfel, în temeiul art.1357 Cod civil, inculpatul este dator să repare prejudiciul cauzat părții civile prin fapta sa, dacă sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția persoanei responsabile de producerea acestui prejudiciu.
Inculpatul a arătat că este dispus să acopere prejudiciul creat părții civile, însă valoarea acestuia nu este de 50.000 lei, suma solicitată de partea civilă fiind nejustificat de ridicată. Instanța a avut în vedere că astfel cum rezultă din declarațiile inculpatului date în cursul urmăririi penale acesta intenționa să sustragă din curtea imobilului mai multe materiale feroase pe care le adunase de prin curte și le așezase deja în saci, precum și cazanul de cupru. Cu toate acestea, inculpatul a precizat că după găsirea cazanului, l-a aruncat peste gard și a părăsit curtea imobilului fără a mai lua sacul cu materiale. De altfel, nici din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, nici din procesul-verbal de control corporal și al bagajelor nu a rezultat că organele de poliție ar fi găsit asupra inculpatului alte bunuri decât cazanul de cupru sustras și sculele folosite la săvârșirea infracțiunii.
Având în vedere că inculpatul a fost surprins de agenți imediat după ce s-a îndepărtat de curtea imobilului a fost exclusă posibilitatea ca acesta să fi sustras și alte bunuri pe care să fi apucat să le valorifice între timp.
Instanța de fond a observat că, inițial, la momentul depunerii plângerii reprezentantul persoanei vătămate a precizat că i s-a furat un cazan de cupru cu ramă de bronz care reprezenta o componentă a unui aparat de sterilizare medicală și a evaluat prejudiciul produs la o sumă de 8.000 lei. Ulterior, în cursul judecății, după recuperarea cazanului sustras, partea civilă a precizat că de fapt, cuantumul prejudiciului ar fi de 50.000 lei pentru că inculpatul ar fi sustras și alte bunuri care nu au fost recuperate și oricum ansamblul din care au fost dezmembrate bunurile a fost distrus în întregime.
Instanța a mai remarcat faptul că partea civilă nu a menționat până la momentul judecății în vreuna dintre declarațiile date în cursul urmăririi penale că i-ar fi fost furate și alte bunuri decât cazanul de cupru. De altfel, niciunul dintre mijloacele de probă ale cauzei nu a susținut o asemenea variantă, din coroborarea acestora reieșind cu certitudine că unicul bun sustras a fost cazanul, bun care a fost restituit părții civile.
În privința distrugerii în urma dezmembrării a aparatului de sterilizare ca urmare a săvârșirii infracțiunii de furt calificat de către inculpat, instanța a constatat că susținerea părții civile nu se coroborează cu niciun mijloc de probă. Partea civilă a depus doar schița aparatului la care face referire, aceasta nefiind de natură să conducă în vreun fel la concluzia că aparatul ar fi fost distrus sau avariat sau că ar fi necesitat reparații.
Prin urmare, având în vedere că posibilitatea prevăzută de lege de acordare a daunelor materiale către partea civilă presupune dovedirea prejudiciului cauzat în concret și nu trebuie să constituie o modalitate de îmbogățire fără justă cauză, instanța de fond a respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă .., prin reprezentant legal L. N..
Împotriva acestei sentințe a formulat apel partea civilă ..
În motivarea scrisă a apelului, partea civilă ..a invocat, pe latură penală, greșita individualizare a pedepsei aplicate ca urmare a unei eronate aprecieri a gravității faptei, a perseverenței infracționale și a stării de recidivă în care inculpatul s-a aflat la momentul comiterii faptei deduse judecății, iar pe latură civilă, a învederat că nu a fost despăgubită de inculpat cu nicio sumă de bani, deși acesta, în ședință publică, s-a oferit să plătească o sumă simbolică de 2-3.000 lei.
Împotriva aceleiași sentințe a formulat apel inculpatul S. F. L., fără să arate în scris motivele pe care se întemeiază prezenta cale de atac.
Cu ocazia dezbaterilor orale, apelantul inculpat – prin apărător desemnat de Curte din oficiu – critică sentința penală atacată pentru netemeinicie, exclusiv din perspectiva individualizării pedepsei aplicate în primă instanță.
Analizând apelurile formulate de partea civilă .. și de inculpatul S. F. L., Curtea constată că apelul formulat de partea civilă este fondat și îl va admite, în condițiile art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, în considerarea următoarelor argumente:
Constată cu titlu preliminar că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei - beneficiind astfel de dispozițiile art.396 al.10 Cod pr.penală – și nu a contestat situația de fapt reținută în cauză.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, la rândul său, Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare - în condițiile în care și anterior inculpatul a avut un comportament similar pentru care a fost condamnat pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni, posedând o bogată activitate infracțională, a comis infracțiunea de furt calificat într-un interval foarte scurt de la momentul liberării din penitenciar în stare de recidivă postexecutorie, iar poziția sa procesuală de recunoaștere este una pur formală, pentru a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, acesta fiind prins în flagrant de organele de poliție - nu se justifică, ci dimpotrivă, lipsește de conținut și rezultat procedurile penale desfășurate împotriva acestuia.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, acestea nu sunt favorabile întrucât nu are un loc de muncă, un domiciliu stabil și nici surse de venit pentru a se întreține, furtul constituind pentru acesta un adevărat modus vivendi.
În condițiile în care inculpatul a pătruns în incinta ., prin escaladarea gardului împrejmuitor, în plină zi, fără niciun fel de reținere sau teamă ca ar putea fi surprins, de unde, prin demontarea mai multor componente ale unui ansamblu generator de abur, a sustras un cazan confecționat din cupru de aproximativ 60 kg, iar această faptă a fost comisă după ce inculpatului îi fuseseră aplicate sancțiuni administrative, beneficiase deja de clemența instanțelor de judecată care au optat pentru regimul suspendării condiționate și fusese condamnat la închisoare cu executare, apreciază că se impune aplicarea unei pedepse mai ferme, orientată spre maximul limitei speciale, majorată din cauza reținerii stării de recidivă posexecutorie, și reduse ca urmare a aplicării beneficiului procedurii prescurtate, pedeapsă pe care o va cuantifica la 3 ani și 6 luni închisoare.
În ceea ce privește latura civilă, în mod corect, instanța de fond, în baza art.25 și 397 Cod procedură penală cu referire la art.1357 cod civil a respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă .., prin reprezentant legal L. N., întrucât nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie. Bunul sustras a fost restituit părții civile, iar în privința distrugerii în urma dezmembrării a aparatului de sterilizare ca urmare a săvârșirii infracțiunii de furt calificat de către inculpat, susținerea părții civile nu se coroborează cu niciun mijloc de probă. De asemenea, celelalte bunuri sustrase nu au făcut obiectul prezentei cauzei, motiv pentru care nu pot fi acordate despăgubiri.
Referitor la apelul declarat de inculpatul S. F. L., Curtea apreciază că prin cele de mai sus s-a răspuns criticilor acestuia, care a solicitat reducerea pedepsei aplicate, motiv de apel în totală contradicție cu cele învederate de partea civilă la primul punct al apelului său, și care astfel au fost analizate potrivit considerentelor anterioare.
Pentru aceste considerente, în baza art.421 pct.2 lit.a Cod pr.penală, va admite apelul formulat de partea civilă .. împotriva sentinței penale nr.1663 din 02 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 București în dosarul nr._ .
Va desființa, în parte, sentința penală atacată și pe fond rejudecând:
Va majora pedeapsa aplicată inculpatului la 3 ani și 6 luni închisoare.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În baza art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penală va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul S. F. L. împotriva aceleiași sentințe.
În baza art.422 Cod pr.penală va deduce prevenția de la 29.04.2015 la zi.
În baza art.275 al.3 Cod pr.penală, cheltuielile de judecată avansate în apelul părții civile vor rămâne în sarcina statului.
În baza art.275 al.2 Cod pr.penală va obliga inculpatul – apelant la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 260 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.2 lit.a Cod pr.penală, admite apelul formulat de partea civilă .. împotriva sentinței penale nr.1663 din 02 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 București în dosarul nr._ .
Desființează, în parte, sentința penală atacată și pe fond rejudecând:
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului la 3 ani și 6 luni închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În baza art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penală respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul S. F. L. împotriva aceleiași sentințe.
În baza art.422 Cod pr.penală deduce prevenția de la 29.04.2015 la zi.
În baza art.275 al.3 Cod pr.penală, cheltuielile de judecată avansate în apelul părții civile rămân în sarcina statului.
În baza art.275 al.2 Cod pr.penală obligă inculpatul – apelant la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 260 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 august 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
R. A. B. T. A.
GREFIER,
S. I.-F.
Red.R.A.B./Th.red.C.V.M.-ex.5/06.11.2015
Judecătoria Sectorului 4 București – judecator Z. L.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 375/2015.... → |
|---|
