Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. Legea 39/2003 art. 7. Decizia nr. 1656/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1656/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-12-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._
(_ )
DECIZIA PENALĂ NR.1656/A
Ședința din camera de consiliu din data de 02.12.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C. V.
JUDECĂTOR: C. C.-L.
GREFIER: SÎRBUVIOREL-V.
********
Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. - Serviciul Teritorial București a fost reprezentat de procuror C. N..
Pe rol soluționarea contestației în anulare declarată de persoana condamnată S. V. M., împotriva deciziei penale nr. 1548/11.12.2015, pronunțate de Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală, în dosarul nr._ .
La apelul nominal tăcut în camera de consiliu a răspuns contestatorul persoană condamnată S. V. M., personal, aflat în stare de detenție și asistat de avocat din oficiu Parciulea A., în baza delegației nr._/2015, pe care o depune la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a tăcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea pune în discuție problema admisibilității în principiu a contestației în anulare formulată de petentul S. V. M..
Apărătorul din oficiu al contestatorului-persoană condamnată, în temeiul art. 431 coroborat cu art. 426 lit. b, apreciază contestația admisibilă, învederând că nu sunt probe temeinice conform cărora inculpatul a săvârșit fapta. Raportat la art. 426 lit. h Cod de procedură penală, inculpatul nu a fost audiat de către instanțele anterioare.
Reprezentantul Ministerului Public, față de obiectul cauzei, apreciază contestația inadmisibilă, solicitând ca instanța să procedeze în consecință.
CURTEA,
Asupra contestației în anulare de față, deliberând constată următoarele:
La data de 4.11.2015 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a II-a penală contestația în anulare formulată de condamnatul S. V. M. deținut în Penitenciarul Jilava, împotriva deciziei penale 1548/A din 11.12.2014 a aceleiași instanțe.
S-a atașat la dosarul cauzei decizia atacată.
La termenul de judecată de la 02.12.2015, în ședința Camerei de Consiliu, Curtea a examinat admisibilitatea în principiu a contestației în anulare și a respins-o ca inadmisibilă, în sensul considerentelor ce succed.
Prin decizia definitivă atacată, pronunțată în apel, contestatorului S. V. M. i s-a respins, ca nefondat, apelul declarat împotriva sentinței penale nr.704 din 10.06.2014 a Tribunalului G., prin care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a,b C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.48 raportat la art.211 alin.1, 2 C. pen. cu aplicarea art.41 alin.2 din C. pen. 1969, art.75 alin.2 lit.b C. pen. și art.5 C. pen.
În baza art.65 C. pen. cu aplic. art.5 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a,b C. pen.
Au fost menținute măsurile asigurătorii, în baza art.404 alin.4 lit.c raportat la art.249 alin.1,4 C. pr. pen.
Contestatorul a invocat în cererea sa, în mod formal, prevederile art.426 lit.a și b C. pr. pen.
Potrivit primului text legal menționat, se poate face contestație în anulare „când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate”.
Conform art.426 lit.b C. pr. pen., un alt temei al contestației în anulare îl constituie situația când „inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal”.
Pe de altă parte, art.427 alin.2 C. pr. pen. stabilește în sarcina contestatorului obligația de a arăta nu numai cazurile de contestație pe care le invocă, ci și „motivele aduse în sprijinul acestora”.
Or, Curtea constată, sub un prim aspect, că textele invocate de către contestator, ca și cel al art.426 lit.h C. pr. pen., la care a făcut referire apărarea în concluziile orale sunt menționate pur formal și nu au nicio acoperire în actele și lucrările dosarului.
Pe de altă parte, contestatorul se limitează să facă afirmații în sensul că nu toate declarațiile date de persoanele vătămate îl incriminează, astfel încât ar fi posibilă o reapreciere a probatoriilor.
Așa fiind, Curtea constată că nu sunt întrunită cerințele esențiale prevăzute cumulativ de art.431 alin.2 C. pr. pen., astfel încât va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare.
Văzând și dispozițiile art.275 alin.3 C. pr. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de persoana condamnată S. V. M. împotriva deciziei penale nr. 1548/11.12.2015, pronunțate de Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală, în dosarul nr._ .
Obligă contestatorul la plata sumei de 460 lei reprezentând cheltuieli judiciare, în apel, avansate de stat, din care onorariul avocatului din oficiu, de 260 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.12.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. C. C. C. L.
GREFIER,
S. V. V.
red. C.V.
dact. A.L. 2 ex./28.12.2015
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1030/2015. Curtea de... | Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 1414/2015.... → |
|---|
