Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 37/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 37/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-01-2015 în dosarul nr. 187/2/2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._ (123/2015)

Decizia penală nr. 37/CO

Ședința publică din data de 16 ianuarie 2015

Curtea constituită din:

Președinte: D. Donțete

Grefier: Victorița S.

Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală a fost reprezentant de procuror A. M..

Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de inculpatul S. E. A., împotriva încheierii din 23.12.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în dosarul nr._/3/2014.

La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit contestatorul-inculpat S. E. A., pentru care răspunde apărător ales, avocat M. V., în baza împuternicirii avocațiale nr._/16.01.2015 emisă de Baroul București, depusă la fila 17 din dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că inculpatul a depus o cerere prin administrația penitenciarului, în care arată că nu dorește să fie prezent la termenul de judecată de azi, după care:

Apărătorul ales al contestatorului-inculpat S. E. A. solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, respectiv o adresă emisă de Direcția Națională Anticorupție din care rezultă că inculpatul a avut calitatea de denunțător într-un alt dosar, care a fost finalizat, în cauză fiind incidente dispozițiile art.19 din Legea nr.682/2002.

Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune probei cu înscrisuri.

Curtea încuviințează proba cu înscrisuri în circumstanțiere, constatând-o administrată prin depunerea înscrisului și nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea contestației.

Apărătorul ales al contestatorului-inculpat S. E. A., avocat M. V., având cuvântul, solicită, în temeiul dispozițiilor art.206 alin.7 Cod procedură penală cu trimitere la dispozițiile art.202 alin.2 lit.e Cod procedură penală, raportat la dispozițiile art.220 Cod procedură penală, admiterea contestației formulată și să se dispună luarea măsurii arestului la domiciliu.

Solicită să se observe că inculpatul a depus o cerere prin care solicită să nu fie prezentat la acest termen de judecată, învederând că aceasta se datorează faptului că acesta a fost operat la coloana vertebrală, fiind netransportabil.

Critică încheierea din 23.12.2014 în ceea ce privește netemeinicia motivării acesteia. Astfel, face referire la motivarea de la pagina 8, în sensul că la acest moment se impune această măsură preventivă excesivă pentru ca inculpații să nu ia legătura cu părțile vătămată și să facă presiuni asupra acestora, precum și asupra martorilor sau asupra celorlalți coinculpați din prezenta cauză. Astfel, arată că această motivare nu are relevanță în ceea ce-l privește pe inculpatul S. E. A. întrucât, în aceeași încheiere, la fila 6, magistratul instanței de fond a arătat faptul că la termenul din data de 03.11.2014, inculpatul a adoptat o poziție procesuală sinceră, recunoscând și asumându-și faptele astfel cum au fost descrise prin rechizitoriu.

Solicită să se constate că inculpatul S. E. A. este singurul care a avut o conduită bună, în sensul că acesta este singurul care a dorit să dea declarații în prezenta cauză și care a dorit să urmeze procedura simplificată, însă asupra căreia judecătorul instanței de fond a decis să se pronunțe odată cu finalizarea cercetării judecătorești. Astfel, arată că mijloacele de probă care sunt administrate în fața instanței de fond nu-l vizează pe inculpat, întrucât acesta nu a contestat nicio probă.

Apreciază că nu doar gravitatea faptelor este singurul temei pentru menținerea măsurii preventive, făcând referire la înscrisul depus, emis de Direcția Națională Anticorupție, precizând că este evident că pedeapsa ce va fi aplicată inculpatului va fi circumstanțiată și din procedura simplificată, și din aplicabilitatea dispozițiilor cu privire la denunțul formulat.

În ceea ce privește termenul rezonabil al măsurii preventive, arată că inculpatul este arestat din data de 09.10.2013, considerând că acest termen rezonabil a fost pe deplin atins, iar în ceea ce privește scopul urmărit de dispozițiile art.202 Cod procedură penală, consideră că acesta poate fi atins și prin luarea unei alte măsuri preventive, respectiv cea a arestului la domiciliu.

Solicită să se observe că în prezenta cauză, după termenul din 05.01.2015, părțile vătămate și inculpații care au dorit să dea declarații au fost audiați, singurele probe care urmează a fi administrate fiind audierea martorilor, învederând că acestea nu-l vizează pe inculpat.

Solicită să se țină cont și de persoana inculpatului, respectiv faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, precum și atitudinea procesuală a acestuia. Totodată, solicită să fie avută în vedere starea de sănătate precară a acestuia, apreciind că la acest moment este oportună măsura arestului la domiciliu.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației, ca nefondată, având în vedere activitatea infracțională amplă care a fost reținută în sarcina inculpatul S. E. A., complexitatea cauzei, numărul mare de infracțiuni imputate, gravitatea acestora, precum și specificul acestor infracțiuni.

Totodată solicită să fie avută în vedere starea de temere insuflată părților vătămată, făcând referire la partea civilă Mikael Harfi.

Apreciază că în ceea ce-l privește pe inculpatul S. E. A., activitatea infracțională a acestuia este cea mai importantă, raportat la ceilalți coinculpați.

Învederează că într-adevăr, inculpatul a recunoscut parțial faptele imputate, acesta nedorind să beneficieze de dispozițiile art.396 Cod procedură penală, declarația acestuia survenind în cursul lunii noiembrie 2014.

În ceea ce privește rezonabilitatea măsurii, apreciază că, în raport de complexitatea cauzei și de împrejurarea că nu au existat perioade de inactivitate, nu se poate susține că arestarea preventivă a depășit o durată rezonabilă.

Apreciază că împrejurarea că inculpatul a recunoscut parțial faptele comise, nu înseamnă că cercetarea judecătorească s-a finalizat cu privire la acesta, considerând că instanța trebuie să se raporteze la toată activitatea infracțională la care inculpatul a participat, învederând că există părți civile care, în continuare, se tem să se prezinte în instanță și au solicitat protecție în fața autorităților judiciare.

În consecință, apreciază că se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, considerând că încheierea instanței de fond este legală și temeinică, având în vedere că și la acest moment se menține pericolul concret pentru ordinea publică.

CURTEA

Deliberând asupra contestației de față, reține următoarele:

Prin încheierea din 23.12.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală în dosarul nr._/3/2014 s-a constatat, în temeiul art. 362 cu referire la art. 208 C.pr.pen., legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților S. E. A., Kastro Charli, Malka Yosef Shmuel, Erlich Nehemia și M. M..

A fost menținută starea de arest a inculpaților S. E. A.(fiul lui Y. și A., născut la data de 25.04.1966 în Israel, arestat în baza MAP nr. 42/UP/09.10.2013 emis de Curtea de Apel București Secția a II-a Penală în dosarul nr._ (3326/2013), Kastro Charli ( fiul lui Baruh și Shoshana, născut la data de 17.12.1965 în Israel, arestat în baza MAP nr. 43/UP/09.10.2013 emis de Curtea de Apel București Secția a II-a Penală în dosarul nr._ (3326/2013), Malka Yosef Shmuel( fiul lui R. și Dvora, născut la data de 05.08.1963 în Israel, arestat în baza MAP nr. 44/UP/09.10.2013 emis de Curtea de Apel București Secția a II-a Penală în dosarul nr._ (3326/2013), Erlich Nehemia(fiul lui Wolf și Sulamit, născut la data de 15.10.1965 în Israel, arestat în baza MAP nr. 46/UP/09.10.2013 emis de Curtea de Apel București Secția a II-a Penală în dosarul nr._ (3326/2013) și M. M.(fiul lui C. și E., născut la data de 11.05.1972 în București, arestat în baza MAP nr. 45/UP/09.10.2013 emis de Curtea de Apel București Secția a II-a Penală în dosarul nr._ (3326/2013).

Au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile formulate de inculpați de înlocuire a măsurii arestării preventive.

În baza art. 362 cu referire la art. 208 C.pr.pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată față inculpatul Zadok B.(fiul lui Eliahu și Tova născut la data de 09.11.1951 în Rehovot, Israel, cu reședința în București, .. 39, sector 5, CNP_, posesor pașaport nr._, permis de ședere temporară Roo288761/15.10.2012) și a fost menținută măsura controlului judiciar față de inculpatul Zadok Begart.

Pentru a dispune astfel tribunalul a reținut că prin rechizitoriul nr. 137D/P/2014 din 01.04.2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților S. E. A., Kastro Charli, Malka Yosef Shmuel, Erlich Nehemia și M. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de

În fapt, prin actul de trimitere în judecată, cu privire la inculpați se rețin, în esență, următoarele:

I. Inculpatul Kastro Charli, în cursul anului 2012, împreună cu S. E. A., a inițiat și constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și pe care l-au sprijinit, prin contribuții permanente sau periodice, inculpații Erlich Nehemia, P. F. C., M. M., Malka Yosef Shmuel, Zadok B. și O. A., în vederea comiterii unor infracțiuni grave și în scopul obținerii de beneficii patrimoniale.

Inculpatului Kastro Charli, în noaptea de 03/04.06.2013, împreună cu S. E. A. și inculpatul Erlich Nehemia și beneficiind de sprijinul inculpatei O. A. și a unei persoane identificate ca fiind Castro Eliran Zadok, au lipsit de libertate partea civilă Mikael Harfi, pe care au răpit-o prin amenințare cu o armă și au ținut-o, împotriva voinței sale, în apartamentul din complexul rezidențial Ibiza Sol pe parcursul întregii nopți, solicitându-i totodată, în schimbul eliberării, efectuarea unei plăți de 2.000.000 de euro.

Inculpatului Kastro Charli, în dimineața zilei de 04.06.2013, împreună cu S. E. A. au obligat-o pe partea civilă Harfi Mikael să-i însoțească la cabinetul avocațial deținut de inculpata O. A., unde, sub imperiul constrângerii exercitate pe parcursul întregii nopți precedente, prin lipsirea de libertate și amenințarea cu arme și cu fapte grave la adresa sa și a familiei sale, au obligat-o să semneze un contract de prestări servicii în valoare de 900.000 de euro și să le remită, în temeiul acestuia, suma de 93.000 de euro, bani care au fost virați în contul său în cursul dimineții respective.

Inculpatul Kastro Charli, în dimineața de 04.06.2013 a semnat, în calitate de prestator, un contract fictiv de prestări servicii cu . SRL, reprezentată de partea civilă Mikael Harfi și, cunoscând că întregul conținut al convenției, inclusiv data acesteia, sunt nereale, l-a folosit în mod repetat, în scopul determinării părții civile să efectueze plata și obținerii, în acest mod, a unui folos material injust de către pretinsul creditor.

Cu privire la inculpatul Kastro Charli se mai rețin următoarele:

- începând cu luna iunie 2013, împreună cu S. E. A., a continuat să exercite presiuni și amenințări cu moartea asupra părții civile Mikael Harfi, invocând contractul fictiv pe care cel din urmă a fost obligat să-l semneze sub imperiul constrângerii, în scopul de a-l determina să le remită sumele de bani pretins datorate în baza convenției;

- la data de 01.08.2013, împreună cu inculpatul P. F. C. s-a deplasat la cabinetul medical deținut de partea civilă Renert Gad Ofir și sub pretextul că sunt rude ale unei foste paciente a acestuia, decedată între timp, l-a amenințat cu moartea, pentru a-l determina să îi remită o sumă de bani;

- începând cu luna iulie 2013, împreună cu S. E. A., a continuat să exercite acte de violență fizică și amenințări cu moartea asupra părții civile Iosi Sered și i-a pretins acesteia suma de încă 50.000 de lei, din care i-au fost remiși aproximativ 30.000 lei.

Inculpatul Kastro Charli, în cursul lunii mai 2013, împreună cu S. E. A., invocând o pretinsă datorie a părții civile Iosi Sered către martorul Teashala Bitau D., a constrâns partea civilă, prin acte de violență fizică și amenințări grave, să-i remită suma de aproximativ 22.200 lei, bani de care partea civilă a fost deposedată în ziua în care a avut loc acțiunea de amenințare și în ziua următoare.

II. Cu privire la inculpatul S. E. A., se rețin următoarele:

În cursul anului 2012, împreună cu Kastro Charli, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și pe care l-au sprijinit, prin contribuții permanente sau periodice, inculpații Erlich Nehemia, P. F. C., M. M., Malka Yosef Shmuel, S. D.-E., Zadok B. și O. A., în vederea comiterii unor infracțiuni grave și în scopul obținerii de beneficii patrimoniale.

Inculpatul S. E. A., în noaptea de 03/04.06.2013, împreună cu Kastro Charli și inculpatul Erlich Nehemia și beneficiind de sprijinul inculpatei O. A. și a unei persoane identificate ca fiind Castro Eliran Zadok, au lipsit de libertate pe partea civilă Mikael Harfi, pe care au răpit-o prin amenințare cu o armă și au ținut-o, împotriva voinței sale, în apartamentul din complexul rezidențial Ibiza Sol pe parcursul întregii nopți, solicitându-i totodată, în schimbul eliberării, efectuarea unei plăți de 2.000.000 de euro.

Inculpatul S. E. A., în dimineața zilei de 04.06.2013, împreună cu Kastro Charli au obligat-o pe partea civilă Harfi Mikael să-i însoțească la cabinetul avocațial deținut de inculpata O. A., unde, sub imperiul constrângerii exercitate pe parcursul întregii nopți precedente, prin lipsirea de libertate și amenințarea cu arme și cu fapte grave la adresa sa și a familiei sale, au obligat-o să semneze un contract de prestări servicii în valoare de 900.000 de euro și să le remită, în temeiul acestuia, suma de 93.000 de euro, bani care au fost virați în contul inculpatului Kastro Charli în cursul dimineții respective.

Cu privire la inculpatul S. E. A. se mai rețin următoarele:

- în noaptea de 03/04.06.2013, împreună cu inculpatul Kastro Charli și inculpata O. A. au conceput un contract fictiv de prestări servicii, pe care în dimineața zilei de 04.06.2013 partea civilă Mikael Harfi, reprezentant al . SRL a fost obligată să-l semneze prin constrângere, în vederea folosirii ulterioare a actului drept temei al pretinderii unor sume de bani;

- la data de 02.04.2013, împreună cu inculpatul Erlich Nehemia și inculpata O. A. au conceput un contract fictiv de împrumut, pe care părțile civile Cornblum S. și Cornblum Menahem au fost obligate să-l semneze prin amenințare cu formularea, împotriva lor, a unor acuzații penale nereale, în vederea folosirii ulterioare a actului drept temei al pretinderii sumei de 135.000 de euro și obținerii, în acest mod, a unui folos material injust de către pretinsul creditor;

- în cursul lunii februarie 2012, acționând la cererea inculpatului Morad I. și invocând o pretinsă datorie a părții civile Renert Gad Ofir către acesta din urmă, a constrâns partea civilă, prin amenințări grave la adresa sa și a familiei, să-i remită suma de 40.000 euro, bani de care partea civilă a fost deposedată în ziua în care a avut loc acțiunea de amenințare;

- în cursul lunii iulie 2012, acționând la cererea inculpatului Uri Hai și invocând o pretinsă datorie a părții civile Mozafi D. către acesta din urmă, beneficiind de sprijinul inculpatului P. C. și a inculpatului Zadok B., a constrâns pe partea civilă, prin amenințări grave la adresa sa și a familiei, să-i remită un ceas din aur și un autoturism marca Nissan Murano, bunuri de care partea civilă a fost deposedată prin intermediul inculpatului P. C.;

- în cursul lunii mai 2013, împreună cu inculpatul Kastro Charli, invocând o pretinsă datorie a părții civile Iosi Sered către martorul Teashala Bitau D., a constrâns partea civilă, prin acte de violență fizică și amenințări grave, să-i remită suma de aproximativ 22.200 lei, bani de care partea civilă a fost deposedată în ziua în care a avut loc acțiunea de amenințare și în ziua următoare;

- la data de 05.11.2012, acționând la cererea inculpatului Erlich Nehemia și invocând o pretinsă datorie a părții civile Cornblum Menahem către acesta din urmă, împreună cu inculpatul Malka Yosef Shmuel, au constrâns pe partea civilă, prin amenințare, să le remită suma de 60.000 de euro; sub imperiul constrângerii psihice, partea civilă le-a remis inculpaților, în aceeași zi, suma de 10.000 de euro, bani pe care aceasta i-a retras de la o unitate bancară, fiind însoțită de inculpatul Malka Yosef Shmuel, diferența de 50.000 de euro fiind remisă inculpaților în ziua de 07.11.2012;

- în cursul lunii martie 2012, împreună cu inculpatul Malka Yosef Shmuel, a continuat să exercite presiuni și amenințări cu moartea asupra părții civile Renert Gad Ofir, invocând aceeași pretinsă datorie către inculpatul Morad I., și a constrâns astfel partea civilă să-i remită suma de încă 40.000 euro;

- în perioada iulie-august 2012, împreună cu inculpatul M. M., a continuat să exercite presiuni și amenințări cu moartea asupra părții civile Mozafi D. și a familiei acestuia, invocând o pretinsă datorie către suspectul Uri Hai, și a constrâns astfel partea civilă să-i remită suma totală de aproximativ 61.500 euro;

- începând cu luna iulie 2013, împreună cu inculpatul Kastro Charli, a continuat să exercite acte de violență fizică și amenințări cu moartea asupra părții civile Iosi Sered și i-a pretins acesteia suma de încă 50.000 de lei, din care i-au fost remiși aproximativ 30.000 lei;

- începând cu luna iunie 2013, împreună cu inculpatulKastro Charli, a continuat să exercite presiuni și amenințări cu moartea asupra părții civile Mikael Harfi, invocând contractul fictiv pe care cel din urmă a fost obligat să-l semneze sub imperiul constrângerii, în scopul de a-l determina să le remită sumele de bani pretins datorate în baza convenției;

- la data de 01.08.2013, aflând despre încercarea inculpatul Charli Kastro și P. F. C. de a obține o sumă de bani, prin constrângere, de la partea civilă Renert Gad Ofir, îi sprijină pe aceștia, alături de S. D., în hotărârea de a continua săvârșirea faptei, în scopul obținerii, în mod injust, a unui folos patrimonial;

- la data de 25.12.2012, împreună cu inculpatul Malka Yosef Shmuel, au continuat să exercite presiuni și amenințări asupra părții civile Cornblum Menahem, determinând-o să semneze un înscris prin care se obliga să le plătească suma de 270.000 de lei, pentru a nu fi în continuare „deranjată” de inculpat; suma de bani menționată anterior a fost remisă inculpaților în două tranșe, respectiv suma de 70.000 de lei la data de 27.12.2012 și suma de 200.000 de lei la data de 04.01.2013;

- în cursul lunii ianuarie 2013, împreună cu inculpatul Malka Yosef Shmuel și Erlich Nehemia, au continuat să exercite presiuni și amenințări asupra părților civile Cornblum S. și Cornblum Menahem, invocând aceeași pretinsă datorie către inculpatul Erlich Nehemia și au constrâns părțile civile să le remită suma de încă 130.000 euro, bani ce le-au fost plătiți în două tranșe, în cursul aceleiași luni;

- în cursul lunii februarie 2013, împreună cu inculpatul Malka Yosef Shmuel și o persoană neidentificată până în prezent, a amenințat părțile civile Cornblum S. și Cornblum Menahem cu formularea, împotriva lor, a unor acuzații penale nereale, constând în aceea că, la solicitarea părților civile, l-ar fi agresat fizic pe inculpatul Erlich Nehemia. Pentru a nu fi formulată o plângere penală sub acest aspect, inculpatul a pretins părților civile suma de 35.000 de euro, bani pe care i-a primit în zilele următoare;

- tot cu ocazia discuțiilor purtate în cursul lunii februarie 2013, împreună cu inculpatul Malka Yosef Shmuel și o persoană neidentificată până în prezent, în baza acelorași amenințări cu formularea, împotriva lor, a unor acuzații penale nereale, inculpatul a pretins părților civile Cornblum S. și Cornblum Menahem plata sumei de încă 80.000 de euro, bani în contul cărora a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un imobil proprietatea părții civile Cornblum S.;

- în perioada 02.04._13, împreună cu inculpatul Erlich Nehemia și O. A. au continuat să exercite presiuni și amenințări asupra părților civile Cornblum S. și Cornblum Menahem pentru a le determina să le remită sumele de bani pretins datorate în baza contractului fictiv de împrumut pe care aceștia au fost siliți să-l semneze, primind astfel suma totală de 135.000 de euro, respectiv 15.000 de euro în numerar și contravaloarea sumei de 120.000 de euro prin virament bancar.

III. Referitor la inculpatul Erlich Nehemia se rețin următoarele:

- în cursul lunilor mai-iunie 2013 a aderat și a sprijinit grupul infracțional organizat inițiat și constituit de S. E. A. și Kastro Charli, în vederea comiterii unor infracțiuni grave și în scopul obținerii de beneficii patrimoniale;

- în noaptea de 03/04.06.2013, sub pretextul că nu are cu ce să se deplaseze la domiciliu, a atras-o pe partea civilă Harfi Mikael în complexul rezidențial Ibiza Sol din localitatea P., loc în care acesta a fost amenințat cu o armă, răpit și ținut într-un apartament aproximativ 8 ore, împotriva voinței sale, de către inculpații Kastro Charli și S. E. A.;

- în cursul lunii iulie 2012 a asistat, în scop de intimidare, la momentul constrângerii părții civile Mozafi D., prin amenințări grave exercitate la adresa sa și a familiei, de către inculpatul S. E. A., în vederea determinării acestuia la plata unei pretinse datorii către un fost partener de afaceri. Cu această ocazie partea civilă a fost deposedată de un ceas din aur și un autoturism marca Nissan Murano, bunuri care i-au fost luate prin intermediul inculpatul P. C.;

- la data de 05.11.2012, invocând o pretinsă datorie a părții civile Cornblum Menahem, împreună cu inculpatul S. E. A. și Malka Yosef Shmuel, au constrâns partea civilă, prin amenințare, să le remită suma de 60.000 de euro; sub imperiul constrângerii psihice, partea civilă le-a remis inculpaților, în aceeași zi, suma de 10.000 de euro, bani pe care aceasta i-a retras de la o unitate bancară, fiind însoțită de inculpatul Malka Yosef Shmuel, diferența de 50.000 de euro fiind remisă inculpaților în ziua de 07.11.2012;

- la data de 02.04.2013, a semnat, în calitate de creditor, un contract fictiv de împrumut, conceput de inculpatul O. A. cu sprijinul inculpatul S. E. A., contract pe care părțile civile Cornblum S. și Cornblum Menahem au fost obligate să-l semneze prin amenințare cu formularea, împotriva lor, a unor acuzații penale nereale, în vederea folosirii ulterioare a actului drept temei al pretinderii sumei de 135.000 de euro și obținerii, în acest mod, a unui folos material injust;

- în cursul lunii ianuarie 2013, împreună cu inculpatul Malka Yosef Shmuel și S. E. A., invocând aceeași pretinsă datorie a părților civile Cornblum S. și Cornblum Menahem, au continuat să exercite presiuni și amenințări asupra acestora și le-au constrâns să le remită suma de încă 130.000 euro, bani ce le-au fost plătiți în două tranșe, în cursul aceleiași luni;

- în perioada 02.04._13, împreună cu inculpatul S. E. A. și O. A. au continuat să exercite presiuni și amenințări asupra părților civile Cornblum S. și Cornblum Menahem pentru a le determina să le remită sumele de bani pretins datorate în baza contractului fictiv de împrumut pe care aceștia au fost siliți să-l semneze, primind astfel suma totală de 135.000 de euro, respectiv 15.000 de euro în numerar și contravaloarea sumei de 120.000 de euro prin virament bancar.

IV. Cu privire la inculpatul Malka Yosef Shmuel se rețin următoarele:

- în cursul lunii martie 2012 a aderat și a sprijinit grupul infracțional organizat inițiat și constituit de S. E. A. și Kastro Charli, în vederea comiterii unor infracțiuni grave și în scopul obținerii de beneficii patrimoniale;

- la data de 05.11.2012, acționând la cererea inculpatului Erlich Nehemia și invocând o pretinsă datorie a părții civile Cornblum Menahem către acesta din urmă, împreună cu inculpatul S. E. A., au constrâns partea civilă, prin amenințare, să le remită suma de 60.000 de euro; sub imperiul constrângerii psihice, partea civilă le-a remis inculpaților, în aceeași zi, suma de 10.000 de euro, bani pe care aceasta i-a retras de la o unitate bancară, fiind însoțită de inculpatul Malka Yosef Shmuel, diferența de 50.000 de euro fiind remisă inculpaților în ziua de 07.11.2012;

- în cursul lunii martie 2012, împreună cu inculpatul S. E. A. - care invoca o pretinsă datorie a părții civile Renert Gad Ofir către un fost partener de afaceri și obținuse deja de la acesta suma de 40.000 de euro - a continuat să exercite presiuni și amenințări cu moartea asupra părții civile și au constrâns-o să le remită suma de încă 40.000 euro;

- la data de 25.12.2012, împreună cu inculpatul S. E. A., a continuat să exercite presiuni și amenințări asupra părții civile Cornblum Menahem, determinând-o să semnezeun înscris prin care se obliga să le plătească suma de 270.000 de lei, pentru a nu fi în continuare „deranjată” de inculpatul S. E. A.; suma de bani menționată anterior a fost remisă inculpaților în două tranșe, respectiv suma de 70.000 de lei la data de 27.12.2012 și suma de 200.000 de lei la data de 04.01.2013;

- în cursul lunii ianuarie 2013, împreună cu inculpatul S. E. A. și Erlich Nehemia, au continuat să exercite presiuni și amenințări asupra părților civile Cornblum S. și Cornblum Menahem, invocând aceeași pretinsă datorie către inculpatul Erlich Nehemia, și au constrâns astfel părțile civile să le remită suma de încă 130.000 euro, bani ce le-au fost plătiți în două tranșe, în cursul aceleiași luni;

- în cursul lunii februarie 2013, împreună cu inculpatul S. E. A. și o persoană neidentificată până în prezent, au amenințat părțile civile Cornblum S. și Cornblum Menahem cu formularea, împotriva lor, a unor acuzații penale nereale, constând în aceea că, la solicitarea părților civile, inculpatul S. E. A. l-ar fi agresat fizic pe inculpatul Erlich Nehemia. Pentru a nu fi formulată o plângere penală sub acest aspect, inculpații au pretins părților civile suma de 35.000 de euro, bani pe care inculpatul S. E. A. i-a primit în zilele următoare;

- tot cu ocazia discuțiilor purtate în cursul lunii februarie 2013, împreună cu inculpatul S. E. A. și o persoană neidentificată până în prezent, în baza acelorași amenințări cu formularea, împotriva lor, a unor acuzații penale nereale, au pretins părților civile Cornblum S. și Cornblum Menahem plata sumei de încă 80.000 de euro, bani în contul cărora a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un imobil proprietatea părții civile Cornblum S..

V. Cu privire la inculpatul M. M. se rețin următoarele:

- în perioada 2012-2013, a aderat și a sprijinit grupul infracțional organizat inițiat și constituit de S. E. A. și Kastro Charli, în vederea comiterii unor infracțiuni grave și în scopul obținerii de beneficii patrimoniale;

- în perioada iulie-august 2012, acționând la cererea inculpatului S. E. A., a asistat la mai multe pretinse “plăți” efectuate de partea civilă Mozafi D., primind chiar personal anumite sume de bani, deși cunoștea că victima a remis bunurile și banii sub imperiul constrângerii psihice exercitate de către inculpatul S. E. A..

Se arată că inculpatul M. M. figurează înscris în cazierul judiciar cu o condamnare la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, cu aplicarea dispozițiilor art. 86 1 C.p. pe un termen de încercare de 8 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 189 alin. 2 C.p., condamnare dispusă prin sentința penală 1476/19.10.2011 a Judecătoriei Sector 1 București, iar prezentele fapte sunt comise înainte de împlinirea termenului de încercare și considerarea ca executată a pedepsei, astfel că, în sarcina acestuia urmează a fi reținută aplicarea dispozițiilor art. 37 alin.1 lit. a C.p. și art. 5 N.C.P. privind recidiva postcondamnatorie. Sub acest aspect se va face aplicarea dispozițiilor din vechiul cod penal, în vigoare la data când a luat naștere starea de recidivă, acestea fiind mai favorabile inculpatului.

VI. Cu privire la inculpatul Zadok B. se rețin, în esență, următoarele:

InculpatuluiZadok B., în cursul lunii iulie 2012, a aderat și a sprijinit grupul infracțional organizat inițiat și constituit de S. E. A. și Kastro Charli, în vederea comiterii unor infracțiuni grave și în scopul obținerii de beneficii patrimoniale.

De asemenea, inculpatului Zadok B., în cursul lunii iulie 2012, a asistat, în scop de intimidare, la momentul constrângerii părții civile Mozafi D., prin amenințări grave exercitate la adresa sa și a familiei, de către inculpatul S. E. A., în vederea determinării acestuia la plata unei pretinse datorii către un fost partener de afaceri. Cu această ocazie partea civilă a fost deposedată de un ceas din aur și un autoturism marca Nissan Murano, bunuri care i-au fost luate prin intermediul inculpatului P. C..

Tribunalul reține căinculpații S. E. A., Kastro Charli, Malka Yosef Shmuel, M. M., Erlich Nehemia și alți inculpați au fost arestați preventiv prin încheierea din data de 09.10.2013, pentru o perioadă de 29 de zile, de la data de 09.10.2013 până la data de 06.11.2013, inclusiv, fiind emise în acest sens mandatele de arestare preventivă nr. 42, 43, 44, 45, 46, 47 și 48/UP/09.10.2013.

Prin încheierea din data de 14.10.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de inculpați.

Ulterior, măsura arestării preventive a fost prelungită și menținută, ultima oară prin încheierea din data de 25.11.2014, pronunțată în prezenta cauză.

Potrivit art. 362 și art.208 C.pr.pen., astfel cum au fost modificate prin OUG nr.82/2014, instanța se pronunță, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive.

În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208.

Judecătorul de cameră preliminară înaintează dosarul instanței de judecată cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea măsurii preventive.

Instanța de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.

Dispozițiile art. 207 alin. (3) - (5) se aplică în mod corespunzător.

În tot cursul judecății, instanța, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu dispuse față de inculpat.

În tot cursul judecății, instanța verifică prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. Dispozițiile art. 207 alin. (3) - (5) se aplică în mod corespunzător."

Conform art.207 C.pr.pen., astfel cum au fost modificate prin OUG nr.82/2014, dispozițiile art. 235 alin. (4) - (6) se aplică în mod corespunzător.

Când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat.

Când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive și nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere revocarea acesteia și punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

Judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de cameră preliminară, verifică, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. Dispozițiile alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.

Potrivit art.II din OUG nr.82/2014 măsura preventivă a controlului judiciar și cea a controlului judiciar pe cauțiune, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, continuă și se mențin până la efectuarea verificării prevăzute la alin. (2).

În termen de cel mult 60 de zile de la . prezentei ordonanțe de urgență, procurorul, în cauzele aflate în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, și instanța, în cursul judecății, verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune ori dacă există temeiuri noi care justifică una dintre aceste măsuri preventive, dispunând, după caz, prelungirea, menținerea sau revocarea măsurii preventive, dispozițiile art. 207, 208, 2151 și 216 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin raportare la dispozițiile legale menționate, tribunalul a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților S. E. A., Kastro Charli, Malka Yosef Shmuel, M. M., Erlich Nehemia este legală si temeinică, iar temeiurile avute în vedere la ultima verificare a stării de arest din data de 25.11.2014 subzistă și impun în continuare privarea inculpaților de libertate.

Astfel, din material probatoriu administrat până la acest moment procesual de organul de urmărire penală și de instanța de judecată rezultă în continuare suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată.

Prin declarațiile tuturor părților civile audiate nemijlocit de către tribunal, dar și prin declarațiile de la termenul din data de 03.11.2014 ale inculpatului S. E. A. și prin cea de la termenul din 23.11.2014 a inculpatului Erlich Nehemia și declarația martorei E. Meirav de la termenul din data de 22.12.2014, este confirmată în continuare suspiciunea rezonabilă existentă la momentul luării măsurii arestării preventive și la momentul ultimei verificări a stării de arest.

Din declarațiile părților civile audiate pe larg de tribunal rezultă indicii temeinice în sensul că plata sumelor de bani s-a făcut pe fondul sentimentului de teamă indus de inculpați. Tribunalul a reținut că părțile civile i-au perceput pe toți inculpații ca fiind parte a grupului care urmărea același scop, inclusiv pe inculpații Erlich Nehemia, Malka Yosef și M. M..

Inculpatul S. E. A. a recunoscut integral acuzațiile, între care și cea de constituire a unui grup infracțional organizat, în care a arătat că au fost implicați toți ceilalți inculpați, cu excepția inculpatului M. M..

Tribunalul a reținut că date certe în sensul aderării inculpatului M. M. la grupul infracțional, despre care vorbește inculpatul S. E. A., rezultă din notele de redare a convorbirilor telefonice și a celor efectuate în mediul ambiental, redate pe larg în cuprinsul rechizitoriului, dar și din declarația părții vătămate D. Mozafii, date în fața instanței de judecată, în care se vorbește de perceperea acestui inculpat ca parte a mecanismului infracțional care a acționat împotriva sa.

Probele privind implicarea inculpatului M. M. în organizarea întâlnirii cu martorului Almagor Nimrod de la restaurantul Indian din P., expuse și ele pe larg în rechizitoriu, permit reținerea în continuare a subzistenței temeiurilor care au determinat arestarea preventivă și menținerea acestei măsuri față de inculpat.

Sugestivă este convorbirea telefonică din 08.10.2013, ora 10:46:26, pe care inculpatul M. M. o are, în timp ce se afla la restaurantul Istanbul, cu o persoană neidentificată:

“M. M.: Uite…suntem în întâlnire aici….cu Haim și cu doi evrei! Care plâng!

DOMN: Plâng?

M. M.: Plâng….băga-mi-aș…în ei să-mi bag!”

Din declarația inculpatului Erlich Nehemia, dată la termenul de judecată din 24.11.2014, precum și din declarația scrisă depusă de acesta la dosar, rezultă de asemenea elemente importante, care întemeiază suspiciunea rezonabilă a săvârșirii faptelor de către inculpați.

Existența unei constrângerii exercitate de inculpatul S. E. A. asupra inculpatului Erlich Nehemia urmează a fi verificată prin administrarea de probe, la acest moment neexistând date certe care să înlăture caracterul rezonabil al presupunerii că și inculpatul Erlich Nehemia a participat activ la săvârșirea faptelor.

De asemenea, tribunalul a reținut că din probele administrate în ambele faze ale procesului penal rezultă indicii temeinice că, deși sumele de bani și datoriile erau contestate de părțile civile, totuși inculpații au ținut ca stabilirea și plata acestora să se facă de urgență, cu excluderea posibilității unor procese civile în fața autorităților judecătorești.

Tribunalul a reținut existența de probe și indicii temeinice în sensul că multe din datoriile impuse părților civile nu au un caracter real și că acceptarea lor de părțile civile a fost determinată de un sentiment firesc de teamă generat de amenințarea explicită sau implicită cu un rău pentru părțile civile și familia acestora.

Convorbirile telefonice și cele înregistrate în mediul ambiental impun concluzia existenței de indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au obținut bani și bunuri de la părțile civile prin folosirea de amenințări și intimidări.

Stabilirea temeiniciei acuzațiilor și lămurirea încadrării juridice a faptelor fiecărui inculpat, inclusiv sub aspectul participației penale (autor, instigator sau complice) nu se poate face la acest moment procesual, întrucât cele mai multe probe nu au fost încă administrate, însă existența probelor din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele nu poate fi pusă la îndoială în acest stadiu al judecății.

Tribunalul a apreciat că se mențin și cerințele prev. de art. 223 și urm. C.pr.pen. cu referire la art.202 alin.3 C.pr.pen., întrucât inculpații au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni de șantaj, tâlhărie, lipsire de libertate în mod ilegal și constituire a unui grup infracțional organizat, pedepsite cu închisoare de 5 ani sau mai mare, iar pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, se constată că privarea acestora de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, constând într-un sentiment firesc de nesiguranță indus cetățenilor, măsura fiind proporțională cu gravitatea faptelor și necesară pentru realizarea scopului urmărit.

La aprecierea acestor cerințe, tribunalul a avut în vedere următoarele împrejurări, care rezultă din probele aflate la dosar: amploarea activității infracționale a inculpaților și forma continuată în care au fost săvârșite faptele; natura și gravitatea deosebită a faptelor concrete imputate; atitudinea conjugată a inculpaților de intimidare a părților vătămate, fapt susținut de depunerea la dosar de părțile civile Mozafi D. și Yossi Sered și de martora Mozafi Sorela a unor cereri prin care solicită judecarea cauzei în lipsa lor, iar în cazul în care instanța apreciază necesară prezența acestora la instanță, solicită asigurarea protecției și audierea lor fără a fi prezenți în sala de judecată, întrucât au o stare de teamă; împrejurările și modalitatea în care se prefigurează că au acționat inculpații; cuantumul foarte mare al prejudiciilor cauzate și care se puteau amplifica în cazul neintervenției organelor de anchetă; perseverența, curajul și dezinvoltura, cu care se prefigurează că au acționat cei cinci inculpați, împreună cu coinculpații care au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, precum și cu inculpatul Zadok B., trimis în judecată în prezenta cauză în stare de libertate; înmulțirea alarmantă a infracțiunilor de aceeași natură cu impact negativ asupra relațiilor sociale privind libertatea și integritatea fizică și psihică a persoanei, precum și a relațiilor patrimoniale; caracterul organizat și de durată al faptelor comise; angrenarea unui număr tot mai mare de persoane constituite în grupuri organizate, care au ca scop comiterea unor fapte similare cu cele deduse judecății. Toate acestea impun cu necesitate intensificarea eforturilor de reprimare a acestui tip de infracțiuni atât pentru conservarea ordinii publice și pentru întărirea sentimentului de securitate și a celui de încredere în organele abilitate cu cercetarea și combaterea acestor fapte, dar și pentru descurajarea persoanelor tentate să comită astfel de fapte.

Indiciile temeinice că inculpații au acționat împreună cu alte persoane o perioadă mare de timp, în vederea obținerii de venituri ilicite însemnate cu consecința prejudicierii grave a relațiilor patrimoniale, folosirea de mijloace frauduloase și violente pentru comiterea faptelor justifică presupunerea rezonabilă că lăsarea in libertate a celor cinci inculpați prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, chiar dacă inculpații au petrecut o perioadă în arest preventiv.

Tribunalul a reținut că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă și din faptul că se pare că inculpații arestați au indus un sentiment acut de teamă care a determinat pe unele părți vătămate la recunoașterea unor datori deosebit de mari și la plata unor sume importante de bani în contul acestor datorii fictive.

În ceea ce privește durata rezonabilă a măsurii arestării preventive a inculpaților, tribunalul a considerat că în raport de complexitatea deosebită a cauzei, dată de numărul mare de fapte, de inculpați, părți vătămate și martori, de acte de procedură care au fost și urmează a fi efectuate, de lipsa unor perioade de inactivitate pe parcursul procedurilor judiciare, nu s-a depășit un termen rezonabil.

Mai mult, pentru lămurirea situației inculpaților s-au fixat termene scurte de judecată, în consens cu dispozițiile art.355 C.pr.pen., iar audierile inculpaților și părților civile au fost ample și îngreunate de faptul că cinci dintre cei șase inculpați și părțile civile audiate sunt vorbitori de limbă ebraică și franceză.

Cu privire la durata rezonabilă a măsurii arestării preventive, tribunalul a mai reținut că trebuie avute în vedere gravitatea faptelor concrete imputate unei persoane, riscul ca persoana să reia activitatea infracțională sau să altereze mijloacele de probă, demersul susținut pentru administrarea cu rapiditate a probelor, în condițiile în care există și alte cauze pe rolul instanței ce reclamă un timp însemnat pentru îndeplinirea actelor de procedură și desfășurarea lor cu celeritate.

Or de la începerea cercetării judecătorești în luna septembrie 2014, au fost audiate toate părțile civile, inculpații S. E. A. (la trei termene), Malka Yosef Shmuel (la două termene), Zadok B., M. M. și parțial inculpatul Erlich Nehemia, precum și martora E. Meirav.

Prin urmare, timpul scurs de la arestarea inculpaților de aproape 1 an, 2 luni și circa două săptămâni nu este dincolo de termenul rezonabil impus de jurisprudența CEDO în cauze precum cea dedusă judecății.

Referitor la inculpații Kastro Charli, S. E. A. și Erlich Nehemia, tribunalul a mai reținut că, pe lângă acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat, acestora li se impută, între altele, că, beneficiind de sprijinul inculpatei O. A. și a numitului Castro Eliran Zadok, au lipsit de libertate partea civilă Mikael Harfi, pe care au răpit-o prin amenințare cu o armă și au ținut-o, împotriva voinței sale, în apartamentul din complexul rezidențial Ibiza Sol pe parcursul întregii nopți, solicitându-i totodată, în schimbul eliberării, efectuarea unei plăți de 2.000.000 de euro. De asemenea, li se impută că au obligat pe partea civilă Harfi Mikael să meargă la cabinetul avocațial deținut de inculpata O. A., unde, sub imperiul constrângerii exercitate pe parcursul întregii nopți precedente, prin lipsirea de libertate și amenințarea cu arme și cu fapte grave la adresa sa și a familiei sale, au obligat-o să semneze un contract de prestări servicii în valoare de 900.000 de euro și să le remită, în temeiul acestuia, suma de 93.000 de euro, bani care au fost virați în contul său în cursul dimineții respective.

Or asemenea fapte, cu privire la care există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că au fost săvârșite, sunt de natură a legitima menținerea stării de arest a celor trei inculpați ca singura în măsură să asigure o desfășurare normală a procesului penal, fără vreo posibilitate din partea inculpaților de a influența martorii sau pe inculpații care au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției sau de a face presiuni asupra persoanelor vătămate.

Tribunalul a mai considerat că ar fi mai mult decât inoportun și în măsură să afecteze grav sentimentul de securitate al persoanelor de pe teritoriul țării ca cei trei inculpați, care au acționat după un plan bine pus la punct, prin amenințarea directă cu un pistol și prin amenințări cu moartea sau vătămarea gravă a persoanei vătămate Mikael Harfi și a membrilor familiei sale, să fie cercetați în stare de libertate sau chiar în stare de arest la domiciliu după o perioadă relativ scurtă de arest preventiv.

Faptul că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații Kastro Charli, S. E. A. și Erlich Nehemia au urmărit obținerea de foloase frauduloase însemnate prin amenințări cu moartea sau vătămarea gravă a persoanelor vătămate sau a membrilor familiilor acestora relevă necesitatea ca aceștia să fie judecați în continuare în stare arest preventiv.

În ceea ce privește circumstanțele de ordin personal ale inculpaților, constând în starea de sănătate, situația personală și familială, lipsa antecedentelor penale, perioada petrecută în stare de arest etc., tribunalul a considerat că, de principiu, ele trebuie avute în vedere cu ocazia soluționării cauzei pe fond, întrucât, la acest moment procesual, aceste circumstanțe nu sunt de natură a justifica aprecierea rezonabilă în sensul că nu se impune menținerea arestării preventive, fiind destul de probabil ca, în cazul lăsării lor în libertate sau chiar și în arestat la domiciliu, aceștia să își reia activitatea infracțională sau să încerce zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea declarațiilor martorilor.

Tribunalul a mai reținut că menținerea inculpaților în stare de arest nu reprezintă o încălcare a dreptului acestora la un proces echitabil și nici o răsturnare a prezumției de nevinovăție, probele avute în vedere la luarea sau menținerea unei măsuri preventive netrebuind să aibă greutatea celor care stau la baza unei hotărâri de condamnare.

Împotriva încheierii din 23.12.2014 a declarat contestație inculpatul S. E. A., solicitând înlocuirea arestului preventiv cu o măsură preventivă mai ușoară, respectiv arestul la domiciliu.

În motivarea contestației inculpatul a susținut în esență că măsura arestului preventiv nu mai este necesară și a devenit excesivă, în condițiile în care inculpatul a recunoscut faptele de care este acuzat, fiind lipsită de obiect temerea că ar putea influența martorii, persoanele vătămate sau pe ceilalți inculpați, care de altfel au fost deja audiați.

A arătat că doar gravitatea faptelor de care este acuzat nu poate constitui singurul temei al menținerii arestării preventive, trebuind să se țină cont și de atitudinea procesuală a inculpatului, care este singurul care a recunoscut faptele și a colaborat cu organele de urmărire penală, în acest sens formulând și un denunț prin care a facilitat tragerea la răspundere penală a unei persoane care a săvârșit o infracțiune de corupție, fiind apt de a beneficia de dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002.

În ce privește termenul rezonabil al măsurii preventive, inculpatul a învederat că este arestat din data de 09.10.2013, considerând că acest termen rezonabil a fost pe deplin atins, iar în ceea ce privește scopul urmărit de dispozițiile art.202 Cod procedură penală, consideră că acesta poate fi atins și prin luarea unei alte măsuri preventive, respectiv cea a arestului la domiciliu.

Inculpatul a solicitat să se țină cont și de circumstanțele sale personale, respectiv faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, starea sa de sănătate precară, precum și atitudinea sa procesuală.

Analizând încheierea contestată, atât prin prisma motivelor invocate de contestatorul inculpat cât și din oficiu, Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 208 alin. 2 și 4 Cpp, în tot cursul judecății, instanța, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii arestării preventive dispuse față de inculpat, iar potrivit 208 alin. 3 rap. la art. 207 alin. 4 Cpp, când constată că temeiurile ce au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi ce justifică o măsură preventivă, instanța dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat.

Fiind învestită cu soluționarea contestației, Curtea apreciază, la fel ca prima instanță, că sunt îndeplinite în continuare cerințele art. 202 alin. 1 Cpp, în sensul că există probe – administrate atât în cursul urmăririi penale cât și al judecății – din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul S. E. A. a săvârșit infracțiunile de care este acuzat, pe care acesta le-a și recunoscut de altfel în totalitate.

În acest sens sunt, în afara declarațiilor inculpatului, declarațiile părților civile audiate în cauză, declarațiile unora dintre ceilalți inculpați, precum și convorbirile telefonice și cele înregistrate în mediul ambiental, coroborarea acestor mijloace de probă impunând concluzia caracterului rezonabil al presupunerii că inculpatul a săvârșit infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, șantaj, tâlhărie, lipsire de libertate în mod ilegal.

La soluționarea prezentei contestații se apreciază de asemenea că sunt îndeplinite în continuare și cerințele art. 223 alin. 2 Cpp, infracțiunile cu privire la care există probe că au fost comise de inculpat fiind pedepsite cu închisoare de 5 ani sau mai mare, iar pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, se constată că privarea inculpatului de libertate este în continuare necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Curtea are în vedere în acest context gravitatea deosebită a infracțiunilor de care inculpatul este acuzat, în condițiile în care la stabilirea pericolului pentru ordinea publică nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci și date referitoare la faptele cu privire la care există suspiciunea rezonabilă că au fost săvârșită de inculpat.

Or, sub acest aspect sunt relevante natura infracțiunilor presupus săvârșite de inculpat, numărul mare al acestora, caracterul organizat și de durată al activității infracționale, angrenarea unui număr mare de persoane în această activitate, rolul primordial al inculpatului S. E. A. în inițierea, constituirea și coordonarea grupului infracțional organizat, orientat spre obținerea de sume mari de bani prin amenințarea și intimidarea persoanelor vătămate, împrejurările și modalitatea în care se prefigurează că a acționat inculpatul, cuantumul foarte mare al prejudiciilor cauzate, perseverența infracțională a inculpatului, stopată doar de intervenția organelor judiciare.

Toate acestea configurează o gravitate deosebită a activității infracționale imputate inculpatului, care justifică și face necesară privarea de libertate a acestuia, impunându-se o reacție fermă împotriva celor bănuiți de comiterea unor astfel de fapte, pentru a prezerva siguranța publică și climatul de încredere a societății în capacitatea organelor judiciare de a combate săvârșirea unor fapte atât de grave. Altfel, lăsarea în libertate a inculpatului ar da naștere unui sentiment de insecuritate și chiar revoltă în comunitate și, de asemenea, contrar celor susținute de inculpat, ar putea prejudicia în mod serios buna desfășurare a procesului penal. Aceasta deoarece, chiar dacă inculpatul a recunoscut faptele de care este acuzat, procesul penal este încă în curs, iar simpla lăsare în libertate a acestuia ar fi de natură să creeze o serioasă stare de temere pentru persoanele vătămate și pentru martorii din dosar, în condițiile în care infracțiunile de care inculpatul este acuzat au fost săvârșite în principal prin amenințarea și intimidarea persoanelor vătămate, care au fost constrânse, prin amenințări, prin violență fizică și psihică, să remită sume mari de bani inculpaților.

În ceea ce privește caracterul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive, Curtea apreciază, la fel ca tribunalul, că aceasta nu poate fi apreciată ca excesivă, dacă se ține cont de complexitatea cauzei, dată de numărul mare de fapte, de inculpați, părți vătămate și martori, de actele de procedură care au fost și urmează a fi efectuate, de lipsa unor perioade de inactivitate pe parcursul procedurilor judiciare, precum și dacă se raportează la necesitatea imperioasă de a proteja comunitatea împotriva unor fapte de natura celor săvârșite de inculpat. În acest context, circumstanțele personale ale inculpatului, care de altfel nu au nimic remarcabil, nu sunt suficiente pentru a justifica revocarea măsurii arestării ori înlocuirea acesteia cu o măsură preventivă mai blândă.

Pentru aceste considerente, în baza art. 206 C.p.p., contestația formulată de către inculpat va fi respinsă ca nefondată.

În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., inculpatul va fi obligat la plata a 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul S. EFRAIN A. împotriva încheierii din 23.12.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală în dosarul nr._/3/2014.

În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpatul la plata a 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16 ianuarie 2015.

Președinte Grefier

D. Donțete Victorița S.

Red. D.D./ 20.01.2015/ 2 ex.

← Contestaţie la executare (art.598 NCPP). Sentința nr. 2/2015....  Furt calificat (art.229 NCP). Decizia nr. 124/2015. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 37/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI