Furt calificat (art.229 NCP). Decizia nr. 124/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 124/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 11033/303/2014
Dosar nr._
(Număr în format vechi 4817/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 124/A
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M. C. M.
JUDECĂTOR - T. A.
GREFIER - G. A. I.
* * * * * * * * *
Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat de procuror M. N..
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpatul A. S. împotriva sentinței penale nr.563 din data de 07.11.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 16 ianuarie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, în temeiul art. 391 alin. 1 Cod procedură penală, a stabilit data pronunțării pentru astăzi, 29 ianuarie 2015 când, in aceiași compunere a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.563 din data de 07.11.2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria sectorului 6 București, în baza art.228 alin.1 – 229 alin.1 lit.d și alin.2 lit.b Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul A. S. (fiul lui S. și A., ns.la data de 06.01.1958 în București, domiciliat în București, . nr.6, sector 2, cetățenie română, fără loc de muncă, recidivist, CNP_), la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postcondamnatorie.
În baza art.67 alin.1 rap. la art.66 alin.1 lit.a, b C. pen. i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 65 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b C. pen., i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 104 alin. 2 Cod penal a fost revocată liberarea condiționată a pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1/2010 a Judecătoriei sectorului 1 București rămasă definitivă prin decizia penală nr.996/25.06.2010 a Curții de Apel București și s-a cumulat restul de 1.201 zile închisoare cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată în cauză, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa de 6 ani, 9 luni și 16 zile închisoare.
În baza art.45 alin.1 Cod penal i s-a aplicat pe lângă pedeapsa închisorii pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii.
În baza art.45 alin.5 Cod penal rap. la art.45 alin.1 Cod penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa închisorii pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a, b C. pen. și i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art.399 alin. 1 Cod proc. pen. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului A. S. iar în baza art. 404 alin. 4 lit. b Cod proc. pen. rap. la art. 72 alin. 1 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei închisorii durata arestării preventive de la 31.07.2014 la zi.
În baza art.397 alin.1 rap. la art.25 alin.1 Cod proc. pen. coroborat cu art.1357 Cod civil, a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de părțile civile Z. I. A. și Z. M.-J. și a fost obligat inculpatul la despăgubiri materiale către acestea în cuantum de 9.170 lei.
Pentru a hotărî astfel, analizând probatoriul administrat în cauză instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 17.07.2014, în intervalul orar 09-13:00, inculpatul A. S. se afla în cartierul Drumul Taberei, într-o zonă de case la curte, căutând un imobil în care să intre pentru a sustrage bunuri. Observând că, sunând la poartă, nu răspunde nimeni, inculpatul a sărit gardul pentru a ajunge în curte, pătrunzând astfel prin escaladare în locuința persoanei vătămate, situată în București, ..32, sector 6. Inculpatul a sunat la ușa de acces în locuință și, ca urmare a faptului că nu a răspuns nimeni, s-a hotărât să intre în casă, sens în care, folosindu-se de un levier pe care îl avea asupra sa, a forțat fereastra termopan de la bucătărie. Inculpatul a sustras din locuința persoanei vătămate mai multe bunuri, și anume: scule și dispozitive (1 bormașină rotopercutor de culoare gri, marca KINZO, model 25C070; 1 bormașină de culoare portocalie marca Black Deker; 1 ferestrău circular marca KINZO, model 25C745, de culoare gri; 1 flex albastru marca Agaiana; 1 mașină de șlefuit lemn de culoare albastră, marca Agaiana); ceasuri (1 ceas Tissot, 1 ceas Orient mare, 1 ceas Orient obișnuit, 1 ceas Tellus auriu, 1 ceas Herma auriu, 1 ceas marca Cassete cu cadran alb, 1 ceas Cassio cu cadran negru); icoane (icoană bizantină pe lemn- Fecioara cu pruncul; icoană de argint- Sf. N.; icoană din argint aurit- Sf. N.; icoană- Arhanghelul M.; icoană- Sf. G. cu balaurul), bijuterii (2 bănuți din aur 22kt, 2 verighete aur 18kt, 3 lanțișoare de aur cu medalion de 14 kt, brățară de argint, lanț argint lat, 4-5 inele din argint cu pietre, o pereche de cercei din aur, o pereche de cercei din argint cu perle și marcasite), parfumuri (4 neîncepute și 3 începute).
Pentru a reține această situație de fapt instanța a avut în vedere declarațiile inculpatului, plângerea și declarațiile persoanei vătămate, proces-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de vizionare imagini, planșe foto, declarațiile martorilor Z. M.-J.- V., Z. A. I., P. I.-M. și A. Nicușoara, raport de constatare criminalistică.
Astfel, s-a reținut că la data de 17.07.2014, persoana vătămată Z. I. A. a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că în aceeași zi, în intervalul orar 09-13:30, persoane necunoscute au pătruns, prin efracție și escaladarea ferestrei, în locuința sa situată în București, .. 32, sector 6, de unde au sustras suma de 5000 euro, scule și dispozitive, bijuterii, ceasuri, parfumuri și alte obiecte în valoare de aproximativ 40 000 lei. În vederea identificării autorului faptei, s-a procedat la vizionarea imaginilor video surprinse cu camerele de supraveghere din zona și de la ora comiterii faptei, ocazie cu care s-a constatat că la data de 17.07.2014, ora 12:00:52, la intersecția dintre . și .-tin M., își face apariția o persoană de sex masculin, ce poartă în spate un obiect - posibil un rucsac de culoare neagră, deplasându-se direct către poarta imobilului nr.32. La ora 13:12:24, aceeași persoană apare din nou în fața aceluiași imobil, având asupra sa obiecte voluminoase pe care le transportă greu, deplasându-se din direcția din care venise, astfel cum a rezultat din procesele-verbale de vizionare imagini. În urma actelor de cercetare persoana care apare în înregistrări a fost identificată ca fiind inculpatul A. S..
Fiind audiat în legătură cu înregistrările video, inculpatul a recunoscut că el este cel care apare în imagini. Din declarațiile inculpatului, date atât în faza urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești a reieșit că acesta a intrat în locuința părții civile prin efracție și escaladarea gardului, de unde a sustras mai multe bunuri, și anume scule și dispozitive, bijuterii, ceasuri, parfumuri, icoane, însă nu a recunoscut că a sustras și suma de 5.000 euro. În ceea ce privește existența sumei de 5.000 de euro în locuința persoanei vătămate și sustragerea acesteia de către inculpat, instanța a constatat că niciun mijloc de probă administrat în cauză nu se coroborează cu declarația martorei Z. M.-J.-V., aceasta susținând că a economisit această sumă de bani fără știrea soțului sau a fiului său. De altfel, din declarațiile martorului Z. A. I. și a persoanei civile Z. I. A. a reieșit că aceștia nu știau despre suma respectivă de bani. Totodată, martora A. Nicușoara a declarat că aceasta nu a văzut nicio sumă de bani în sacoșa în care se aflau icoanele, sacoșă pe care a aruncat-o la ghena de gunoi.
Prin urmare, instanța de fond a apreciat că nu poate fi reținut în cauză faptul că inculpatul a sustras și suma de 5.000 euro din locuința părții civile, nefiind dovedit cu niciun mijloc de probă.
De asemenea, inculpatul a declarat că a ascuns inițial bunurile pe malul lacului C., ulterior ducând geanta acasă. Acesta, la data de 19.07.2014, a vândut bijuteriile din aur unei persoane necunoscute în târgul Valea Cascadelor pentru suma de 1.200 lei, aruncând bijuteriile din argint, întrucât nu a avut cui să le vândă. Inculpatul a pus în debara sculele electrice, iar o parte din ceasuri și icoane le-a împăturit în hârtie și le-a pus într-o sacoșă sub o măsuță în sufragerie. Celelalte ceasuri au rămas în holul de la intrare.
Aceste aspecte au fost confirmate și prin declarația martorei A. Nicușoara, care după ce a fost înștiințată de către inculpat că a fost arestat, a aruncat la ghena de gunoi sacoșa în care se aflau icoanele, precizând că nu a găsit nicio sumă de bani.
Din ordonanțele de restituire a bunurilor a rezultat că i-au fost restituite persoanei vătămate următoarele bunuri: 1 bormașină rotopercutor de culoare gri, marca KINZO, model 25C070; 1 bormașină de culoare portocalie marca Black Deker; 1 ferestrău circular marca KINZO, model 25C745, de culoare gri; 1 flex albastru marca Agaiana; 1 mașină de șlefuit lemn de culoare albastră, marca Agaiana, un parfum Little Gold Dress, o geantă de voiaj de culoare neagră.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului A. S. care, la data de 17.07.2014, în intervalul orar 09:00- 13:30, a pătruns prin efracție și escaladarea gardului în locuința persoanei vătămate Z. I. A. și a sustras mai multe bunuri - scule și dispozitive (1 bormașină rotopercutor de culoare gri, marca KINZO, model 25C070; 1 bormașină de culoare portocalie marca Black Deker; 1 ferestrău circular marca KINZO, model 25C745, de culoare gri; 1 flex albastru marca Agaiana; 1 mașină de șlefuit lemn de culoare albastră, marca Agaiana); ceasuri (1 ceas Tissot, 1 ceas Orient mare, 1 ceas Orient obișnuit, 1 ceas Tellus auriu, 1 ceas Herma auriu, 1 ceas marca Cassete cu cadran alb, 1 ceas Cassio cu cadran negru); icoane (icoană bizantină pe lemn- Fecioara cu pruncul; icoană de argint- Sf. N.; icoană din argint aurit- Sf. N.; icoană- Arhanghelul M.; icoană- Sf. G. cu balaurul), bijuterii (2 bănuți din aur 22kt, 2 verighete aur 18kt, 3 lanțișoare de aur cu medalion de 14 kt, brățară de argint, lanț arigint lat, 4-5 inele din argint cu pietre, o pereche de cercei din aur, o pereche de cercei din argint cu perle și marcasite), parfumuri (4 neîncepute și 3 începute), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art.228 alin.1- art.229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen.
Infracțiunea de furt calificat a fost comisă după . Codului penal nou, astfel încât nu se impune stabilirea legii penale mai favorabile.
Potrivit fișei de cazier judiciar a inculpatului, acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani închisoare prin sentința penală nr.1/08.01.2010 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2009, rămasă definitivă prin decizia penală nr.996/25.06.2010 a Curții de Apel București, fiind liberat condiționat în data de 29.04.2014, restul de pedeapsă rămas neexecutat fiind de 1.201 zile.
Astfel, instanța reținând starea de recidivă postcondamnatorie în care se află inculpatul, a făcut aplicarea art.10 LPA a C. pen., care prevede că tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi, atunci când cel puțin una dintre infracțiuni din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă.
Având în vedere că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului a fost comisă până la împlinirea duratei pedepsei, ținând seama de gravitatea acesteia, instanța a apreciat că în cauză se impune revocarea liberării condiționate conform art.104 alin.2 C.pen., aceasta fiind obligatorie sub imperiul noii reglementări.
Totodată, în cauză sunt întrunite condițiile privind incidența recidivei postcondamnatorii, prevăzute de art. 41 alin. 1 C.pen. raportat la art. 43 alin. 1 C.pen., cu privire la ambele infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, respectiv, după condamnarea definitivă la o pedeapsă cu închisoarea mai mare de un an, înainte ca pedeapsa să fi fost considerată ca executată (având în vedere că inculpatul fusese liberat condiționat, iar termenul de liberare condiționată nu se împlinise), inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an.
În ceea ce privește tratamentul sancționator al recidivei postcodamnatorii, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 43 alin. 1 C.pen. conform cărora pedeapsa stabilită pentru noua infracțiune comisă în stare de recidivă se adaugă la restul rămas neexecutat de 1.201 zile din pedeapsa anterioară.
Astfel, cum s-a arătat deja, din fișa de cazier judiciar și sentința penală nr.1/08.01.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2009, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 996/25.06.2010 a Curții de Apel București, din care rezultă că inculpatul a fost liberat condiționat în data de 29.04.2014, restul de pedeapsă rămas neexecutat fiind de 1201 zile, pedeapsa fiind considerată executată integral la data de 14.08.2017, instanța a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile privind incidența recidivei postcondamnatorii, prevăzute de art. 41 alin. 1 C.pen..
Așadar, inculpatul a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, respectiv 8 ani închisoare, prin sentința penală nr.1/08.01.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2009, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 996/25.06.2010 a Curții de Apel București, pedeapsă din care a fost liberat condiționat la data de 29.04.2014, cu un rest rămas neexecutat de 1201 zile închisoare, pedeapsa fiind considerată executată integral la data de 14.08.2017. În termenul de liberare condiționată, inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt calificat, pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 1 an închisoare, respectiv între 2 și 7 ani închisoare.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a evaluat gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, potrivit criteriilor prevăzute de art.74 C.pen., precum și cauzele de agravare a pedepsei reprezentate de comiterea infracțiunii în stare de recidivă postcondamnatorie.
În ceea ce privește cererea inculpatului de reținere a dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod proc. pen., instanța a apreciat-o neîntemeiată, având în vedere că reducerea limitelor de pedeapsă se poate aplica doar în cazul în care, deși se respinge cererea de soluționare a cauzei prin parcurgerea procedurii recunoașterii învinuirii, instanța reține aceeași situație de fapt ca cea reținută prin rechizitoriu, dar care a fost recunoscută de inculpat. Faptul că instanța a reținut aceeași situație de fapt cu cea recunoscută de inculpat, va fi avută în vedere ca și criteriu de individualizare a pedepsei aplicate.
Instanța a apreciat gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului ca fiind ridicate, modalitatea de săvârșire a faptelor dovedind îndrăzneală și specializare infracțională. Astfel, faptele au fost comise de către inculpat, prin pătrunderea fără drept, prin efracție și escaladarea gardului care împrejmuia imobilul proprietatea părții civile, în locuința acesteia, în vederea sustragerii bunurilor pe care le găsea, profitând de absența proprietarilor. Totodată, prin faptele comise inculpatul a cauzat un prejudiciu de 10.280 lei în patrimoniul părții civile Z. I. A., aducând totodată atingere relațiilor sociale privind respectarea domiciliului persoanei.
Cu privire la persoana inculpatului, instanța a avut în vedere faptul că acesta a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând și regretând fapta. Totodată, s-a reținut faptul că inculpatul este căsătorit, nu are copii minori, a absolvit 8 clase, nu are ocupație și nici loc de muncă. Inculpatul este recidivist, fiind anterior condamnat de 11 ori pentru săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului, liberat condiționat din executarea unei pedepse de 8 ani închisoare cu un rest rămas neexecutat de 1.201 zile, dovedind perseverență infracțională și faptul că pedeapsa executată anterior nu și-a atins scopurile de prevenție specială și reeducare, inculpatul continuând să aibă o atitudine de sfidare a ordinii juridice.
Inculpatul prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, rezultat din gravitatea concretă a faptelor, modul de săvârșire - respectiv pătrunderea fără drept în locuința părții civile prin efracție și escaladarea gardului care împrejmuia imobilul proprietatea acesteia, cu scopul de sustrage bunurile găsite - și, mai ales, din perseverența infracțională, inculpatul fiind anterior condamnat de 11 ori pentru săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului, liberat condiționat din executarea unei pedepse de 8 ani închisoare cu un rest de 1201 zile închisoare, fapt ce reflectă un risc ridicat ca și pe viitor, dacă ar fi lăsat în libertate, să manifeste același comportament antisocial, reținându-se și faptul că inculpatul nu are o sursă licită de venituri.
Or, încălcarea din nou a regulilor de conviețuire socială printr-o activitate a inculpatului, ulterioară infracțiunii, este unul din elementele pericolului concret pentru ordinea publică și unul dintre scopurile prevăzute de art. 202 alin. 1 C.pr.pen, ca justificând măsura arestării preventive.
Persoană vătămată Z. I. A. s-a constituit, în termenul legal prevăzut de art. 20 alin. 1 C.pr.pen., pe parcursul urmăririi penale, parte civilă pentru suma de 35.675 lei reprezentând daune materiale, respectiv contravaloarea bunurilor sustrase. În fața instanței, partea civilă a precizat cuantumul prejudiciului menționând, însă, că i-au fost sustrase și alte bunuri din locuință, ce nu au fost menționate în cuprinsul plângerii inițiale, și anume trusă burghie și dibluri, fierăstrău manual, ceasuri mecanice cu mecanism vizibil (3 bucăți), ceasuri chinezești Q&Q gen cronometru (2 bucăți), cercei argint cu perlă și marcasite, geacă piele bej, geacă material textil, tensiometru.
De asemenea, partea civilă Z. M.-J.-V. a formulat cerere de constituire de parte civilă cu respectarea termenului prevăzut de art. 20 alin. 1 C.proc.pen., în timpul judecății, în sedința din data de 03.10.2014, având în vedere că acesteia nu i-a fost adusă la cunoștință posibilitatea de a se constitui parte civilă în procesul penal, anterior începerii cercetării judecătorești.
Din interpretarea dispozițiilor art.1349 raportat la art.1357 C.civ., rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie se cer a fi întrunite, în mod cumulativ, următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției.
Sub acest aspect, instanța a apreciat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv ca urmare a faptei ilicite, constând în actele materiale ce intră în conținutul infracțiunii de furt calificat comise de inculpat, părțile civile au suferit un prejudiciu prin sustragerea de către inculpat, în modalitatea descrisă cu ocazia analizării elementului material al infracțiunilor, a sculelor și dispozitivelor, a ceasurilor, a bijuteriilor confecționate din material prețios, a parfumurilor și a celorlalte bunuri aparținând părților civile. Astfel, rezultă legătura de cauzalitate între faptele ilicite și prejudiciul cauzat, acesta constând în contravaloarea tuturor bunurilor sustrase, inculpatul acționând cu intenție în momentul comiterii faptelor.
Cu privire la modalitatea de reparare a prejudiciului cauzat părților civile, instanța a reținut că din declarațiile inculpatului rezultă că unele din bunurile sustrase prin săvârșirea infracțiunii au fost ulterior vândute către o persoană necunoscută, iar altele au fost aruncate de către inculpat și soția acestuia la gunoi, astfel încât repararea prejudiciului cu privire la aceste bunuri nu se mai poate face în natură, prin restituirea bunurilor, urmând a se face în echivalent.
Totodată, din procesul-verbal de recunoaștere bunuri și ordonanța de restituire bunuri rezultă că alte bunuri au fost recuperate de către părțile civile, și anume: 1 bormașină rotopercutor de culoare gri, marca KINZO, model 25C070; 1 bormașină de culoare portocalie marca Black Deker; 1 ferestrău circular marca KINZO, model 25C745, de culoare gri; 1 flex albastru marca Agaiana; 1 mașină de șlefuit lemn de culoare albastră, marca Agaiana, un parfum Little Gold Dress, o geantă de voiaj de culoare neagră, un ceas marca Cassete, un ceas marca Q&Q, un ceas marca Cassio.
Cu privire la cuantumul prejudiciului, instanța a reținut că potrivit art. 23 alin. 3 C.pr.pen., în cazul recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii, urmând ca în ceea ce privește pretențiile nerecunoscute să fie administrate probe.
În cauză, instanța a constatat că inculpatul a recunoscut pretențiile părților civile, doar în parte, respectiv suma reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerestituite părților vătămate, a căror sustragere a fost dovedită, însă acesta nu a recunoscut pretențiile reprezentând suma de 5000 euro, susținând că acesta nu a sustras nicio sumă de bani din locuința părților civile.
Cu privire la suma de 5.000 de euro reprezentând pretenții formulate de părțile civile care nu au fost recunoscute de inculpat, instanța constată că părțile civile nu au dovedit existența acestora.
De altfel, niciun mijloc de probă administrat în cauză, nici declarațiile martorilor și a inculpatului, nici raportul de expertiză criminalistică nu se coroborează cu declarația părții civile Z. M.-J.-V., aceasta susținând că a economisit această sumă de bani fără știrea soțului, a fiului său sau a unei alte persoane.
Prin urmare, instanța a apreciat că nu poate fi reținut în cauză faptul că inculpatul a sustras și suma de 5000 euro din locuința părții civile, nefiind dovedit cu niciun mijloc de probă.
Astfel, s-a reținut că din locuința părților civile, astfel cum rezultă din declarațiile acestora, au fost sustrase mai multe bunuri, și anume: scule și dispozitive (1 bormașină rotopercutor de culoare gri, marca KINZO, model 25C070; 1 bormașină de culoare portocalie marca Black Deker; 1 ferestrău circular marca KINZO, model 25C745, de culoare gri; 1 flex albastru marca Agaiana; 1 mașină de șlefuit lemn de culoare albastră, marca Agaiana); ceasuri (1 ceas Tissot, 1 ceas Orient mare, 1 ceas Orient obișnuit, 1 ceas Tellus auriu, 1 ceas Herma auriu, 1 ceas marca Cassete cu cadran alb, 1 ceas Cassio cu cadran negru); icoane (icoană bizantină pe lemn- Fecioara cu pruncul; icoană de argint- Sf. N.; icoană din argint aurit- Sf. N.; icoană- Arhanghelul M.; icoană- Sf. G. cu balaurul), bijuterii (2 bănuți din aur 22kt, 2 verighete aur 18kt, 3 lanțișoare de aur cu medalion de 14 kt, brățară de argint, lanț arigint lat, 4-5 inele din argint cu pietre, o pereche de cercei din aur), parfumuri (4 neîncepute și 3 începute); diverse (2 genți negre de voiaj), dintre care unele au fost restituite părților civile, astfel cum rezultă din ordonanțele de restituire (filele 120-123 d.u.p), instanța apreciind că valoarea despăgubirilor materiale se ridică la suma de 9.170 lei, reprezentată de contravaloarea ceasurilor (1 ceas Tissot, 1 ceas Orient mare, 1 ceas Orient obișnuit, 1 ceas Tellus auriu, 1 ceas Herma auriu), și anume 1200 lei, contravaloarea icoanelor, respectiv 3000 lei, contravaloarea bijuteriilor ( bani din aur – 1450 lei, verighete -170 lei, 2 lanțuri de aur de 14 kt în valoarea de 6 g – 1000 lei – valoarea acestora fiind stabilită prin raportare la valoarea unui gram de aur de 131,6 lei la cursul BNR din data de 7.11.2014 și valoarea manoperei de 210 lei, brățară de argint – 350 lei, inele de argint – 500 lei), contravaloarea parfumurilor, respectiv 720 lei, contravaloarea celor 2 genți de voiaj, și nume 150 lei.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul A. S. solicitând redozarea pedepsei.
Analizând sentința penală apelată Curtea constată că judecătorul de fond a reținut situația de fapt în limitele recunoașterii inculpatului, iar cel din urmă nu a contestat sentința de fond din acest punct de vedere.
În ceea ce privește admisibilitatea cererii de aplicare a procedurii prescurtate, care a fost respinsă de prima instanță, Curtea apreciază că în speță se impune reținerea beneficiului recunoașterii și pe cale de consecință beneficiul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă.
Redactarea textului art.396 al. 10 C.p.p. este vădit deficitară iar instanța de fond este în drept să interpreteze acest articol în sensul său literal, însă în opinia Curții de Apel se justifică reținerea explicită a acestui text (instanța de fond a luat în considerare în fapt, în echitate, limitele de pedeapsă reduse cu o treime la stabilirea pedepsei), întrucât doar în această manieră se poate da efect textului citat și redactarea actuală poate deveni utilă.
Ca urmare va admite apelul formulat și va modifica sentința de fond în sensul arătat.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei însă, Curtea apreciază că nu s-ar justifica reducerea acesteia, instanța de fond dând deja eficiență atât beneficiului reducerii cu o treime (de care a ținut cont în echitate), cât elementelor agravante ce caracterizează atât fapta – prin pregătirea anterioară, modalitatea de comitere ce indică specializare, valoarea bunurilor sustrase – cât și persoana inculpatului, recidivist postcondamnatoriu, în forma specială și multiplă a acesteia (fișa de cazier a inculpatului este una impresionantă), condiții în care pedeapsa aplicată de instanța de fond ce se încadrează în limitele reduse cu o treime prin reținerea art.396 al.10 C.p.p. este justă și aptă să satisfacă atât necesitatea de a continua procesul de reeducare a inculpatului cât și scopul de prevenție generală.
Pentru motivele arătate va admite apelul și va modifica sentința în sensul arătat și va menține pedeapsa aplicată de instanța de fond și celelalte dispoziții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 al.1 pct.1 lit.a Cpp admite apelul formulat de inculpatul A. S. împotriva sentinței penale nr.563/07.11.2014 a Judecătoriei sector 6 București.
Desființează în parte sentința penală apelată și pe fond, rejudecând:
Reține în favoarea inculpatului dispozițiile art.396 al.10 Cpp, menține pedeapsa aplicată și pedeapsa rezultantă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Deduce prevenția de la 31.07.2014 la zi.
În baza art.275 alineat 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, din care suma de 200 lei onorariu avocat desemnat din oficiu se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. C. M. T. A.
GREFIER,
G. A. I.
Red.A.T./Th.red.C.V.M.-ex.4/09.02.2015
Judecătoria sect.6 – judecător L.P.
| ← Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... | Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine... → |
|---|
