Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1146/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1146/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 26624/3/2014*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._ (2429/2015)
DECIZIA PENALĂ NR. 1146/A
Ședința publică de la 17 Septembrie 2015
Completul compus din:
Președinte - D. M.
Judecător - A. E. B.
Grefier - C. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat de procuror M. S..
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantul inculpat B. M. împotriva sentinței penale nr. 905 din data de 03.06.2015 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelantul inculpat B. M., intimata inculpată I. S., intimații părți civile S.C. R. C. Solutions România S.R.L., S.C. R. C. Solutions România S.R.L prin mandatar Asset Portfolio Servicing România S.R.L și V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind excepții de invocat, cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la apelul declarat.
Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului declarat de inculpat B. M. ca nefondat.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.905 din 03.06.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a penală, în baza art. 397 alin.1 C.p.p. a fost admisă acțiunea civilă formulată de . ROMÂNIA SRL, în calitate de cesionar a creanței deținută de partea civilă . și au fost obligați, în solidar, inculpații B. M. și I. S. la plata sumei de 87.943,08 CHF, compusă din credit restant în sumă de 78.576,43 CHF, dobânda restantă în sumă de 4.540,17 CHF și penalități credit restant în suma de 4.377,48 CHF, reprezentând echivalentul sumei în lei de 328.457,78 lei, calculată la cursul BNR din data de 31.10.2012, cu titlul de despăgubiri materiale.
S-a dispus anularea adeverinței de venit nr. 254/12.09.2007, adeverință contrafăcută.
Instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr. 2729/25.11.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală s-au dispus următoarele:
În baza art.48 raportat la art.244 alin.1 și 2 Cod penal (fost art.26 raportat la art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal), cu aplic. art.5 Cod penal a fost condamnată inculpata I. S. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune.
În baza art. 65 alin. 1 C.p. s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p., ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatei I. S. sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit potrivit art. 92 alin.1 C.p.
Pe durata termenului de supraveghere, inculpata a trebuit să respecte următoarele măsuri de supraveghere prev. de art. 93 alin.1 C.p.:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 C.p., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata a prestat o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile, în cadrul Administrației Sectorului Public – sector 2 București.
În baza art. 404 al. 2 C.p.p., s-a atras atenția inculpatei că, în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, nu respectă, cu rea-credință, măsurile de prevedere și obligația impusă de instanță, precum și în cazul săvârșirii de noi infracțiuni, s-a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei.
A fost admisă acțiunea civilă.
A fost obligată inculpata la plata echivalentului în lei a sumei de 87.493,08 CHF calculată la cursul BNR la data plății către . Romania SRL în calitate de cesionar al creanței deținută de partea civilă inițială, respectiv . A.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr.48/P/2012 din 17.05.2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatei I. S. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art.26 rap. la art.215 al.1, 2, 3 și 5 din C.p.
În fapt, s-a reținut că inculpata I. S. a contribuit la obținerea creditului din data de 09.10.2007 pe numele lui B. M. care a solicitat și obținut un credit în sumă de 300.899,69 lei de la V. ROMÂNIA S.A., cu această ocazie folosind adeverința de venit nr.254/12.09.2007, adeverință contrafăcută, care atestă în fals că susnumitul este angajat al ..,cu funcția de desenator tehnic, inducând în eroare instituția bancară cu ocazia solicitării creditului, de acest credit beneficiind în realitate alte persoane care au și achitat o parte din rate iar, cunoscând situația reală și semnând la rubrica garant ipotecar.
Actul de inculpare a avut la bază următoarele mijloace de probă: sesizare V. ROMANIA S.A; declarațiile martorilor I. A., I. Similia și C. Ș.; declarațiile inculpaților B. M. și I. S.; raportul de constatare tehnico-științifică.
În cursul cercetării judecătorești a fost audiată inculpata I. S., declarație consemnată și atașată la dosar.
Prin sentința penală nr.418 din 25.02.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei cu privire la inculpatul B. M. pentru infracțiunea de înșelăciune și uz de fals aplicându-i-se totodată sancțiunea avertisment și dispunându-se disjungerea acțiunii penale cu privire la inculpata I. S. și cu privire la latura civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că la data de 30.11.2011, Poliția Sectorului 1 a fost sesizată de V. România, cu sediul în București, Șoseaua M. B., nr. 171, sector 2 cu privire la faptul că numitul B. M. a solicitat și a obținut un credit ipotecar în valoare de 84.000 CHF de la V. România în baza unor documente false, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. 1,2,3,5 C.pen., respectiv art. 291 C.pen.
La data de 26.09.2012 s-a început urmărirea penală față de B. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, prevăzute de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 C.p. și art.291C.p., cu aplic. art.33 lit.a C.p. și față de I. S. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prevăzute de art.26 rap. la art.1, 2, 3 și 5 C.p.
S-a reținut că inculpatul B. M., în baza unei adeverințe falsificate, a solicitat și obținut în data de 09.10.2007 un credit imobiliar în sumă de 300.899,69 lei de la VOLSBANK ROMANIA S.A.
Prejudiciul cauzat VOLSBANK ROMANIA S.A., în sumă de 300.899,69 lei nu a fost recuperat integral.
De asemenea, s-a reținut că numita I. S. a contribuit la obținerea creditului din data de 09.10.2007 pe numele lui B. M. cunoscând situația acestuia și semnând la rubrica „garant ipotecar”.
Conform declarației date de către numita I. S., aceasta împreună cu familia sa au beneficiat în realitate de creditul obținut.
Astfel, în vederea obținerii creditului, inculpatul B. M. a folosit adeverința falsă de venit nr.254 din 12.09.2007 prin care persoana în cauză își declină calitatea de angajat al .., cu funcția de desenator tehnic, inducând în eroare instituția bancară cu ocazia solicitării creditului.
Cererea inculpatului de obținere a creditului a fost analizată și aprobată, încheindu-se contractul de credit nr._ din 09.10.2007 prin care se acordă inculpatului B. M. credit pentru nevoi personale în sumă de 84.000 CHF pe o perioadă de 300 luni.
Prin adresa nr.4101 din 04.04.2012, Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului București a comunicat faptul că numitul B. M. nu figurează ca fiind angajat al .., CUI_.
În cauză s-a efectuat o constatare tehnico-științifică. Conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 26.06.2012 s-a stabilit că: semnătura de la rubrica „semnătura solicitantului” de pe cererea de credit emisă de V., mențiunea „am primit un exemplar original” precum și semnătura de la rubrica „împrumutat” de pe convenția de credit au fost executate de B. M.; semnătura de la rubrica „semnătura angajat” de pe angajamentul de plată aferent adeverinței de venit nr.254 din 12.09.2007 emisă de .. pe numele B. M., nu a fost executată de B. M.; semnătura de la rubrica „garant ipotecar” I. S. de pe convenția de credit a fost executată de I. S..
Fiind audiat inculpatul B. M. a declarat că s-a prezentat la V. în data de 09.10.2007 în vederea solicitării unui credit la rugămintea numitului I. I., intenționând să-l ajute pe acesta să obțină bani pentru a se trata de cancer.
Inculpatul a arătat că a decis să-l ajute pe I. I. deoarece îl cunoaște de mic copil, fiindu-i ca un tată și ajutându-l la toate treburile casnice dar și legate de negustorie, în cadrul Complexului Europa.
Numitul I. I. nu putea să obțină un credit pe numele său datorită vârstei înaintate, iar inculpatul nu i-a cerut mai multe explicații, acceptând să semneze trei documente pe care acesta i le-a dat, necitindu-le întrucât avea încredere în el.
Inculpatul B. M. a semnat toate documentele necesare obținerii creditului însă nu a făcut acest lucru la sediul băncii ci afară, în mașină.
Inculpatul a declarat că nu-și mai amintește dacă semnătura de pe adeverința de venit îi aparține, însă scrisul ce completează rubricile adeverinței de venit îi aparține. Nu a știut exact ce semnează necunoscând faptul că este vorba de un credit în valoare de 84.000 CHF (300.000 ron).
După aproximativ două luni inculpatul B. M. s-a prezentat la bancă cu numitul I. I. prezentând buletinul pentru ridicarea banilor, bani care au fost luați de I. I.. Din acel moment inculpatul nu a mai urmărit ce se întâmplă cu creditul, neachitând nici o sumă de bani, însă are cunoștință despre faptul că ratele au fost achitate până la un moment dat de fiica lui I. I. împreună cu soțul acesteia. Imobilul asupra căruia s-a instituit ipotecă de către bancă este proprietatea numiților I. I. și I. S., soția acestuia.
De asemenea, inculpatul a mai arătat că nu a avut niciun moment intenția de a induce în eroare funcționarii bancari, el neavând interesul de a se folosi de vreun ban de la bancă, singurul motiv pentru care a semnat documentele fiind acela de a-l ajuta pe numitul I. I., simțindu-se dator față de acesta. În momentul în care a primit notificări de la bancă le-a înaintat d-nei I. Similia, fiica lui I. I., el neplătind nici o rată.
Fiind audiată, inculpata I. S. a arătat faptul că în imobilul ipotecat aflat în proprietatea sa și a soțului său, care ulterior obținerii creditului a decedat, locuiește fiica ei numita I. Similia împreună cu soțul acesteia I. A. și cei doi copii.
De asemenea, inculpata I. S. a recunoscut că a acceptat să garanteze creditul obținut pe numele lui B. M. cu imobilul aflat în proprietatea sa. Inculpata a precizat că de o parte din creditul obținut de către B. M. a beneficiat și fiica sa I. Similia care a achitat ratele lunare.
Din extrasele de cont puse la dispoziție de către V. ROMÂNIA se poate observa că o parte din ratele aferente creditului obținut la data de 09.10.2007 au fost achitate.
V. ROMANIA S.A. a comunicat că se consideră prejudiciată cu suma de 87.493,08 CHF, compusă din credit restant în sumă de 78.576,43 CHF, dobânda restantă în sumă de 4.540,17 CHF și penalități credit restant în sumă de 4.377,48 CHF reprezentând echivalentul sumei de 328.457,78 ron, calculată la cursul BNR din data de 31.10.2012.
V. ROMANIA S.A. a mai precizat că împrumutul acordat inculpatului B. M. a fost declarat scadent anticipat la data de 09.01.2012, iar în prezent se află într-un proces de analiză a măsurilor optime a fi întreprinse pentru recuperarea prejudiciului.
În cauză a fost audiat și numitul I. A. în calitate de martor, care a arătat că are cunoștință despre faptul că B. M. l-a ajutat pe socrul său care în prezent este decedat, să obțină un credit pentru a se trata de cancer. Știe că acest credit a fost făcut pe numele lui B. M., dar acesta nu a beneficiat de bani.
Casa în care locuiește martorul I. A. cu soția și cei doi copii este ipotecată în favoarea V..
Martorul a declarat că nu-și dorește să-și piardă casa în care locuiește motiv pentru care plătește ratele aferente creditului împreună cu soția sa. Martorul a arătat că a făcut o cerere de reeșalonare a creditului la bancă.
Numita I. Similia a declarat că este fiica lui I. I., cel care a semnat ca garant ipotecar alături de mama sa pentru contractul de credit nr._. Martora are cunoștință despre faptul că acest contract a fost făcut pe numele d-lui B. M. dar nu acesta a beneficiat de bani. B. M. a vrut să-l ajute pe tatăl său numitul I. I., să ia acest credit pentru a se trata de cancer. B. M. l-a ajutat fiind foarte apropiat de această familie dar nu a beneficiat de nici un ban. Toate ratele aferente creditului au fost plătite de martora I. Similia împreună cu soțul său I. A. până în anul 2010, respectiv 2011 după care, urmând o perioadă cu dificultăți financiare, nu au mai putut achita ratele. Martora a arătat că intenționează să plătească în continuare creditul pentru a nu pierde casa.
Fiind audiat, numitul C. Ș. a arătat că a fost administrator al .. în perioada 2004-2010, în prezent societatea nemaifuncționând. Nu a avut niciodată ca angajat în cadrul .. pe numitul B. M. și nu cunoaște pe nimeni cu acest nume. Nu a emis nici o adeverință de venit pe numele sus-menționat. Martorul nu cunoaște scrisul cu care a fost completată adeverința de venit și nu o cunoaște pe numita V. E. nefiind niciodată angajată în cadrul .., cu atât mai mult în funcția de director economic.
În sarcina inculpatului B. M. s-a reținut săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și de uz de fals iar cu privire la inculpata I. S. s-a reținut că prin acceptarea de a garanta creditul obținut pe numele lui B. M. cu imobilul în proprietatea sa a săvârșit infracțiunea de complicitate la înșelăciune, faptă prev. de art.48 raportat la art.244 alin.1 și 2 cod penal, fost art.26 raportat la art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal.
Inculpata I. S. a contribuit la inducerea în eroare a funcționarilor bancari, cunoscând cine este beneficiarul creditului și semnând la rubrica „garant ipotecar”.
Instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatei I. S. care a contribuit la obținerea creditului din data de 09.10.2007 pe numele lui B. M., cunoscând situația reală și semnând la rubrica garant ipotecar, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art.26 rap. la art.215 al.1, 2, 3 și 5 din C.p. Conform declarației date de către inculpată, ea împreună cu familia au beneficiat în realitate de creditul obținut.
În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art.5 Cod penal s-a constatat că dispozițiile prevăzute de noul Cod penal sunt mai favorabile inculpatei în sensul că limitele de pedeapsă prevăzute de acesta din urmă sunt mai mici decât cele prevăzute în Codul penal sub imperiul căreia a fost săvârșită fapta.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatei I. Saveta au fost avute în vedere criteriile prev. de art. 74 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în legea specială, gradul de pericol social concret al faptelor, care este unul relativ ridicat, împrejurările în care au fost săvârșite, împrejurarea că inculpata a recunoscut imediat săvârșirea faptei si a colaborat cu organele de urmărire penală, situația sa familiala etc.
Tribunalul a reținut că inculpata I. S. a avut o conduită bună anterior săvârșirii faptelor pentru care este cercetată, cele doua sancțiuni nereprezentând în opinia instanței date care sa necesite agravarea în mod necesar agravarea situației inculpatei, are o vârstă înaintată și a dat dovadă de sinceritate încă de la primele declarații, recunoscând săvârșirea infracțiunilor conștientizând astfel gravitatea acestora și consecințele juridice.
Toate aceste aspecte conduc la concluzia ca aplicarea unei pedepse spre minimul special prevăzut de lege dar și cu suspendarea acesteia sub supraveghere este suficientă pentru îndreptarea acesteia, mediul familial fiind în cazul sau premise pentru un comportament adecvat de la acest moment.
De asemenea, Tribunalul a avut în vedere că aplicarea disp.art.91 C. pen. permite supravegherea eficienta asupra conduitei viitoare a inculpatului și totodată garanția ca inculpata va suporta rigorile legii si chiar va fi încarcerată în cazul nerespectării obligațiilor impuse sau a săvârșirii din nou a unei infracțiuni.
Instanța a admis acțiunea civila promovată de către . A. și continuată de către . Romania SRL constatând că fapta ilicită a inculpatei a produs în sarcina părții vătămate un prejudiciu de 87.493,08 CHF și mai mult că de această sumă a beneficiat chiar familia inculpatei conform susținerilor atât a acesteia cât și a martorilor audiați în cauză.
A obligat inculpata la plata echivalentului în lei a sumei de 87.493,08 CHF calculată la cursul BNR la data plății către . Romania SRL in calitate de cesionar al creanței deținută de partea civilă inițială, respectiv . A.
Împotriva sentinței penale a formulat apel Ministerul Public – P. de pe lângă Tribunalul București, criticând sentința penală pentru nelegalitate, deoarece prima instanță nu a soluționat acțiunea civilă cu privire la inculpatul B. M. și a omis să dispună desființarea înscrisului fals folosit de inculpați la săvârșirea infracțiunii.
Examinând sentința penală raportat la motivele de apel invocate de Ministerul Public, Curtea a constatat că apelul declarat în cauză este fondat.
Curtea a constatat că prin sentința penală nr.418 din data de 25.02.2014 Tribunalul București a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei cu privire la inculpatul B. M., cu privire la săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, prev. de art. 244 al.1,2 C.p. și art. 323 C.p., dispunând, totodată, disjungerea acțiunii penale cu privire la inculpata I. S., precum și latura civilă a cauzei.
Cu toate acestea, deși a continuat judecata în privința inculpatei I. S., pronunțându-se în privința acesteia și sub aspectul laturii civile a cauzei și, deși a dispus disjungerea laturii civile a cauzei în întregul ei, instanța nu a procedat la citarea inculpatului B. M. și nu a soluționat acțiunea civilă și în privința acestuia.
Așa cum corect s-a arătat în motivarea apelului, în cauza astfel disjunsă instanța de fond a ignorat calitatea de parte a inculpatului B. M., în soluționarea laturii civile, acesta nefiind citat în cauză și, în consecință, a obligat-o doar pe inculpata I. S. la plata despăgubirilor civile către S.C R. C. SOLUTIONS ROMÂNIA S.R.L, cesionar al creanței deținute de partea civilă inițială S.C V. ROMÂNIA S.A.
În consecință, s-a constatat că, în mod nelegal, instanța de fond nu s-a pronunțat și cu privire la inculpatul B. M., la soluționarea laturii civile a cauzei, în condițiile în care acțiunea civilă formulată de partea civilă îl privește și pe acesta, după cum rezultă din cererea de constituire de parte civilă.
Mai mult decât atât, s-a constatat că soluția nu a fost comunicată inculpatului B. M..
Curtea a apreciat că, prin pronunțarea unei soluții cu privire la latura civilă a cauzei și în privința inculpatului B. M., direct în calea de atac a apelului și fără parcurgerea judecății în primă instanță, ar fi încălcat un grad de jurisdicție și ar fi încălcat dreptul inculpatului la apărare și la un proces echitabil, în condițiile în care acesta nu a fost citat la nici un termen și nu i s-a comunicat soluția instanței, culpa aparținând instanței de fond.
Astfel, potrivit art. 421 pct. 2 lit. b C.p.p. instanța de apel a desființat sentința primei instanțe și a dispus rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, invocată de acea parte. Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepția cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanța competentă.
Așa fiind, Curtea a constatat, pe de o parte, că sunt incidente dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. b C.p.p., iar pe de altă parte că nelegalitatea nu poate fi înlăturată direct în calea de atac a apelului, ci se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, cu atât mai mult cu cât inculpatul în concluziile sale a invocat împrejurarea că nu a fost legal citat.
Un alt motiv de apel l-a constituit omisiunea instanței de fond de a dispune anularea adeverinței false de venit nr.254/12.09.2007, folosită de către inculpați la săvârșirea infracțiunii, aspect care de asemenea îl privește și pe inculpatul B. M., soluția ce se impune fiind aceea de trimitere a cauzei spre rejudecare, pentru ca prima instanță să se pronunțe și sub acest aspect, pentru argumentele avute anterior în vedere.
Cât privește soluționarea acțiunii penale în privința inculpatei I. S., s-a constatat că aceasta nu a formulat apel, iar în motivele de apel formulate de Ministerul Public nu este criticată modalitatea de soluționare a laturii penale în privința inculpatei I. S., astfel că aceasta beneficiază de autoritate de lucru judecat.
După desființare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București -Secția I-a Penală la data de 16.03.2015, cu prim termen de judecată la data de 22.04.2015, pentru când au fost citați inculpații B. M. și I. S. și partea civilă . ROMÂNIA SRL, în calitate de cesionar a creanței deținută de partea civilă, ..
Întrucât prin faptele ilicite ale inculpaților pentru care aceștia au fost condamnați definitiv, așa cum reiese din hotărârile menționate mai sus, s-a produs un prejudiciu și sub aspect civil care necesită a fi reparat în integralitate, prin restituirea sumei de bani care a constituit obiectul creditului solicitat și obținut de inculpatul B. M. și de care au beneficiat alte persoane, credit obținut pe baza unei adeverințe false, depusă la dosarul de credit de inculpat, inculpata I. S., cunoscând situația reală și semnând la rubrica „garant ipotecar”, fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, existând o legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs.
Numai în aceste condiții se poate ajunge la restabilirea situației anterioare la care face referire și art. 397 alin.3 C.p.p. și numai prin obligarea în solidar a inculpaților care, deopotrivă, prin acțiunile lor, au contribuit la producerea prejudiciului.
Întrucât pentru obținerea creditului inculpatul B. M. a depus o adeverință prin care s-a atestat în mod nereal venituri obținute de acesta, tribunalul a dispus anularea adeverinței de venit nr. 254/12.09.2007, adeverință contrafăcută.
Așa fiind, Tribunalul a admis acțiunea civilă formulată de . ROMANIA SRL în calitate de cesionar a creanței deținute de partea civilă . și a obligat în solidar inculpații B. M. și I. S. la plata sumei de 87.943,08 CHF cu titlu de despăgubiri materiale.
Împotriva sentinței penale nr.905 din 03.06.2015 a formulat apel inculpatul B. M. care nu și-a motivat apelul, s-a prezentat la termenul din 03.09.2015 când a solicitat un termen pentru angajarea unui apărător, iar la termenul din 17.09.2015 a lipsit.
Apelantul inculpat nu a depus nici note scrise și nu a motivat nici în scris apelul.
Analizând din oficiu apelul declarat de către inculpat, Curtea constată că nu este întemeiat și îl va respinge în baza art.421 pct.1 lit.b C. pr. pen.
Este de menționat că apelul inculpatului privește doar latura civilă, deoarece latura penală a fost soluționată printr-o hotărâre anterioară rămasă definitivă.
În condițiile în care prin hotărârea penală nr.418/25.02.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a penală s-a constatat în mod definitiv vinovăția inculpatului, reiese că în mod justificat la soluționarea laturii civile inculpatul a fost obligat în solidar cu inculpata I. S. la daune către partea civilă.
S-a stabilit că inculpatul B. M. a depus o adeverință prin care s-a atestat în mod nereal că ar obține venituri, contribuind astfel la inducerea în eroare a părții vătămate care a acordat creditul.
Apelantul inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B. M. împotriva sentinței penale nr.905 din 03.06.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a penală și îl obligă la 150 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.09.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
D. M. A. E. B.
GREFIER,
C. B.
Red.D.M.
Dact. A.L. 2 ex./28.09.2015
T. București – S.I. – jud.: T. G.
| ← Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... | Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
