Înşelăciunea (art.244 NCP). Decizia nr. 1050/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 1050/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-09-2015 în dosarul nr. 3687/2/2015

Dosar nr._

(Număr în format vechi 2210/2015)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.1050/A

Ședința din Camera de Consiliu din data de 04.09.2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: RADU ADINA ADRIANA

JUDECĂTOR: M. R.

GREFIER: B. L.

MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală a fost reprezentat de procuror S. Ș..

Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C T. S.A împotriva deciziei penale nr.862/A/08.06.2015 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală în dosarul nr._./3/2006.

La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu se prezintă:

apărătorul ales al contestatoarei, avocat T. M., cu împuternicire avocațială ., nr._, emisă de Baroul București la data de 15.05.2015, atașată la dosar (Vol.1, fila 14); apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat G. T., avocat R. A., cu delegație de substituire atașată la dosar (Vol.2, fila 95), în substituirea apărătorului din oficiu, avocat B. A., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie seria_, emisă de Baroul București la data de 01.09.2015, atașată la dosar (Vol.2, fila 94); intimatul-inculpat I. A. M. personal, aflat în stare de detenție și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat M. A., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie, nr._, emisă de Baroul București la data de 01.09.2015, atașată la dosar (Vol.2, fila 38); apărătorul ales al intimatei-inculpate D. C., avocat C. I., cu împuternicire avocațială ., nr._, emisă de Baroul București la data de 02.09.2015, atașată la dosar (Vol.2, fila 96); intimatul-inculpat B. M. personal, aflat în stare de detenție și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat C. A., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București la data de 01.09.2015, atașată la dosar (Vol.2, fila 97); apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat S. B., avocat T. I., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București la data de 01.09.2015, atașată al dosar (Vol.2, fila 99); apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat B. K. M., avocat N. A., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București la data de 01.09.2015, atașată la dosar (Vol.2, fila 98).

Au lipsit intimații-inculpați T. O. L., G. T., D. C., S. B., B. K. M., T. N. D., intimata . administrator Euro Insol SPRL, intimații-părți civile A. pentru valorificarea activelor statului, . București, . Bacău, intimații-părți responsabile civilmente . SRL prin administrator judiciar Amco SPRL, . SRL București, prin administrator judiciar Best Insolvency IPURL, respectiv intimata – persoană vătămată ..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței atașarea dosarului nr._./3/2006 al Curții de Apel București – Secția I Penală. Totodată, se referă înaintarea unor cereri de soluționare a cauzei în lipsă, întemeiate pe dispozițiile art. 364 alin. 4 Cod procedură penală, formulate de intimații-inculpați T. O. L. și G. T., precum și o adresă înaintată de Penitenciarul Bacău din care rezultă imposibilitatea de prezentare a intimatei-inculpate D. C..

Apărătorul ales al contestatoarei S.C T. S.A, având cuvântul, având în vedere că în cursul zilei de luni, 07.09.2015, se va soluționa dosarul nr._ a Curții de Apel București, având ca obiect contestația în anulare formulată de S.C. T. S.A, întemeiată pe dispozițiile art. 426 lit. a Cod procedură penală, acesta fiind un dosar mai vechi înregistrat, apreciază că acel dosar să fie conexat la prezenta cauză. În acest sens, solicită amânarea cauzei pentru a se putea discuta în cursul zilei de luni, 07.09.2015, conexarea acestor două dosare.

Curtea pune în discuție cererea de amânare a cauzei formulată de apărătorul ales al contestatoarei S.C T. S.A.

Apărătorul ales al intimatei-inculpate D. C., precum și apărătorii desemnați din oficiu pentru intimații-inculpați G. T., B. M., I. A. M., S. B. și B. K. M., având pe rând cuvântul, arată că nu se opun admiterii cererii de amânare a cauzei, pentru considerentul invocat.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a cererii de amânare a cauzei astfel formulate, având în vedere că prezenta contestație în anulare este întemeiată pe dispozițiile art. 426 lit. d Cod procedură penală și, atât timp cât se pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de contestație în anulare, apreciază că prezenta cauză se poate soluționa de către instanța inițial învestită, respectiv Curtea de Apel București – Secția I Penală.

Curtea, deliberând, având în vedere că dosarul prezentei cauze are un număr de înregistrare mai mic, fiind înregistrat anterior dosarului nr._ al Curții de Apel București, cu atât mai mult cu cât temeiurile invocate în susținerea contestațiilor în anulare sunt diferite, respinge ca neîntemeiată cererea de amânare a cauzei în vederea reunirii dosarului nr._ la dosarul prezentei cauze, astfel cum a fost formulată de apărătorul ales al contestatoarei S.C T. S.A.

Având în vedere împrejurarea că apărătorul ales al intimatului-inculpat T. O. L., avocat R. V., a confirmat prezența la acest termen de judecată, Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea apărătorului ales al intimatului-inculpat T. O. L. să se prezinte în fața instanței de apel.

Apărătorul ales al intimatei-inculpate D. C., având cuvântul, solicită încuviințarea instanței de a părăsi sala de ședință, având în vedere că asigură asistența juridică într-un dosar, aflat pe rolul unei alte instanțe, urmând ca apărătorul ales al contestatoarei S.C T. S.A să-i asigure substituirea în prezenta cauză, față de împrejurarea că eventualele concluzii ce urmează a fi formulate în cauză sunt similare și pentru intimata D. C..

La apelul nominal, făcut în ședința din camera de consiliu, la a doua strigare a cauzei, se prezintă apărătorul ales al intimatului-inculpat T. O. L., avocat R. V., cu împuternicire avocațială ., nr._, emisă de Baroul București la data de 18.06.2015, atașată la dosar (Vol.1, fila 32); apărătorul ales al contestatoarei S.C T. S.A, avocat T. M., cu împuternicire avocațială ., nr._, emisă de Baroul București la data de 15.05.2015, atașată la dosar (Vol.1, fila 14); apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat G. T., avocat R. A., cu delegație de substituire atașată la dosar (Vol.2, fila 95), în substituirea apărătorului din oficiu, avocat B. A., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie seria_, emisă de Baroul București la data de 01.09.2015, atașată la dosar (Vol.2, fila 94); intimatul-inculpat I. A. M. personal, aflat în stare de detenție și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat M. A., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie, nr._, emisă de Baroul București la data de 01.09.2015, atașată la dosar (Vol.2, fila 38); apărătorul ales al intimatei-inculpate D. C., avocat C. I., cu împuternicire avocațială ., nr._, emisă de Baroul București la data de 02.09.2015, atașată la dosar (Vol.2, fila 96); intimatul-inculpat B. M. personal, aflat în stare de detenție și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat C. A., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București la data de 01.09.2015, atașată la dosar (Vol.2, fila 97); apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat S. B., avocat T. I., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București la data de 01.09.2015, atașată al dosar (Vol.2, fila 99); apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat B. K. M., avocat N. A., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București la data de 01.09.2015, atașată la dosar (Vol.2, fila 98).

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apărătorul ales al contestatoarei S.C T. S.A., având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri. În acest sens, arată că pe parcursul derulării procedurilor judecătorești apărarea a formulat cereri de strămutare a cauzei, iar conducerea Curții de Apel București, respectiv vicepreședintele și președintele Curții de Apel București au depus acele rapoarte prevăzute de art. 71 și art. 72 Cod procedură penală. În plus, susține că s-a formulat o plângere împotriva unui act administrativ de desemnare a unui complet de judecată, răspunsul fiind emis de Colegiul de conducere al Curții de Apel București. Consideră că aceste înscrisuri profită prezentei cauze.

Intimatul-inculpat I. A. M., având cuvântul, solicită soluționarea cauzei în lipsă, întrucât este asistat de apărător din oficiu. Susține că a crezut că este citat în contestația sa, în caz contrar, făcând același demers de soluționare a cauzei în lipsă.

Curtea pune în discuție proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul ales al contestatoarei S.C T. S.A.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că nu cunoaște conținutul hotărârii Colegiului de Conducere al Curții de Apel București. În urma verificării înscrisurilor a căror încuviințare se solicită, arată că nu se opune administrării probei astfel solicitate.

Apărătorii desemnați din oficiu pentru intimații I. A. M., G. T., B. M., S. B. și B. K. M., având pe rând cuvântul, arată că nu se opun încuviințării probei cu înscrisuri astfel solicitate.

Curtea, deliberând, apreciind-o ca fiind utilă soluționării cauzei, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul ales al contestatoarei S.C T. S.A, după care procedează la administrarea acesteia, prin depunerea la dosarul cauzei a înscrisurilor prezentate.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, în temeiul dispozițiilor art. 431 alin. 1 Cod procedură penală, Curtea acordă cuvântul cu privire la admisibilitatea în principiu a contestației în anulare formulate.

Apărătorul ales al contestatoarei S.C. T. S.A., având cuvântul, pune concluzii de admitere în principiu a contestației în anulare formulate, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 427 și art. 431 alin. 2 Cod procedură penală. Astfel, susține că deși S.C T. S.A are calitatea de parte responsabilă civilmente, ulterior fiind condamnată, contestația este formulată în termenul prevăzut de lege, respectiv fiind înregistrată la data de 16.06.2015, temeiul juridic al contestației în anulare este indicat și reprezentat de dispozițiile art. 426 lit. d Cod procedură penală, iar documentele și probele în susținerea acestei contestații sunt atașate la dosarul cauzei.

Apărătorul ales al intimatului-inculpat T. O. L., având cuvântul, susține cererea formulată de petenta S.C T. S.A. Astfel, invocând dispozițiile art. 431 Cod procedură penală, consideră că prezenta contestație în anulare este formulată în termenul prevăzut de lege, se sprijină pe dispozițiile art. 426 lit. d Cod procedură penală, fiind susținută de înscrisuri atașate la dosarul cauzei, inclusiv de înscrisurile atașate cererii de contestație în anulare astfel formulate. Totodată, fără a intra pe fondul contestației, susține că motivul prevăzut de art. 426 lit. d Cod procedură penală se referă la incompatibilitatea președintelui completului de judecată. Mai mult, constată că cererea este formulată de o persoană care are calitate procesuală, sens în care, pune concluzii de admitere în principiu a contestației în anulare astfel formulate.

Apărătorul din oficiu al intimatului-inculpat G. T., având cuvântul, invocând dispozițiile art. 431 Cod procedură penală, apreciază ca admisibilă în principiu contestația în anulare formulată, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Apărătorul din oficiu al intimatului-inculpat I. A. M., având cuvântul, pune concluzii de admitere în principiu a contestației în anulare formulate, în baza art. 431 Cod procedură penală, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege, în sensul că a fost formulată în termenul legal, dovezile pe care se sprijină contestația în anulare se află la dosar, cu indicarea temeiul de drept pe care se întemeiază.

Apărătorul ales al intimatei-inculpate D. C., având cuvântul, arată că achiesează la concluziile formulate anterior, în sensul admiterii în principiu a contestației în anulare formulate.

Apărătorul din oficiu al intimatului-inculpat B. M., având cuvântul, pune concluzii de admitere în principiu a contestației în anulare formulate, în baza art. 431 Cod procedură penală, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Apărătorul din oficiu al intimatului-inculpat S. B., având cuvântul, pune concluzii de admitere în principiu a contestației în anulare.

Apărătorul din oficiu al intimatului-inculpat B. K. M., având cuvântul, pune concluzii de admitere în principiu a contestației în anulare.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a contestației în anulare formulate de S.C T. S.A, ca inadmisibilă. Astfel, deși se invocă dispozițiile art. 426 lit. d Cod procedură penală, referitoare la cazul de incompatibilitate, constată că în considerentele aceleiași contestații formulate în scris se solicită achitarea inculpaților, încetarea procesului penal pentru infracțiunea de înșelăciune, precum și înlăturarea măsurii confiscării. În ceea ce privește motivarea cazului de incompatibilitate, susține că s-a invocat o cerere de recuzare formulată de inculpați și admisă de către instanță, situație în care s-a desemnat un alt complet de judecată, care a fost format din doi judecători, unul dintre aceștia participând la soluționarea cauzei, care a rămas definitivă în 2014, privindu-l pe inculpatul I. A. M.. Astfel, susține că judecătorul în cauză, pentru a nu determina suspiciuni cu privire la imparțialitatea sa, a formulat o cerere de abținere, care a fost respinsă în mod legal, întrucât nu s-a găsit ca fiind incident nici un caz de incompatibilitate, cu privire la imparțialitatea judecătorului, caz prevăzut expres de art. 64 alin. 3 Cod procedură penală, potrivit cărora un judecător este incompatibili și nu poate participa la soluționarea cauzei numai în căile de atac ori la rejudecare după desființare sau după casare, ceea ce nu a fost cazul în speță.

Totodată, arată că elementele de fapt care conduc petenta-contestatoare la concluzia că există dubii în cauză constau în faptul că s-a abținut un membru al completului de judecată, iar un complet legal învestit a respins cererea de abținere, apreciind că nu este caz de incompatibilitate, precum și faptul că unul dintre judecători a fost în măsură să studieze cauza în termen de 7 zile, nu reprezintă cazuri de incompatibilitate. Din aceste considerente, apreciază că prezenta contestație în anulare este inadmisibilă în principiu, având în vedere că nu se regăsesc dispozițiile art. 64 alin. 3 Cod procedură penală, care să fie aplicabile în cauza nr._./3/2006. Mai mult, consideră că nu este suficient a se invoca un text de lege, pentru a se ajunge la concluzia că această cerere este de plano admisibilă în principiu.

De asemenea, susține că dovezile există la dosarul cauzei, depunându-se inclusiv o hotărâre a Colegiului de Conducere prin care a fost respinsă cererea privitoare la recuzare și la abținere, iar strămutările formulate în cauză nu prezintă relevanță în cauză, în condițiile în care o cerere de strămutare a cauzei a fost deja respinsă de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Apărătorul ales al contestatoarei S.C T. S.A, având cuvântul în replică, susține că rolul instanței de judecată în această fază procesuală nu este acela de a palpa fondul cauzei, ci doar de a verifica dacă sunt întrunite cerințele prev. de art. 431 alin. 2 Cod procedură penală. Pe de altă parte, susține că dispozițiile art. 426 lit. d Cod procedură penală dau o ipoteză de lucru, în sensul că instanța nu a fost compusă potrivit legii, precum și faptul că a existat un caz de incompatibilitate. Or, aprecierea dacă aceste ipoteze se regăsesc sau nu ține de temeinicia contestației în anulare și nu de admisibilitatea în principiu a acesteia. Mai mult, susține că la dosarul cauzei au fost depuse documente, care au apărut ulterior pronunțării hotărârii din data de 08.06.2015, din care rezultă că aceste două ipoteze se regăsesc în cauză.

În acest sens, reiterează ideea că instanța de judecată, la acest moment procesual, are obligația este de a constata că această contestație este formulată de parte, că a fost formulată în termenul prevăzut de lege, că se întemeiază pe dispozițiile art. 426 Cod procedură penală, iar probele pe care se sprijină contestația sunt cele aflate la dosarul cauzei.

Apărătorul ales al intimatului-inculpat T. O. L., având cuvântul în replică, susține că nu înțelege de ce reprezentantul Ministerului Public afirmă că trebuie să se facă referiri și la temeinicia motivelor de contestație în anulare și nu doar la existența și formalismul acestei contestații, cu ocazia discutării admisibilității în principiu. În privința motivelor contestației, susține că aceste motive de incompatibilitate și de compunere incorectă a completului de judecată nu sunt afirmate de apărare, ci de președintele Curții de Apel, de vicepreședintele Curții de Apel, inclusiv de Colegiul de Conducere al Curții de Apel, care afirmă că, încălcându-și atribuțiile de serviciu, judecătorul M. s-a antepronunțat înainte de a formula cererea de abținere.

Intimatul-inculpat I. A. M., având cuvântul, invocând dispozițiile art. 431 alin. 2 Cod procedură penală, susține că incompatibilitatea doar a fost invocată și nu se sprijină pe probe, însă, arată că a fost judecat în primul dosar, a cărui urmărire penală a fost comună cu cel de-al doilea dosar, de către un complet format din judecătorii C. B. și M. M. A., amândoi semnând decizia nr.1207/A din data de 14.10.2014. Susține că în această motivare se găsesc trimiteri la probe din dosarul nr.692, respectiv actul de sesizare al instanței din acest dosar, de peste 40 de ori, iar pentru fiecare nominalizare se trag consecințe în ceea ce privește culpa sa. Înțelege să invoce în sprijinul acestei contestații decizia nr.1207/A din data de 14.10.2014, unde se regăsesc peste 40 de nominalizări ale probelor pe care a fost obligat să le depună din acest dosar nr.692, constând în stenogramele convorbirilor telefonice pe tot parcursul anului 2003, între el și inculpatul G., în primul dosar, pentru care a fost învinuit, în ceea ce privește devalizarea R., care este subiect al celuilalt dosar. Susține că în cel de-al doilea dosar, unde se regăsesc aceste probe, arată că acestea nu au fost folosite, pentru a nu se crea dovada materială că au fost în două dosare diferite.

Intimatul-inculpat B. M., având cuvântul, arată că nu mai are nimic de spus.

CURTEA

Deliberând asupra admisibilității în principiu a contestației în anulare de față, constată următoarele:

La data de 16.06.2015, a fost înregistrată, pe rolul acestei Curți, cererea de contestație în anulare, formulată de contestatoarea . deciziei penale nr. 862/A/08.06.2015 pronunțată de Curtea de Apel București-Secția a II-a Penală, în dosarul nr._./3/2006, solicitând să se constate incidența cazului prevăzut de art. 426 lit. d C.p.p., când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; în temeiul dispozițiilor art. 431 C.p.p. să se constate că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege și să fie admisă în principiu contestațiaîn anulare; în temeiul dispozițiilor art. 430 C.p.p. să se dispună suspendarea executării hotărârii atacate până la soluționarea contestației în anulare; în temeiul dispozițiilor art. 432 alin. 1 C. proc. pen., să fie desființată decizia nr. 862/A/08.06.2015 a Curții de Apel București-Secția a Il-a penală, iar în rejudecare: în principal, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. 2 rap. la art. 16 alin. 1 lit. a C. proc. pen., să se dispună achitarea pentru săvârșirea tuturor infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată; în temeiul art. 107 alin. 2 din Codul penal, înlăturarea măsurii confiscării speciale dispuse față de contestatoare în baza art. 112 alin. 1 lit. e din Codul penal; în subsidiar, încetarea procesului penal în temeiul art. 16 alin. 1 lit. f C.p.p. în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. 1 și 2 C.p.

În motivarea contestației, s-a arătat că prin rechizitoriul nr. 692/D/P/2005 din data de 24 august 2006 al P.Î.C.C.J.-D.I.I.C.O.T.- Structura Centrală s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului T. O. L. pentru comiterea unor presupuse infracțiuni de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave - art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 C.pen. din 1969, instigare la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și continuată - art. 25 raportat la art. 246 cu aplicarea art. 2481 și a art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 și pentru două infracțiuni de spălare de bani - art. 23 lit. a și b din Legea nr. 656/2002. Cauza a fost soluționată în fond prin sentința penală nr. 2858 din data de 16.12.2014, Tribunalul București dispunând condamnarea tuturor inculpaților. T. O. L. a fost condamnat pentru toate faptele cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată, la o pedeapsă de 11 ani și 4 luni închisoare. P. decizia penală nr. 862/A din data de 08.06.2015 a Curții de Apel București - Secția a II-a Penală a fost desființată în parte sentința penală nr. 2858/16.12.2014 a Tribunalului București pronunțată în dosarul nr._./3/2006 și rejudecând: „În baza art. 244 alin. 2 Cp., cu aplicarea art. 5 Cp. și a art. 19 din Legea nr.682/2002, condamnă pe inculpatul T. O. L. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. În baza art. 47 Cp. raportat la art. 297 Cp. raportat la art. 309 Cp., cu aplicarea art. 79 alin. 3 Cp., a art. 35 alin.1 Cp. și a art. 36 alin. 1 Cp., precum și a art. 19 din Legea nr.682/2002 și a art. 5 C. p., condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 6 ani și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în formă continuată. În baza art. 367 alin. 2 Cp., cu aplicarea art. 5 Cp. și a art. 19 din Legea nr.682/2002, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat. în baza de art. 29 alin.1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cp. și a art. 19 din Legea nr.682/2002, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani. In baza de art.29 alin.1 lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art. 5 Cp. și a art. 19 din Legea nr.682/2002, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani. În baza art. 38 alin.1 raportat la art. 39 alin. 1 lit. b Cp., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani și 9 luni închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite - respectiv 5 ani și 10 luni închisoare - inculpatul urmând să execute în total 12 ani și 7 luni închisoare. În baza art. 45 raportat la art. 66 alin.1 lit. a, b, g și k Cp., interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public și dreptul de a fi asociat, acționar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 45 Cp. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, g și k Cp., pe durata executării pedepsei. În baza art. 112 alin.1 lit e Cp., confiscă de la inculpatul T. O. L. și de la partea responsabilă civilmente S.C. T. S.A., de la inculpatul I. M. A. și de la părțile responsabile civilmente . S.R.L. (prin administrator judiciar CU B. justin Thomas) și . S.R.L. (prin administrator judiciar Best Insolvency IPURL) și de la inculpații D. C. și B. M. suma de_,8 lei RON (_ + 19.502.169,8 lei RON), care nu servește despăgubirii persoanei vătămate . care se adaugă majorările și penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de Ia data producerii prejudiciului și până la data executării integrale a plății. În baza art. 33 alin. 1 și 3 din Legea nr.656/2002 modificată rap. la art. 112 alin. 1 lit. e și art. 112 alin. 6 Cp., confiscă de la inculpatul T. O. L. suma de 21.697.600 lei RON, reprezentând valoarea creanței dobândite de inculpat față de S.C. T. S.A. În baza art. 32 din Legea nr. 656/2002 și a art. 249 Cp.p., menține măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanțele procurorului din datele de 12.01.2005 (dosar nr.171/P/2003 - filele 43-55, vol.24 d.u.p.), 15.12.2005 (dosar nr.692/D/P/2005, filele 222-225, vol.24 d.u.p.), 19.01.2006 (filele 192-203, vol.24 d.u.p.), 17.04.2006 (filele 283-300, vol.24 d.u.p.), 18.04.2006 (filele 264-282, vol.24, d.u.p.), 23.06.2006 (filele 368- 386, vol.24, d.u.p.) si 04.07.2006 (filele 310-330, vol.24 d.u.p. – cu mențiunea ca suma de 15.224.450 lei asupra căreia s-a instituit sechestrul a fost transferata din contul R0950TPV_R001 aparținând B. T. Invest S.R.L. in contul deschis de administratorul judiciar Best Invest IPURL la ING Bank - Sucursala Kiseleff), asupra bunurilor aparținând inculpaților I. A. M., T. O. L., G. T. și părților responsabile civilmente S.C VGB Impex București (actualmente S.C B. T. Impex S.R.L. prin administrator judiciar CU B. J. Thomas) și S.C. T. S.A., măsură pe care o instituie, respectiv extinde asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținând tuturor inculpaților și tuturor părților responsabile civilmente, inclusiv asupra conturilor, a dobânzilor aferente sumelor înscrise la credit, ce vor curge în continuare conform contractelor încheiate cu unitatea bancară și asupra activelor societăților comerciale la care inculpații și părțile responsabile civilmente figurează ca împuterniciți, beneficiari reali, asociați (acționari) sau administratori, situate în țară sau în străinătate, cu evidențierea tuturor actelor de dispoziție efectuate asupra acestora, care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asigurătorii, după cum urmează: (i) până la concurența sumei de_,8 lei RON (_,8 lei + 21.697.600 lei RON), la care se adaugă majorările și penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului și până la data executării integrale a plății, în ceea ce îl privește pe inculpatul T. O. L.; (ii) până la concurența sumei de_,8 lei RON, la care se adaugă majorările si penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului și până la data executării integrale a plății, în ceea ce îi privește pe partea responsabila civilmente S.C. T. S.A. și pe inculpații D. C. și B. M.."

S-a arătat că instanța de apel, încălcând prevederile art. 107 alin. 2 din Codul penal, a dispus confiscarea sumelor de bani de la S.C. T. S.A. care, o dată respinsă acțiunea civilă formulată de S.C. Carom S.A., își pierde calitatea de parte responsabilă civilmente. S-a menționat că este de observat că S.C.T. S.A. nu a avut calitatea de inculpat pentru a i se putea aplica măsura de siguranță prevăzută de art. 112 alin. 1 lit. e din Codul penal, împrejurare față de care, este de domeniul evidenței, că decizia penală va trebui reformată din perspectiva criticată. În deplin acord cu cele enunțate este și optica I.C.C.J., evocată în motivarea deciziei penale nr. 330/29.01.2014, în care se reține: „În speța de față, instanța de control judiciar, apreciază însă nefondate criticile formulate de recurenta parte civilă, întrucât cererea acesteia de instituire a sechestrului asigurător și asupra bunurilor părții responsabile civilmente a fost formulată pentru prima dată în fața instanței de apel."

A fost invocat cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 426 lit. d C.p.p., instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate.

S-a mai arătat că dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a II-a Penală la data de 15.04.2015, având primul termen de judecată la data de 11.05.2015 și fiind repartizată completului C6A. La data primului termen de judecată, completul de judecată C6A a fost format din judecătorii D. Donțete și C. B.. La primul termen, din data de 11.05.2015, când procedura de citare nu era legală îndeplinită, completul de judecată a dispus, în mod absolut nelegal, extinderea măsurilor asigurătorii și atașarea dosarului penal nr._/3/2005 soluționat în mod definitiv prin decizia penală nr. 1207/2014 din data de 14.10.2014 de către un complet din cadrul Curții de Apel București format din judecătorii C. B. și M. A. M. - dosar care se află în strânsă legătură cu dosarul prezentei cauze.

În aceste condiții, la următorul termen acordat în cauză (la data de 15.05.2015, deci la trei zile de la primul termen de judecată), apărătorii inculpatului T. O. L. au formulat o cerere de recuzare a întregului complet, cererea de recuzare fiind admisă prin încheierea din data de 20.05.2015, arătându-se că: "examinând cererea de recuzare, pentru motivele invocate, instanța apreciază că este întemeiată, că ambii judecători ai completului C6 apel, investit aleatoriu în cauză au devenit incompatibili să soluționeze cauza pe fond, în condițiile în care s-au îndepărtat de la aparența de imparțialitate și chiar de la imparțialitatea însăși, obligatorie pentru asigurarea unui proces echitabil" - pag. 8; "din examinarea încheierilor de ședință din 11 și 15 mai 2015, [...], instanța a ajuns la concluzia că membrii acestui complet s-au îndepărtat de la aparența de imparțialitate, dând naștere unei temeri justificate, din partea inculpaților, că procesul acestora nu va fi unul echitabil" - pag. 10; "instanța de judecată, la termenul din 11 mai 2015 a dispus atașarea dosarului_/3/2005 în vederea discutării relevanței, pentru soluționarea prezentei cauze, a probatoriilor administrate în acel dosar; așa cum au invocat apărătorii, doamna judecător B. C. a participat și la soluționarea cauzei_/3/2005, ambele cauze având ca punct de plecare rechizitoriul 171/P/2003; legătura dintre cele două cauze, cauza de față și cea care a format obiectul dosarului nr._/3/2005, a fost menționată și de instanța care a soluționat recursul în dosarul nr._/3/2006 aflat pe rolul Curții de Apel București. Cauza a avut ca obiect recursul declarat de lancu A. M. împotriva încheierii din data de 4.04.2006 prin care s-a dispus arestarea sa preventivă, în dosarul 692/D/P/2005" - pag . 13; „Curtea a constatat că în speța respectivă, propunerea de arestare a inculpatului lancu a vizat în esență, aceleași fapte cu cele pentru care anterior s-a solicitat arestarea inculpatului T., iar în astfel de situații (s.n.) doctrina a admis că, judecătorul care a soluționat într-un anumit mod o cauză va admite destul de greu să-și schimbe părerea deja exprimată printr-o hotărâre definitivă chiar în prezența unor elemente noi" - pag. 14; „este de menționat și faptul că ambele dosare au avut ca probă, la urmărirea penală, aceeași expertiză de specialitate, iar în ambele este analizat circuitul financiar între societățile controlate de inculpați" - pag. 14; „chiar dacă faptele care formează obiectul dosarelor menționate sunt diferite, legătura dintre acestea este de natură a crea aparența lipsei de obiectivitate a judecătorului care deja și-a format o părere și care, în mod evident, că, nu poate reveni asupra acesteia" - pag. 14; „toate cele mai sus prezentate pun în evidență elemente suficiente pentru a concluziona că este rezonabilă suspiciunea inculpatului T. O. în sensul afectării imparțialității judecătorilor " - pag. 14.

S-a menționat că dosarul a fost repartizat „aleatoriu" unui alt complet de apel din cadrul Secției a II-a Penală a Curții de Apel București, fiind desemnat completul C13A, compus din judecătorii M. A. M. și G. T. - cu primul termen de judecată la data de 17.06.2015.P. rezoluția din data de 21.05.2015, completul învestit cu soluționarea cauzei a dispus preschimbarea termenului de judecată pentru data de 03.06.2015, "în vederea soluționării cu celeritate a cauzei". S-a dispus, de asemenea, emiterea unor adrese către Baroul București pentru desemnarea apărătorilor din oficiu pentru fiecare dintre inculpați pană la soluționarea cauzei, respectiv citarea tuturor părțior, inclusiv prin afișare la sediul Curții de Apel București. S-a precizat că la data de 02.06.2015, cu o zi înainte de termenul nou stabilit, judecătorul M. A. M. a considerat că este incompatibil să participe la soluționarea prezentei cauzei, formulând o cerere de abținere cu motivareacăa făcut parte din completul de apel ce a pronunțat decizia penală nr. 1207/14.10.2015 a Curții de Apel București-Secția a Il-a Penală privindu-i, printre alții, pe inculpatul lancu A. M., invocând cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. f Cod de procedură penală, cererea de abținere fiind respinsă, cu motivarea că simplul fapt că domnul judecător M. A. M. a luat parte la soluționarea, în apel, a dosarului nr._/3/3005, pronunțând decizia nr. 1207 din 14 octombrie 2014 a Curții de Apel București - Secția a II-a Penală, nu este de natură a crea vreo suspiciune rezonabilă că imparțialitatea îi este afectată, pentru a se putea reține cazul de incompatibilitate de la art. 64 alin. 1 lit. f C.p.p., fiind vorba de fapte diferite, pentru care alte persoane decât inculpații din cauză (cu excepția inculpaților lancu A. M. și B. K. M.) au fost condamnați, fapte care nu s-ar afla nici măcar în concurs caracterizat cu cele pentru care s-a sesizat instanța în prezenta cauză (în măsura în care s-ar reține existența și caracterul infracțional al acestora din urmă).

S-a arătat că la termenul din data de 03.06.2015 s-a formulat o cerere de recuzare a ambilor judecători, cerere care a fost însă respinsă ca inadmisibilă chiar de către aceștia, apreciindu-se a fi incident cazul prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. f C.p.p., față de admiterea de către completul de judecată a preschimbării termenului de judecată, față de faptul că domnul judecător M. A. M. s-a pronunțat deja cu privire lavinovăția inculpatului lancu A. M. în cauza nr._/3/2005, date fiind legăturile dintre cele două dosare prezentate anterior, precum și față de aspectul că doamna judecător G. T. a respins în mod absolut netemeinic (contrar actelor existente la dosar, care demonstrează existența legăturilor dintre cele două dosare, a practicii CEDO, precum și a doctrinei juridice în materie) și nelegal (contrar încheierii din data de 20 mai 2015) cererea de abținere formulată de colegul său de complet, aceasta având la dispoziție doar șapte zile pentru a studia dosarul, fiind greu de crezut că, în raport de numărul documentelor din dosar, a reușit o analiză și înțelegere corectă a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

S-a solicitat suspendarea executării hotărârii atacate până la soluționarea contestației în anulare.

În drept, a fost invocat cazul de contestație în anulare prevăzut de art.426 lit. d C.p.p.

La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr._./3/2006 în care s-a pronunțat decizia penală nr. 862/08.06.2015 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a II-a Penală.

De asemenea, față de dispozițiile Deciziei Curții Constituționale din data de 14.07.2015, au fost citate părțile .

Analizând admisibilitatea în principiu a contestației în anulare formulate, Curtea reține următoarele:

P. decizia penală nr. 862/08.06.2015 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a II-a Penală, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. au fost admise apelurile formulate de P. de pe lângă ÎCCJ - DIICOT și de inculpații T. O. L., I. M. A., D. C., B. M. și S. B. împotriva sentinței penale nr. 2858/16.12.2014 a Tribunalului București pronunțată în dosarul cu nr._./3/2006. A fost desființată, în parte, sentința penală nr. 2858/16.12.2014 a Tribunalului București pronunțată în dosarul cu nr._./3/2006 și rejudecând: În baza art.244 alin. 2 C.p., cu aplicarea art. 5 C.p. și a art. 19 din Legea nr.682/2002, a fost condamnat inculpatul T. O. L. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. În baza art.66 alin.1 lit. a, b, g și k C.p., a fost interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public și dreptul de a fi asociat, acționar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. A fost interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, g și k C.p., pe durata executării pedepsei. În baza art. 47 C.p. raportat la art. 297 C.p. raportat la art. 309 C.p., cu aplicarea art. 79 alin. 3 C.p., a art. 35 alin.1 C.p. și a art. 36 alin. 1 C.p., precum și a art. 19 din Legea nr.682/2002 și a art. 5 C. p., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 ani și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în formă continuată.

În baza art.66 alin.1 lit. a, b, g și k C.p. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public și dreptul de a fi asociat, acționar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, g și k C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 367 alin. 2 C.p., cu aplicarea art. 5 C.p. și a art. 19 din Legea nr.682/2002, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art.66 alin.1 lit. a, b, g și k C.p., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public și dreptul de a fi asociat, acționar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, g și k C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza de art. 29 alin.1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 C.p. și a art. 19 din Legea nr.682/2002, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

S-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, g și k C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza de art.29 alin.1 lit.b din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art. 5 C.p. și a art. 19 din Legea nr.682/2002, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

S-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, g și k C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 38 alin.1 raportat la art. 39 alin. 1 lit. b C.p., a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani și 9 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite – respectiv 5 ani și 10 luni închisoare – inculpatul urmând să execute în total 12 ani și 7 luni închisoare.

În baza art. 45 raportat la art. 66 alin.1 lit. a, b, g și k C.p., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public și dreptul de a fi asociat, acționar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 C.p. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, g și k C.p., pe durata executării pedepsei.

În baza art.72 C.p. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la data de 03.03.2006 pană la data de 29.08.2006.

Potrivit art. 431 alin.2 Cpp, în etapa admiterii în principiu a contestației în anulare se verifică dacă aceasta este formulată în termenul prevăzut de lege, dacă motivul pe care se sprijină este dintre cele prevăzute de art. 426 Cpp și dacă în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar.

În speță, Curtea constată formularea în termenul prevăzut de lege a contestației în anulare, motivul invocat se circumscrie în mod formal cazului prevăzut de art. 426 lit. d teza a II-a C.p.p.și anume, ,,când a existat un caz de incompatibilitate”, însă se observă că la dosarul cauzei nu s-au depus și nici nu există, așa cum susține contestatoarea, dovezi în sprijinul contestației.

Înainte de pronunțarea deciziei penale menționate, au fost soluționate mai multe incidente procedurale privind incompatibilitatea judecătorilor care au făcut parte din completul de judecată.

Inițial, dosarul menționat, în faza procesuală a apelului, a fost repartizat completului de judecată format din judecătorii Donțete D. și C. B., cererile de recuzare formulate cu privire la acești judecători fiind admise prin încheierea din data de 20.05.2015, dosarul fiind trimis spre repartizare aleatorie unui alt complet de judecată, format din judecătorii M. M. A. și T. G..

Președintele completului de judecată, judecătorul M. M. A., a formulat declarație de abținere, arătând că a făcut parte din completul de apel ce a pronunțat decizia penală nr. 1207/14.10.2014 a Curții de Apel București - Secția a II-a Penală privindu-l, printre alții, pe inculpatul I. A. M. și, deși faptele ce au stat la baza pronunțării deciziei penale menționate anterior sunt diferite de cele ce fac obiectul cauzei, dorește a se înlătura vreo suspiciune privind o eventuală lipsă de imparțialitate a sa în soluționarea acesteia. Cererea a fost respinsă ca nefondată de un alt complet de judecată, prin încheierea din data de 02.06.2015.

Ulterior, inculpații din cauză au formulat cereri de recuzare a judecătorului M. M. A., invocând faptul că a făcut parte, alături de doamna judecător C. B., din completul de apel ce a pronunțat decizia penală nr. 1207/14.10.2014 a Curții de Apel București - Secția a II-a Penală și că, pe acest motiv, a fost admisă anterior cererea de recuzare a colegei sale de complet, doamna judecător C. B., prin încheierea din data de 20.05.2015, aceste cereri de recuzare fiind respinse la data de 03.06.2015 ca inadmisibile de către completul de judecată format de către judecătorii M. M. A. și T. G., reținându-se că motivele invocate în susținerea cererii de recuzare au fost analizate pe larg prin încheierea din data de 02.06.2015 prin care s-a respins, de către un alt complet de judecată, declarația de abținere a judecătorului M. M. A..

Cazul în care se poate formula contestație în anulare, prevăzut de art. 426 lit. d teza a II-a C.p.p., vizează situația în care la judecarea cauzei a participat un judecător în privința căruia a existat un caz de incompatibilitate, iar art. 64 alin. 1 lit. f C.p.p. prevede un caz de incompatibilitate în situația în care există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată.

Curtea constată că aspectul invocat de contestator nu este unul nou, necunoscut părților, ci a fost analizat în cursul judecării apelului, atât prin respingerea cererii de abținere prin încheierea de la data de 02.06.2015, cât și prin respingerea cererii de recuzare prin încheierea de la data de 03.06.2015.

Curtea apreciază că, în prezenta cauză incompatibilitatea judecătorului care a soluționat cauza poate fi analizată în calea extraordinară de atac, în concret contestație în anulare, numai în măsura în care asupra aspectului invocat de contestator nu s-a pronunțat anterior o soluție de către instanța de apel. În caz contrar, motivele invocate de contestator ar tinde la reaprecierea și rejudecarea unui aspect care a fost deja stabilit cu autoritate de lucru judecat, analizat de instanța de apel, în consecință la crearea în mod artificial a unei căi suplimentare de atac.

Potrivit art. 68 alin. 7 C.p.p, încheierea prin care se soluționează abținerea ori recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac. Astfel, criticarea în cadrul unei contestații în anulare a soluției date prin încheierea de soluționare a declarației de abținere este inadmisibilă.

Conform art. 67 alin. 1 C.p.p., în cazul în care persoana incompatibilă nu a făcut declarație de abținere, părțile, subiecții procesuali principali sau procurorul pot face cerere de recuzare, de îndată ce au aflat despre existența cazului de incompatibilitate, iar potrivit alineatului 5 al aceluiași articol, nerespectarea condițiilor prevăzute la alin. (2) - (4) sau formularea unei cereri de recuzare împotriva aceleiași persoane pentru același caz de incompatibilitate cu aceleași temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare.

De asemenea, pe calea contestației în anulare nu se poate analiza modul de soluționare a cererii de recuzare respinse ca inadmisibilă de completul de judecată recuzat.

Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea constată că prin formularea contestației în anulare se invocă în mod formal art. 426 alin. 1 lit. d teza a II-a C.p.p., urmărindu-se, practic, promovarea unei căi de atac atât împotriva încheierii din data de 02.06.2015 prin care s-a respins ca nefondată declarația de abținere a domnului judecător M. M. A., cât și împotriva încheierii din data de 03.06.2015 prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de recuzare a judecătorului M. M. A..

Față de cele expuse, în baza art. 431 C.p.p. va respinge ca inadmisibilă în principiu contestația în anulare formulată de contestatoarea . deciziei penale nr. 862/08.06.2015 pronunțată de Curtea de Apel București-Secția a II-a Penală.

În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. va obliga contestatoarea la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul avocaților din oficiu pentru intimații G. T., I. A. M., B. M., B. K. M. și S. B. în cuantum de câte 260 lei pentru fiecare intimat se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

P. ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 431 C.p.p. respinge ca inadmisibilă în principiu contestația în anulare formulată de contestatoarea . deciziei penale nr. 862/08.06.2015 pronunțată de Curtea de Apel București-Secția a II-a Penală.

În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă contestatoarea la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul avocaților din oficiu pentru intimații G. T., I. A. M., B. M., B. K. M. și S. B. în cuantum de câte 260 lei pentru fiecare intimat se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 04.09.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

R. A. A. M. R.

GREFIER

B. L.

red.R.A.A.

dact.L.G.

ex.4/28.09.2015

#Judecator Radu Adina Adriana

← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine...		Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... →

Înşelăciunea (art.244 NCP). Decizia nr. 1050/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea (art.244 NCP). Decizia nr. 1050/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI