Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 701/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 701/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-05-2015 în dosarul nr. 4217/269/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._ (1325/2015)
DECIZIA PENALĂ NR.701/A
Ședința publică din data de 11 mai 2015
Curtea constituită din:
Președinte: D. Donțete
Judecător: C. B.
Grefier: E.-A. N.
* * * * * * * * *
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror M. S..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de inculpatul A. A. și partea vătămată D. P. împotriva sentinței penale nr. 56 din data de 17 martie 2015, a Judecătoriei Oltenița, pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul-inculpat A. A., personal și asistat de apărător ales-avocat D. N., conform împuternicirii avocațiale nr._ și partea vătămată D. P., personal și asistat de apărător ales-avocat I. V., conform împuternicirii avocațiale nr._.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței depunerea la dosar a motivelor de apel, după care,
Curtea procedează la legitimarea apelantului-inculpat A. A., cartea de identitate, în fotocopie a acestuia, fiind atașată la dosarul cauzei.
La interpelarea Curții, apelantul-inculpat A. A., arată că dorește să dea declarație în prezenta cauză.
Curtea, potrivit art. 378 rap. la art. 109- 110 Cod procedură penală, procedează la audierea inculpatului A. A., declarația sa fiind atașată la dosarul cauzei.
La interpelarea Curții, apărătorul ales al apelantului-inculpat A. A., având cuvântul, arată că apelul inculpatului vizează atât latura penală, cât și latura civilă a cauzei.
Apărătorul ales al părții vătămate D. P., având cuvântul, arată că apelul formulat de către inculpat este lovit de nulitate, întrucât acesta nu a fost motivat în scris și nu s-a arătat motivele de fapt și motivele de drept pe care se întemeiază.
Curtea acordă cuvântul asupra probelor.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat A. A., având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv acte medicale și planșe foto.
De asemenea, solicită încuviințarea probei testimoniale, constând în audierea martorului T. C., având în vedere că motivarea instanței de fond se bazează pe declarațiile martorilor audiați de către instanța de fond.
Precizează că acest martor cunoaște topografia locului în care s-a săvârșit infracțiunea de violare de domiciliu, pentru a dovedi astfel imposibilitatea pătrunderii în domiciliul părții vătămate prin acel loc indicat.
Arată că acest martor cunoaște o parte de adevăr, deoarece altul este adevărul organelor de poliție și altul este adevărul susținut de către partea vătămată.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu se opune încuviințării probelor cu înscrisuri.
În ceea ce privește proba testimonială, constând în audierea martorului T. C., consideră că și acesta poate da dovadă de același subiectivism, astfel cum a susținut și apărătorul ales al apelantului-inculpat A. A..
Pe de altă parte, consideră că în cauză au fost administrate suficiente probe pentru a se contura opinia instanței în ceea ce privește situația de fapt.
Pentru motivele arătate mai sus, precizează că se opune administrării acestei probe.
Apărătorul ales al apelantului-părți vătămate D. P., având cuvântul, arată că se opune încuviințării probei testimoniale, constând în audierea acelui martor, deoarece au mai fost audiați doi martori, iar martorul indicat de către inculpat nu a fost invocat nici în faza de urmărire penală și nici în fața instanței.
În acest sens arată că există o . planșe foto, precum și procesul-verbal de cercetare la fața locului, care descrie configurația locului.
Totodată, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri pentru apelantul-inculpat A. A., respectiv planșe foto.
Curtea, după deliberare, încuviințează proba cu înscrisuri pentru apelantul-inculpat A. A. și pentru partea vătămată D. P..
În ceea ce privește proba testimonială, constând în audierea martorului T. C., Curtea respinge această probă, apreciind, pe de o parte, că relevanța ei este limitată, în condițiile în care acel martor nu a fost prezent cu ocazia incidentului din prezenta cauză, iar referitor la posibilitatea sau imposibilitatea de a sări gardul, precum și cu privire la celelalte aspecte privind situația de fapt, apreciază că au fost suficiente probe administrate în acest sens, precum și o . planșe aflate la dosarul cauzei, ce înfățișează acel gard și care pot servi la edificarea instanței cu privire la posibilitatea de a fi escaladat.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al apelantului-părți vătămate D. P., având cuvântul, solicită admiterea apelului, astfel cum a fost formulat și dezvoltat în scris.
Apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mică, având în vedere modul de săvârșire al infracțiunii, de circumstanțele și împrejurările în care fapta a fost săvârșită și de urmarea loviturilor produse.
Arată că dacă nu intervenea celălalt martor, respectiv cumnatul părții vătămate, consecințele puteau fi mult mai grave.
Solicită să se aibă în vedere că inculpatul a avut o atitudine nesinceră în fața instanței și în fața organelor de urmărire penală, martorii având declarații contradictorii pe situația de fapt.
În ceea ce privește latura civilă, apreciază că despăgubirile ce au fost acordate de către instanța de fond sunt insuficiente, având în vedere că rănile și suferințele părții vătămate au necesitat intervenții chirurgicale, astfel cum s-a reținut și în certificatul medico-legal.
Totodată, arată că partea vătămată va mai fi supusă unor intervenții chirurgicale.
Astfel, pe latură civilă, solicită admiterea cererii de despăgubiri civile formulată de partea vătămată, cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat A. A., având cuvântul, solicită admiterea apelului declarat de inculpat, atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile, respectiv a despăgubirilor civile, la care a fost obligat.
Consideră că, față de circumstanțele săvârșirii faptelor, pedeapsa aplicată este într-un cuantum mult prea mare.
În acest sens, solicită să se aibă în vedere împrejurările și modul de comitere a acestei infracțiuni, întrucât inculpatul a săvârșit această infracțiune sub imperiul unei tulburări deosebite, apreciind că sunt, pe deplin, întrunite criteriile care să justifice reținerea circumstanțelor atenuante.
În ceea ce privește situația de fapt prezentată de către partea vătămată, arată că aceasta nu a fost susținută decât de către cumnatul său, numitul P., care locuiește în aceeași curte cu partea vătămată.
Mai arată că, însuși partea vătămată, a declarat că se află într-un conflict cu familia inculpatului, încă de pe vremea bunicului acestuia.
Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului, arată că acesta nu are antecedente penale și nu a mai avut contact cu legea penală.
Arată că există o activitate de provocare din partea victimei, ce rezultă din lovirea sălbatică, cu un arac, prin plasa gardului despărțitor a ochiului acelui câine.
În ceea ce privește activitatea de provocare, arată că această activitate i-a provocat o extraordinară tulburare inculpatului pentru că acesta l-a crescut de mic și este foarte atașat de acest animal.
Mai arată că a recunoscut săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.193 alin.2 Cod penal, sub această puternică tulburare, atunci când și-a văzut cățelul cu ochiul scos de către partea vătămată.
În ceea ce privește săvârșirea celeilalte infracțiuni, solicită achitarea inculpatului, în temeiul disp. art.16 lit.a Cod procedură penală, deoarece fapta nu există.
În acest sens, precizează că din planșele foto rezultă că, din punct de vedere material, inculpatul nu putea să sară înarmat și cu o furcă un gard care are înălțimea între 1,80 și 2 m și care este dintr-o plasă de sârmă în ochiuri, care flambează și, care, în partea de sus, are trei rânduri de sârmă ghimpată pe niște stâlpi de beton.
Având în vedere topografia locului, modul de construcție al acestui gard, stabilitatea pe care o oferă, arată că inculpatului îi era imposibil să sară acest gard.
Mai arată că o mână a inculpatului este scurtă, iar, cealaltă este operată, având o tijă interior, exterior, și o operație făcută în anul 2013, în acest sens.
Referitor la despăgubirile materiale, arată că acestea sunt justificate, având în vedere actele și chitanțele depuse la dosar de către partea vătămată.
Cu privire la daunele morale, respectiv obligarea acestuia la plata acestor daune, apreciază că nu se justifică acordarea unor daune materiale, având în vedere că acesta a provocat incidentul, a introdus un băț prin plasa unui gard și a scos ochiul câinelui cu un arac.
Mai arată că nu a suferit niciun fel de prejudiciu de nicio natură morală în fața vecinilor din localitatea mică în care acești doi oameni trăiesc.
Cu privire la apelul părții civile, solicită respingerea acestui apel, ca nefondat, urmând să fie reținute dintre considerentele expuse la latura penală pentru admiterea apelului.
Referitor la despăgubirilor morale, solicită respingerea acestora.
Precizează că partea vătămată a avut conflicte cu bunicii inculpatului, astfel cum a susținut mai sus.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că, în prezenta cauză, a fost emis un certificat medico-legal care atestă leziunile suferite de partea vătămată.
Mai arată că la fila 60 a dosarului de urmărire penală există un certificat sanitar-veterinar, din care rezultă că câinele a suferit respectivele leziuni despre care s-a făcut referire.
Mai arată că un om care este atașat de animale se poate afla într-o stare mai mult decât de tulburare, în momentul în care animalul îi este agresat.
În acest sens, precizează că există o lege care protejează animalele de violențele care se pot exercita împotriva lor.
Referitor la probatorii, arată că s-au înlăturat unele declarații de martori, pe motiv că acestea sunt subiective.
Menționează că s-a conturat o situație de fapt care conduce la ideea vinovăției inculpatului în ceea ce privește cele două infracțiuni reținute în sarcina acestuia.
Consideră că adevărul este undeva la mijloc, însă, sunt elemente suficiente, astfel încât instanța să rețină săvârșirea, de către inculpat, a celor două infracțiuni.
Invocă un motiv de nelegalitate, în sensul că inculpatului i s-a aplicat două pedepse de 8 luni, una de 6 luni, urmare a concursului realizat pe legea nouă, pedeapsa dată spre executare este de 10 luni, iar, termenul de supraveghere stabilit a fost de un an, în condițiile în care articolul 92 Cod penal, stabilește un termen fix, cuprins între 2 și 4 ani, astfel că nu putea fi fixat acest termen de 1 an.
Ca atare, în condițiile în care instanța va ajunge la concluzia că probatoriile administrate în prezenta cauză dovedesc vinovăția inculpatului și că nu este cazul să se rețină scuza provocării, în orice caz, se va admite apelul părții vătămate pe aspectul învederat.
În ceea ce privește situația în care s-ar reține scuza provocării, instanța ar urma să rețină scuza provocării și ar admite apelul inculpatului, cu consecințele respective asupra cuantumului pedepsei.
Referitor la latura civilă a cauzei, arată că instanța a avut în vedere daunele morale dovedite și care au putut fi stabilite în concret, astfel cum legea prevede, în condițiile în care inculpatul nu a fost de acord cu despăgubirea părții vătămate.
Cu privire la daunele morale, respectiv acordarea celor 7.000 lei acordați de către instanță au fost corecți cuantificați și față de suferințele morale și de necesitatea de a nu se ajunge la o îmbogățire fără justă cauză.
Apărătorul ales al apelantului-părți vătămate D. P., având cuvântul cu privire la apelul declarat de inculpat, solicită respingerea acestuia, ca nefondat.
Arată că, din actele medicale aflate la dosarul cauzei, rezultă că acesta a avut o echimoză, și nu i s-a scos acel ochi.
În continuare, apreciază că, în prezenta cauză, nu sunt îndeplinite condițiile cu privire la circumstanțele atenuante, întrucât, din probatoriul administrat nu rezultă că este vorba despre o puternică tulburare a inculpatului.
Mai arată că, apărarea a susținut că apelantul-inculpat a recunoscut săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.193 Cod penal.
În acest sens, solicită să se aibă în vedere că din probele administrate în cauză, inculpatul și-a schimbat, pe tot parcursul procesului, declarațiile, arătând în fața instanței de judecată, respectiv în momentul în care a avut apărător ales, a venit să arate că partea vătămată a vrut să-l înțepe în abdomen și că a căzut peste grămada de araci, ținându-se de sârma ghimpată.
Față de aceste aspecte, arată că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii de lovire.
Precizează că urmele de sânge au fost găsite de către organul de poliție pe cealaltă parte a gardului și nu în vecinătatea gardului unde era sârmă ghimpată, astfel încât săvârșirea infracțiunii a avut loc.
În ceea ce privește cererea de achitare formulată de apărătorul ales al apelantului-inculpat, solicită respingerea acesteia, având în vedere că această infracțiune a fost posibilă și demonstrată din probatoriul aflat la dosarul cauzei.
În acest sens, solicită să se aibă în vedere procesele-verbale de cercetare la fața locului, planșele foto, urmele de sânge găsite și declarațiile martorului ce se afla de față.
Cu privire la latura civilă, solicită să se aibă în vedere faptul că partea vătămată urmează să fie supusă și altor intervenții chirurgicale, astfel că daunele morale se impun a fi acordate într-un cuantum mai mare.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat A. A., având cuvântul, în replică, arată că este real că, printr-o minune, judecătorul fondului a stabilit ca termen de încercare pentru suspendarea sub supraveghere de 1 an.
Astfel, consideră că instanța de apel, în contextul probatoriilor, poate înlătura această chestiune și nu neapărat admițând apelul părții vătămate pe latura penală, ci aplicând o pedeapsă cu amendă judiciară.
Apelantul-inculpat A. A., personal, în ultimul cuvânt, arată că regretă cele întâmplate.
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor penale de față,
Prin sentința penală nr.56 pronunțată s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei formulată de inculpat, din dispozițiile art. 193 alin. 2 C.p. în dispozițiile art. 193 alin. 2 C.p. cu aplic. art. 75 lit. a C.p.
În baza art. 193 alin. 2 C.p., a fost condamnat inculpatul A. A., la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe.
În temeiul art. 224 alin. 1 și 2 C.p., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de violare de domiciliu.
În baza art. 39 alin. 1 lit. b C.p., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din pedeapsa de 6 luni închisoare, în total inculpatul urmând să execute pedeapsa de 10 luni închisoare.
În baza art. 91 alin. 1 - 92 C.p., s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere pe o durată de 1 an, reprezentând termenul de supraveghere.
Pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatului să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. 1 lit. a-e C.p., respectiv:
- să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
S-a impus inculpatului să execute obligația prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. d C.p., respectiv să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.
În temeiul art. 93 alin. 3 C.p., inculpatul a fost obligat să presteze, pe parcursul termenului de supraveghere, 70 zile de muncă neremunerată în folosul comunității, la Primăria mun. Oltenița, jud. Călărași.
În baza art. 91 alin. 4 C.p., a fost atenționat inculpatul asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligația ce îi revine pe durata termenului de supraveghere.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă D. P., domiciliat în mun. Oltenița, ., nr. 3, ., ., jud. Călărași, și a fost obligat inculpatul să-i plătească suma de 611,15 lei, cu titlu de daune materiale, și suma de 7000 lei, reprezentând daune morale.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
În temeiul art. 276 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul să plătească persoanei vătămate D. P. suma de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu de avocat).
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oltenița înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 26.11.2014, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A. A. pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de lovire sau alte violențe și de violare de domiciliu, prev. de art. 193 alin. 2 C.p. și de art. 224 alin. 1 și 2 C.p., cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p.
În fapt, s-a reținut prin actul de sesizare că la data de 28.05.2014, în jurul orei 15,00, inculpatul A. A. a aruncat cu o bucată de BCA înspre persoana vătămată D. P., care se afla în curtea imobilului din mun. Oltenița, ., jud. Călărași, după care a escaladat gardul dintre cele două proprietăți și a pătruns fără drept pe terenul învecinat, unde i-a aplicat persoanei vătămate mai multe lovituri cu o furcă pe care a avut-o asupra sa. Ca urmare a loviturilor, D. P. a suferit leziuni în zona spatelui și a brațelor, ce au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de îngrijiri medicale.
Astfel, la data de 28.05.2014, organele de poliție au fost sesizate prin S.N.U.A.U. 112 cu privire la faptul că numitul D. P., domiciliat în mun. Oltenița, ., jud. Călărași, a fost agresat fizic de vecinul său, A. A., care a aruncat mai întâi cu o bucată de BCA peste gard, lovind-o pe persoana vătămată la nivelul spatelui, apoi a escaladat gardul și a pătruns în curtea acesteia, ținând în mână o furcă.
Din declarația persoanei vătămate D. P. a mai rezultat că inculpatul a început să îl lovească cu furca, provocându-i o plagă deschisă în zona palmară stângă.
Aceste susțineri au fost confirmate și de constatările efectuate de organele de poliție cu prilejul cercetării la fața locului, astfel cum a reieșit din procesul-verbal încheiat la data de 28.05.2014 și planșa fotografică atașată, precum și de concluziile medicului legist, consemnate în certificatul medico-legal nr.1977/A2/244 din 26.06.2014, conform căruia D. P. a suferit leziuni prin lovire cu corp dur și corp înțepător (posibil corn de furcă) ce au necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale.
Fiind audiat, inculpatul A. A. a recunoscut parțial comiterea faptelor, arătând că, într-adevăr, a aruncat cu o bucată de BCA înspre D. P. întrucât acesta i-a lovit câinele cu un arac, însă nu a pătruns pe terenul învecinat și nici nu i-a aplicat persoanei vătămate lovituri cu o furcă.
Sub acest din urmă aspect, declarația inculpatului a fost contrazisă de celelalte probe, inclusiv de declarația martorului P. N., care a fost prezent la locul săvârșirii faptelor și a declarat că l-a văzut pe A. A. sărind gardul în curtea imobilului folosit de persoana vătămată și lovind-o pe aceasta cu o furcă. Față de cele menționate, s-a constatat că faptele, astfel cum au fost descrise, au rezultat din coroborarea tuturor mijloacelor de probă.
Faptele reținute în sarcina inculpatului au fost probate în faza de urmărire penală prin următoarele mijloace de probă: declarația persoanei vătămate D. P., declarația martorului P. N., declarațiile suspectului/inculpatului A. A., certificat medico-legal nr.1977/A2/244 din 26.06.2014, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică, proces-verbal de constatare, certificat sanitar-veterinar din 29.05.2014, potrivit căruia s-a constatat că animalul aparținând inculpatului prezintă contuzii în zona periorbitară dreaptă.
Prin rezoluția din 29.12.2014, s-a stabilit termen la data de 15.01.2015 pentru verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și în vederea începerii judecății, cu participarea procurorului și citarea inculpatului și a persoanei vătămate D. P..
Prin încheierea din 15.01.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat, în temeiul art. 346 alin. 2 C.p.p, legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, iar prin rezoluția din 27.01.2015 s-a dispus începerea judecății și s-a stabilit termen de judecată la 19.01.2015, cu citarea părților.
În faza de judecată, au fost audiate persoana vătămată, inculpatul, precum și martorii P. N., D. Minelu N., Madinoaie C., Pohârneț N. și B. L., la cererea procurorului și a părților.
Persoana vătămată a depus cererea prin care s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului cu suma de 34.000 lei, din care suma de 4.000 lei reprezintă daune materiale, iar diferența de 30.000 lei daune morale.
De asemenea, partea civilă a depus la dosar înscrisurile de la filele 27 – 53, planșele foto de la fila 75, note de concluzii, copia contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1488/6.04.1990 și două chitanțe din 22.08.2014 și din 17.02.2015, privind achitarea onorariului de avocat în sumă de 2.000 lei.
Persoana vătămată D. P., zis "B.", a declarat:
„Nu doresc sa mă împac cu inculpatul. Îmi mențin plângerea prealabila și declarația data la politie.
La data de 28.05.2014, in jurul orei 15, m-am dus in gradina mea împreuna cu martorul P. N. sa pun araci la roșii. Inculpatul are 8 câini in curte, din care 3 câini ai inculpatului sunt mari, doi ciobănești si un lup, si sunt legați lânga gardul meu, pe o distanta de 10 m lungime. Am dus doua brațe de araci in gradina împreuna cu martorul P.. Apoi am început să aliniem aracii împreuna cu martorul. Cand am ajuns la penultimul arac de langa gard, de pe primul rând, câinele a sărit pe cotețul lui si de pe coteț pe gard, dar fara sa ajungă la mine in curte. Eu, fiind cu aracul in mana, m-am ferit si am dat cu aracul. Gardul meu care desparte proprietatea mea de a inculpatului are înălțimea de 1,60 și încă trei rânduri de sarma ghimpata deasupra. Totuși exista riscul sa sară la mine în curte câinii inculpatului, si chiar s-a întâmplat acest lucru, in urma cu doi ani, ca unul să sara la mine in curte. Cand a sărit câinele pe gard, capul acestuia era deja la mine in curte si atunci l-am lovit cu aracul. Apoi m-am întors sa iau un alt braț de araci de unde erau așezați pe jos. Aveam 10 araci pe care trebuia sa ii pun pe un rând. M-am aplecat sa iau aracii, timp in care a strigat martorul P. la mine: "Fii atent, P.", iar eu am plecat din acel loc, apucând sa fac un pas și m-a lovit cu un BCA de 30/50 cm, cu 10 grosime. Am fost lovit cu BCA-ul în partea stângă în spate, in dreptul plămânului. As fi fost lovit in cap cu BCA-ul daca nu făceam acel pas. Ca urmare a loviturii, mi-a luat suflul si am căzut. P. sa imi revin, inculpatul a sărit gardul de la el in curte la mine in curte cu o furca si a vrut sa mi-o înfigă in torace. Din instinct am pus mana pentru a mă apăra si mi-a înfipt furca în palma mâinii stângi, cauzându-mi doua înțepături, iar in palma mâinii mi-a rămas un corp străin. Inculpatul a dat a doua oara cu furca si mi-a distrus nervul de la palma mâinii drepte.
Pres. inst: De ce nu ati relatat in declarația data la politie faptul ca ati fost înțepat de inculpat si in mana dreapta?
Pers.vatam: Nu eu am scris declarația data la politie, intrucat aveam ambele mâini rănite, insa eu am povestit polițiștilor ca am fost rănit si la mana dreapta, insa acest lucru a fost omis.
Inculpatul a continuat sa mă lovească, intenționând sa mă lovească in cap, si m-am aparat cu mana dreapta. Apoi furcoiul a venit pe umărul meu și s-au rupt coarnele, apoi am căzut la pământ. Si coarnele furcoiului s-au înfipt in pământ. In continuare, inculpatul m-a lovit cu porțiunea de fier in care erau prinse coarnele. Nu mai stiu de cate ori am fost lovit, dar am fost lovit pe mâini, mi-a distrus falangele de la mana dreapta, inclusiv la mana stânga am avut osul fisurat. Deodată, a intervenit martorul P. N. si i-a spus inculpatului "Ce faci, ma, il omori?!" moment in care inculpatul s-a oprit. Apoi inculpatul a afirmat că "Stai ca p-asta nu l-am omorât, dar urmezi tu!" Aceasta afirmație a fost adresata martorului, inculpatul s-a aplecat, a luat coarnele furcii, le-a aruncat la el in curte si a escaladat la el in curte. Cred ca inculpatul a premeditat aceste lovituri, întrucât înainte cu 3 zile nu existau BCA-urile așezate de inculpat la el in curte, lângă gardul meu. Am fost amenințat de mai multe ori de mama inculpatului si bănuiesc ca l-a influențat pe inculpat sa mă lovească. Tot timpul îmi spune bou împuțit si daca trece cineva pe . sa mă ponegrească . de hal.
Mă constitui parte civila împotriva inculpatului cu suma de 4.000 lei, cu titlu de daune materiale, conform cererii depuse azi la dosar, și cu suma de 30.000 lei, reprezentând daune morale.
In urma cu doi ani, mai exact in 2012, inculpatul a escaladat in curtea mea si a sustras lemne, tabla si niște tevi metalice. Eu nu am știut ca inculpatul a sărit in curte. A doua zi am sesizat lipsa bunurilor, am sesizat politia si s-au făcut cercetări. Ulterior, un polițist a venit la mine sa ne împăcam si ca suma este mica si s-a stabilit ca inculpatul a sustras bunurile de la mine. L-am iertat si am sters aceasta întâmplare, întrucât am zis ca este vecin. Cazul furtului a fost mușamalizat la parchet.
Am plantat roșii pe proprietatea mea, iar nu pe terenul proprietatea inculpatului, si prezint si acte in acest sens.
In ziua in care am fost lovit, nu am avut nicio discuție cu inculpatul, nici nu l-am văzut.
Av. Inc: Care este înălțimea cotețului câinelui inculpatului?
Pers.vat: Este de 1 m sau un metru si 10.
Av. Inc.: Cat totalizează în înălțime gardul cu sarma ghimpata?
Pers. vat: Gardul meu cu cele trei rânduri de sarma ghimpata are 1,80 m înălțime.
Av. Inc.: In momentul in care martorul l-a atenționat sa fie atent, cum era poziționată persoana vătămata față de curtea inculpatului?
Pers.vat: Eram poziționat cu spatele si m-am aplecat sa iau aracii de jos.
Av. Inc.: Cand ati căzut la pamant v-ati pierdut cunoștința?
Pers.vat: Cand am căzut la pamant nu mi-am pierdut cunoștința si am stat puțintel la pamant, timp in care inculpatul a sărit gardul la mine in curte.
Av. inc: L-a văzut pe inculpatul cand a sărit gardul?
Pers. vat: M-am trezit cu inculpatul la mine in curte cu furcoiul.
Av. inc: I-a fost citita declarația de la politie?
Pers.vat.: Polițistul mi-a citit declarația din 4.06.2014, înainte de a semna.
Av. inc: Exista intre dumnealui si familia inculpatului o stare conflictuala mai veche, pornind inca de la bunicul acestuia?
Pers.vat.: Exista o stare conflictuala intre mine si inculpat, inca de cand trăia bunicul inculpatului.”
Inculpatul A. A. a declarat:
„ Sunt de acord sa dau o declarație. Nu recunosc săvârșirea faptelor astfel cum au fost descrise de procuror in rechizitoriu și nu doresc ca judecata sa aiba loc numai in baza probelor administrate in faza de urmărire penala si nu doresc aplicarea art. 396 alin. 10 C.pr.pen.
Pres.inst.: Daca va mențineți cele doua declarații date in faza de urmărire penala.
Inculpatul: Imi mențin cele doua declarații date in faza de urmărire penala.
La 28.05.2014, ma aflam in curtea mea cu un vecin si spargeam la lemne, când au auzit cainii ca latrau foarte tare si m-am dus sa vad ce se intampla. Persoana vatamata era in stare de ebrietate cu un arac in mana langa gard si a afirmat: "Ba, ia-ti câinii de aici ca ti-i omor!" Eu i-am răspuns sa isi vada de treaba lui, câinii sunt in curtea mea si erau legați si nu deranjau cu absolut nimic. Persoana vătămata a mai spus inca o data "Ba, ia-ti câinii de aici ca ti-i omor!". Apoi eu am evitat discuția, fiindcă am văzut ca este beata. Am făcut doi pasi, iar persoana vătămata a băgat aracul printre gard si i-a băgat aracul fix in ochiul drept la câine, provocandu-i câinelui o rana. Am intrebat-o pe persoana vătămata de ce a făcut asa, iar aceasta a început sa râdă la mișto si sa ma înjure si a pus mana pe sarma ghimpata de la gard. Atunci eu am spus ca "dupa ce mi-ai intepat câinele cu aracul, ma mai iei si la înjuraturi. M-am apropiat de gard, iar persoana vătămata a avut intenția sa imi infiga si mie aracul prin plasa in zona burții. Apoi, m-am retras, am luat o bucata de BCA si am aruncat-o peste gard, către persoana vătămata si am lovit-o in zona mâinilor si fiindcă persoana vatamata era băuta, a căzut peste grămada de araci . Apoi persoana vătămată s-a ridicat de pe araci si a început sa ma înjure, spunând "Stai ca te aranjez eu pe tine" si a sunat la politie. Apoi a venit politia dupa 15 minute si politia i-a zis persoanei vătămate de ce a făcut acest lucru, de ce a băgat aracul sa lovesca câinele. Politia i-a luat o declarație persoanei vătămate si a venit si la mine. La o jumătate de ora, fiul persoanei vătămate care este polițist la București a sunat doi polițiști de la Oltenița si apoi polițiștii de la Oltenița au fotografiat in curte si sa măsoare. Polițiștii nu m-au intrebat nimic si apoi au plecat.
Pres.inst.: Cine era cu dvs. in curte?
Inculpatul: Când s-a întâmplat incidentul cu mine era Pocârneț N. și a văzut tot incidentul pe care l-am avut cu persoana vătămata.
Pres.inst: De ce nu ati spus polițiștilor ca se mai afla si o alta persoana in curtea dvs ?
Inculpatul: Nu am relatat despre aceasta persoana, intrucat nu am fost intrebat si nici nu m-am gândit ca așa trebuie sa spun ca acea persoana se afla la mine in curte.
Pres.inst: Sunteți de acord sa despăgubiți persoana vatamata cu sumele pretinse?
Inculpatul: Nu.
Pres inst: Ati sărit in curtea persoanei vătămate?
Inculpatul: Nu am sărit in curtea persoanei vătămate. Acest domn D. P. are un conflict foarte vechi cu familia mea. Cu ani in urma l-a bătut pe bunicul meu si de cate ori se imbata se urca pe barăcile pe care le are in curte, si începe sa o filmeze pe mama in curte si caută numai cearta.
Av. P.v.: Cum a lovit cu BCA-ul persoana vătămata?
Inculpatul: Când am aruncat cu BCA-ul către persoana vătămata, pentru ca a vrut sa ma întepe in burtă cu aracul, aceasta a ridicat mâinile si l-a lovit in mâini si a căzut, fiind beata. Persoana vătămata nu a prins BCA-ul in mâini, ci a fost lovita. Persoana vătămata a căzut .>
Av.P.v.: Cum isi explica inculpatul intepaturile de pe corp?
Inc: Cred ca in momentul in care persoana vătămata a tras de sarma ghimpata de la gard s-a intepat.
Pres.ins.: Sunteți de acord sa prestați o munca neremunerata in folosul comunității?
Inc: Sunt de acord sa prestez o munca neremunerata in folosul comunității. Persoana vatamata a pus mana pe sarma ghimpata de la gard in momentul in care s-a ridicat de pe grămada de araci de pe jos. Apoi am plecat dupa ce persoana vătămata s-a ridicat de pe grămada de araci. Lemnele pe care le spargeam erau de fag. În urmă cu doi ani am dat cu erbicid prin curte, iar persoana vătămata a reclamat la poliție că i-am stricat plantele din grădină.
Av. inc: Alte persoane au mai văzut incidentul?
Inculpatul: În afara de persoana indicata, in curte se mai afla si mama mea, care a văzut si ea incidentul cu persoana vătămata.
Av.inc: I-a citit cineva la politie declarația părtii vătămate?
Inc: Nu mi-a citit nimeni declarația persoanei vătămate la politie sau parchet.
Pres. ins: Vi s-a adus la cunoștința învinuirea in faza de urmărire penala?
Inc: Da.
(Av. inc: I s-a citit plângerea?
Pres ins. Respinge întrebarea.)
Av. Inc. Care este inaltimea cuștii câinelui?
Inc: 90-95 cm inaltime.
Av. Inc: De ce talie era câinele?
Inc: Câinele meu era legat si este de rasa ciobănesc caucazian.
Av.inc: Cat de inalt este gardul?
Inc: Gardul care delimitează proprietatea mea de a persoanei vătămate are in jur de 2 m inaltime.
Av. Inc. Atitudinea persoanei vătămate l-a tulburat?
Inc: Este normal, cand am văzut câinele lovit la ochi.”
Martorul P. N. a declarat:
„Persoana vătămata este cumnatul meu, in sensul ca este însurat cu sora mea. Nu sunt ruda sau in dușmănie cu inculpatul.
In vara anului trecut, nu mai stiu exact, m-am dus sa pun cu persoana vătămata sa punem aracii la roșii. La ultimul rand de roșii, persoana vătămata s-a dus sa mai ia araci. Cainele inculpatului era legat de gard, apoi a sărit pe cușca si persoana vătămata a luat un arac si a dat prin gard in câine, pentru ca sarea pe gard. Pe urma a venit inculpatul, a luat un BCA de lânga gard si in timp ce persoana vătămata s-a întors sa ia aracii, inculpatul a lovit-o cu BCA-ul in spate.
Pred.ins. Unde se afla inculpatul cand a dat cu BCA-ul?
Martor: In curte la el. Pe urma a sărit gardul cu furcoiul in curte la cumnatul meu, unde puneam aracii pentru roșii și l-a înțepat cu furcoiul în mână pe persoana vătămată.
Inculpatul a dat de trei- patru ori cu furcoiul, Iar eu am spus " Ce ai de gand, ma, sa il omori?” Furcoiul a ieșit din coada in timp ce inculpatul l-a lovit pe cumnatul meu. Inculpatul nu a apucat sa lovească persoana vătămata cu coada furcoiului. Am 4 clase si nu prea stiu sa scriu. Nu este adevărat ca inculpatul a lovit cu coada de lemn in persoana vătămata. Nu mai țin minte daca am declarat in fata polițiștilor ca inculpatul a lovit pe persoana vatămata si cu coada de la furca. Persoana vătămata a căzut la pamant după ce a fost lovita cu BCA-ul.
Pres.: persoana vătămata a fost intepata cu furca de inculpat sau a pus mana pe sârma ghimpata de la gard?
Martor: Persoana vătămata nu a pus mana pe sarma ghimpata. Locul pe care se aflau plantate roșiile este proprietatea cumnatului meu, nu a mea.
Pres.: Inculpatul a sărit gardul la persoana vătămata in curte?
Martor: Inculpatul a sărit gardul in curtea cumnatului meu. Nu mai era nicio alta persoana prezenta cand a avut loc incidentul dintre cumnatul meu si inculpat.
Pres: V-a amenințat inculpatul in vreun fel?
Martor: Nu m-a amenințat atunci inculpatul, ci peste 2-3 zile mi-a spus ca urmez si eu si nu stiu de ce mi-a spus asa ceva, pentru că nu l-am supărat cu nimic.
Imi recunosc semnaturile de pe declarația din 4.06.2014 pe care am dat-o la poliție și care mi-a fost arătata in ședința publica. Declarația a fost scrisa de polițist și nu mi-a fost citita inainte sa o semnez.
Av.p.v.: Ce il întreba polițistul?
Martor: Polițistul m-a intrebat ce s-a întâmplat si scria in declarație ce spuneam eu.
Av.p.v.: Daca a văzut momentul in care furca s-a rupt sau a ieșit din coadă ?
Martor: Am văzut ca furca era fara coada.
Av.p.v.: Daca au avut vreo discuție persoana vătămata si inculpatul inainte de conflict?
Martor: In ziua respectiva inculpatul si persoana vătămata nu au avut vreo discuție cat timp am fost eu acolo. M-am apucat cu persoana vătămata sa punem araci la roșii pe la ora 15. Persoana vătămata nu consumase alcool in ziua respectiva.
Av. Inc: Cand a venit inculpatul, l-a intrebat pe cumnat de ce dă in câine?
Martor: Nu a existat nicio discutie in acest sens.
Av. Inc.: Cand inculpatul a aruncat cu BCA, în ce poziție se afla persoana vătămată?
Martor: Pers. vătămata se afla cu spatele spre gard, langa grămada de araci, si eu am atentionat-o ca "Vezi ca te lovește" iar inculpatul a aruncat cu BCA-ul inspre gard si a lovit-o in spate pe persoana vătămata. Persoana vătămata a căzut langa grămada de araci.
Av. Inc.: Unde are martorul domiciliul, in curtea acelei case in care punea araci la roșii? Terenul unde se puneau araci la rosii, este in curtea sa sau in curtea persoanei vătămate?
Martor: Terenul pe care se puneau araci la roșii este proprietatea cumnatului meu, nu proprietatea mea.
Av. Inc.: Ce adresa are acest teren?
Martor: Terenul este situat pe .. 10.
Pres. ins.: Mai aveți si altceva de declarat?
Martor: Nu mai am altceva de declarat.”
Martorul D. Minelu – N. a declarat:
„Av.p.v.: Daca persoana vatamata a avut suferințe fizice si cheltuieli materiale dupa incidentul avut.
Martorul declară: Da, persoana vătămata mi-a dat telefon sa ma duc la el acasă ca sa o ajut la anumite treburi pe care in mod normal trebuia sa le faca ea si nu putea. Am văzut ca avea mâinile umflate, dar mana dreapta era imobilizata si in ghips, i-am cules niște vișini, alta data m-a chemat si i-am făcut ordine in magazii. Am văzut ca persoana vătămata lua antibiotice, stiu ca a fost prin spital, îmi arata ca era intepat cu furca in podul palmei si ii ieșise intepatura prin antebraț. Nu am văzut pe unde ii ieșise intepatura, pentru ca avea antebrațul in ghips. Persoana vătămata s-a dezbrăcat si mi-a arătat lovitura pe care o avea in partea dreapta, undeva pe spate si mi-a spus ca a fost lovit de inculpatul cu o bucata de BCA.
Pres. ins.Stiati ce cheltuieli a suportat?
Martor: Stiu ca a suportat cheltuieli dar nu stiu la ce suma se ridica.
Av.p.v. Daca se plânge persoana vătămata in prezent de dureri din cauza incidentului?
Martor: Persoana vătămata mi-a spus ca se resimte, ca a rămas cu sechele si are doua hematoame in partea unde a fost lovit cu BCA-ul. Persoana vătămata mi-a spus ca trebuia sa se duca la spital sa se opereze tot in acea zona unde are hematoame unde a fost lovit cu BCA. Din ce mi-a spus persoana vătămata, nu mai are forța pe care o avea înainte, in special mana dreapta care a fost in ghips si a fost afectata.
Av.inc. Are pregătire medicala martorul?
Martorul: Nu am pregătire medicala.
Av.inc. I-a pretins plata persoanei vătămate pentru culesul vișinelor si pentru ordinea pe care i-a facut-o in magazie i-a pretins bani acesteia?
Martor: Nu, nu m-a plătit, nu am acceptat eu, dar mi-a dat niște vișine.
Av. inc: S-au ajutat prietenește?
Martor. Da, pentru ca ne cunoastem de 30 de ani.
Av. Inc. Pretinde ca a văzut partea de intrare a furcii. De ce spune ca era gaura de furca? La ce mana a văzut gaura in podul palmei.
Martor: La mana dreapta avea gaura. Persoana vătămata mi-a spus ca avea o gaura de furca in podul palmei si am văzut si eu ca era o gaura mare.”
Martorul Madinoaie C. a declarat:
„ Nu sunt ruda sau in dușmănie cu vreo parte.
Av.p.v.: Daca are cunoștința de eventuale vătămări suferite de persoana vătămata ca urmare a incidentului avut cu inculpatul
Martor: Nu am cunoștințe despre cheltuielile făcute de persoana vătămata ca urmare a incidentului cu inculpatul. Stiu de la persoana vătămata pentru ca am fost in vizita la ea, era cu mama stânga in ghips si am intrebat-o de curiozitate ce a făcut. Persoana vătămata mi-a povestit ca a avut o altercație cu nepotul unui vecin. Stiu de la persoana vătămata ca a fost la Călărași, la spital sau la IML, pentru ca a avut probleme, din cauza incidentului cu vecinul.
Av.p.v. Persoana vătămata avea afecțiuni la ambele mâini?
Martor: Am mai văzut ca persoana vătămata era găurită si la mama stânga si la mana dreapta, avea rani in podul palmei.
Av.p.v. S-a plâns de suferințe in continuare?
Martor: persoana vătămata s-a plâns ca si acum are dureri la mana si ca are un corp străin in palma dreapta si ca doctorii i-au spus ca acel corp străin poate sa plece pe vena. Persoana vătămata mi-a spus ca nu doarme noaptea, dar si din cauza bătrâneții.”
Martorul Pohârneț N. a declarat:
„ Nu sunt ruda sau in dușmănie cu vreo parte.
Pres. inst: Stiti de ce sunteți chemat ca martor?
Martor: Da. In ziua cand s-a intamplat ce s-a intamplat, nu mai stiu data, ma aflam in curte la inculpat, unde făceam curățenie, pentru ca inculpatul are animale. Inculpatul are doua vaci, un vitel, un cal. Am făcut curat la animale, am spălat cu furtunul. Apoi l-am ajutat pe inculpat sa spargă lemne. In timp ce spargeam lemne, inculpatul se afla cu spatele către râul Argeș, adică către apus, iar eu cu fata către apus si la un moment dat au inceput sa chelalaie câinii, inculpatul având 3-4 câini. Inculpatul era mai aproape de coltul casei sale. Cand a auzit câinele, s-a dus in partea aia, unde chelalaia câinele si i-a spus lui domnu’ P. "Ce ai cu el?", persoana vatamata i-a spus inculpatului că ca latră câinele ca latră si . Este normal să latre câinele că latră și la inculpat și familia lui, fiind câini caucazieni. A început cearta, incidentul. P., partea vătămata, a băgat aracul la câine in ochi, prin gard, si apoi a băgat aracul tot prin gard, către inculpat, insa nu l-a lovit pe inculpat. Atunci, Adiță a luat o spărtura din BCA si a aruncat-o peste gard spre P., fara sa il lovească pe P.. Dupa aia, P. s-a enervat si a inceput sa tragă de sarma ghimpata intrucat are deasupra gradului doua sau trei rânduri de sarma ghimpata. Dupa aia, cred ca dl P. a dat telefon la politie si au venit trei polițiști, doi au intrat in curte, iar mama inculpatului i-a invitat pe politisiti si la ea insa nu au venit. Unul din polițiști stătea in . măsurau prin curte pe la persoana vătămata.
Pres. ins.: Nu a sărit inculpatul in curtea părtii vătămate cu o furca in mana?
Martor: Nu
Pres ins: A lovit inculpatul cu furca pe persoana vătămata?
Martor: Daca inculpatul sarea in curte la partea vătămata, eu il imobilizam si il duceam la politie pe inculpat, inculpatul nu a lovit persoana vătămata cu furca.
Pres. ins.: Cine mai era prezent la acest incident?
Martor: Persoana vătămata se mai afla cu N., cumnatul lui, iar inculpatul se afla cu mine, cu mama lui si cu sora lui. Ma uitam la inculpat si la persoana vătămata ca la televizor.
Av. Inc: De cand s-a ridicat inculpatul de la chelălăitul cainelui pana au venit polițiștii, cat a trecut si daca l-a scăpat vreun moment pe inculpat?
Martor: Au trecut 20- 25 minute si nu mai stiu.
Av. Inc: A plecat inculpatul vreun moment de langa dvs.?
Martor: P. sa vina politia, am plecat de langa inculpat, m-am dus la poarta, moment in care trecea microbuzul cu politia si nu m-am mai întors înapoi.
Pred. ins: Care este distanta dintre locul unde era martorul si locul unde se afla inculpatul?
Martor: Distanța dintre locul unde eram eu și unde s-a dus inculpatul la gard era de 4-5 metri.
Av.inc. Care este ocupația inculpatului?
Martor: Inculpatul este crescător de animale.
Proc: Daca stie cu aproximație cand s-a intamplat incidentul?
Martor: Nu mai stiu ora, dar oricum era dupa prânz. Incidentul s-a intamplat vara anului trecut.
Av. pers.vat: Ce făcea persoana vătămata cu cumnatul lui in gradina?
Martor: Aceștia scoteau aracii de la roșii.
Av.pers.vat.: Care era distanta din locul unde martorul si inculpatul spărgeau lemnele fata de gardul despărțitor al proprietatii părtilor?
Martor: Cred ca era o distanta de 4 metri.
Av. pers.vat: Din acel loc, putea sa vada câinele si pe partea vatamata?
Martor: Da.
Av.pers.vat. Ati văzut cand persoana vătămata a lovit câinele?
Martor: Eu nu am văzut, dar inculpatul s-a dus la gard si persoana vătămata a lovit cu un arac câinele in ochi, motiv pentru care a chemat si medicul veterinar. Am văzut si momentul cand persoana vătămata a vrut sa bage aracul prin gard inculpatului prin burta si cand il injura pe inculpat. Am văzut cand inculpatul a aruncat cu spărtura din BCA către partea vătămata, dar nu a lovit-o si BCA-ul a căzut langa persoana vătămata.
Av. pers vat: A vazut-o pe persoana vătămata căzuta în curte?
Martor: Am vazut-o pe persoana vătămata cand a căzut peste aracii pe care ii scosese de la roșii, întrucât era cald afara si era băuta. Aracii pe care ii scosese persoana vătămata de la roșii se aflau la o distanta de aproximativ 10 metri de gardul despărțitor. Mama inculpatului a ieșit din casă cand a auzit gălăgie. Inculpatul aruncase deja cu BCA-ul cand mama lui a ieșit.
Pres. ins: Unde se afla sora inculpatului?
Martor: Stiu ca a ieșit si sora inculpatului din casa, când a ieșit nu știu.
Av.pers.vat: Ati vazut-o pe partea vătămata cu sânge pe mâini?
Martor: Am vazut-o pe persoana vătămata ca avea sânge pe mâini, cand a tras de sarma ghimpata:
Pres. ins. De ce a tras persoana vătămata de sarma ghimpata?
Martorul. De nervi, d-aia a tras.
Pres. ins.De ce era nervoasa persoana vatamata?
Martor: Pentru ca era si băuta.
Av.pers.vat. Care este momentul cand persoana vătămata a pus mana pe sarma ghimpata?
Martor: Dupa ce persoana vătămata a lovit câinele cu aracul si dupa ce inculpatul a aruncat cu BCA-ul dupa ea. Cand inculpatul a aruncat cu BCA-ul către persoana vătămata, aceasta se afla la 2-3 metri de gardul despărțitor. Cand a tras de sarma ghimpata, câinele se repezea la gard. Nu avea cum sa o muște câinele pe persoana vătămata, pentru ca gardul are peste 2 metri.
Av.pers.vat: Daca era acasă, cum a văzut ca politia a făcut măsurători?
Martor: Ulterior, m-am întors la inculpat la poarta, fiindcă se adunase multa lume si atunci am văzut ca polițiștii făceau măsurători la inculpat in curte.
Av.inc. A cui este curtea in care s-a petrecut incidentul?
Martor: In curtea in care s-a petrecut incidentul, are gradina persoana vătămata si cumnatul lui și în casa de locuit care exista pe acest teren locuiește cumnatul persoanei vătămate. Persoana vătămata locuiește la . pe acest teren ci are o bucata de teren pe care își pune zarzavat. Aceasta bucata de teren nu este separata de restul curții cumnatului persoanei vătămate, ci este un teren nedelimitat.”
Martora B. L. a declarat:
„Sunt mama inculpatului si nu ma aflu in dușmănie cu persoana vătămata, ci aceasta are ceva cu noi. In prezent nu vorbesc cu persoana vătămata, pentru ca nu am ce sa vorbesc asa ceva. Mi s-a adus la cunoștința ca nu pot fi obligata sa dau o declarație in cauza, pentru ca sunt mama inculpatului, dar doresc sa dau o declarație.
Pres. inst: Ce s-a intamplat intre persoana vătămata si inculpat?
Martor: Anul trecut, in vara, nu imi mai amintesc exact, ma aflam in curtea mea si făceam curățenie. Băiatul meu luase lemne si ii ajutam sa bage lemnele in magazie. Mai eram ajutați si de nea N. Poharnet. Câinele din spatele casei, pentru ca noi avem doi caini mari, latra. La un moment, am auzit câinele cand chelălăia si ne-am uitat sa vedem ce s-a întâmplat. Persoana vătămata i-a băgat aracul in ochi la câine prin gardul de plasa de sarma. Gardul este forte înalt si mai sunt si trei rânduri de sarma ghimpata deasupra pe care persoana vatamata le-a pus. Băiatul meu cand a văzut, a intrebat-o pe persoana vătămata ce are cu câinele, pentru ca este câine si trebuie sa latre. Atunci, dl D. P. a început sa ne injure . Era . de ebrietate. Persoana vatamata era mult mai recalcitranta decât câinii care erau legați in lant. Persoana vătămata voia sa ii dea cu aracul prin gard fiului meu in abdomen. Atunci, băiatul meu a luat o bucata de BCA de jos de langa gard și a aruncat peste gard, către persoana vătămata, și fiindcă aceasta nu se mai putea ține pe picioare, a căzut peste grămada de araci. Persoana vătămata a prins BCA-ul cu mana, fara a fi lovită și a căzut peste grămada, peste araci. Dupa aceea, ne înjura in continuare si ne spunea ca suntem de etnie rroma si ca baiatul lui este polițist si ca ne va aranja el pe noi. Apoi s-a apucat cu ambele mâini de gard, nu stiu ce voia sa faca, si dupa aceea a spus "Stați ca va aranjez eu!" Dupa care a sunat prin telefon la politie, iar dupa circa o jumătate de ora a venit un domn polițist și ne-a întrebat ce s-a întamplat, dupa care a plecat. Dupa aceea, persoana vătămata l-a sunat pe fiul sau, iar după circa o ora doua a venit fiul lui cu doi polițiști si măsurau acolo prin curte. Atunci eu am mers la gard si i-am spus polițiștilor sa vina sa ne intrebe si pe noi cu privire la ce s-a inamplat, iar polițiștii nici nu ne-au băgat in seamă si nu ne-au răspuns. Persoana vătămata spune . suntem ca Sile Camataru, ca avem avere, dar noi muncim, nu furam. Copilul meu nu s-a bătut cu nimeni in viata lui, nu a furat nimic, nu am avut niciodata probleme cu politia. In urma cu 6 ani, cand făceam chimioterapie la Spitalul Fundeni, persoana vătămata a intrat cu vreo 6 persoane la noi in curte, si atunci traiau si părinții mei, pentru a face gard la noi in curte, fiindcă susținea ca noi i-am luat din teren. Nu a făcut gradul persoana vătămata, pentru a aveam toate actele in regula, dar persoana vătămata avea ce avea cu mine, pentru ca ma reclama mereu la politie. Nu stiu de ce, dar pana la urma a spus ca i-am furat lemnele din curte.
Pres.ins: A sărit fiul dvs. in curte la persoana vatamata cu o furca in mana?
Martor: Nu a sărit.
Pres.ins. A lovit inculpatul cu o furca persoana vătămata?
Martor: Nu a lovit-o, nu a fost vorba de nicio furcă.
Pres. ins: La momentul incidentului, cine se mai afla in curte la persoana vătămata?
Martor: Se mai afla cumnatul persoanei vătămate, care nu are nicio vina. Soția cumnatului persoanei vătămate mi-a spus ca s-ar pune martora, dar ii este teama ca persoana vătămata o bate si o da afara din curte. Persoana vătămata o bate mereu pe soția cumnatului sau, cand vine el acolo toti trebuia să ia poziția de drepți.
Av. Inc: Cine locuiește in curtea unde se afla persoana vătămata cu cumnatul lui?
Martor: In curte, nu locuiește persoana vătămata, ci cumnatul acestuia, cu soția si cu copiii. Sotia persoanei vătămate cu martorul P. N. sunt frați. Am văzut ca persoana vătămata are un teren inchis cu sarma, dar nu stiu daca deține acte de proprietate sau nu.
Av.inc. Stie proveniența acestui teren sau case?
Martor: Stiu ca terenul pe care este situata casa cumnatului persoanei vătămate este moștenire de la părinții soției persoanei vătămate si ai cumnatului persoanei vătămate. Eu știam ca P. N. si soția lui are acte pentru casa pentru ca s-a îngrijit de părinții lui.
Av.inc. Care este ocupația inculpatului?
Martor: Baiatul meu creste animale, avem 2 vaci.
Av. Inc: Cum s-a prins persoana vătămata de gard?
Martor: Persoana vătămata s-a apucat cu mâinile de sarma ghimpata, dar nu stiu ce voia sa faca. Câinele nostru era legat si d-aia latră, ca este câine. Am chemat medicul veterinar pentru câine, pentru ca persoana vătămata i-a băgat aracul in ochi.
Av. inc. Dupa ce persoana vătămata s-a prins cu mainile de sarma ghimpata, i-a văzut mâinile?
Martor: Nu i-am văzut mâinile.
Av. P.v.: A rămas câinele chior?
Martor: Câinelui ii curgea sânge din ochi, dar nu a rămas chior.
Av.p.v.: Ce făcea câinele cand persoana vătămata stătea agățata de sarma ghimpată.
Martor: Câinele intrase in cușca de durere. L-am văzut personal pe persoana vătămata cand împingea cu aracul prin gard către ochiul câinelui. Ne-am dus împreuna la câine cand l-am auzit ca chelalaia. Cand fiul meu a aruncat cu BCA către persoana vătămata, aceasta se afla la un metru-doi de gard la ea in curte.
Av.p.v. Mai era celalalt martor in curte?
Martor: Nu mai stiu daca martorul Poharnet N. se mai afla la mine in curte cand au venit polițiștii si au făcut măsurători.
Av. Inc.: Alta persoana a mai perceput ce s-a întâmplat in totalitate sau în parte între inculpat si persoana vătămata?
Martor: Nu mai erau alte persoane in afara celor pe care le-am menționat.
Av. P.v. Daca inainte de a latră câinele persoana vătămata a mai avut incidente cu inculpatul?
Martor: In acea zi. Mai era in curte cand a avut loc incidentul soțul si fiica mea, si au văzut si ei ce s-a întâmplat.”
La termenul din 12.03.2015, inculpatul, prin apărător ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina sa, din dispozițiile art. 193 alin. 2 C.p. în dispozițiile art. 193 alin. 2 C.p., cu aplic. art. 75 lit. a C.p.
În privința acestei cereri de schimbare a încadrării juridice, s-a reținut că inculpatul s-a apărat de maniera că a lovit persoana vătămată cu un BCA pe care l-a aruncat în ea, întrucât aceasta din urmă a lovit câinele său în ochi cu aracul, prin gardul din plasă de sârmă ce desparte proprietatea lor, și că, în acest mod, a fost provocat să o lovească.
Pentru reținerea acestei circumstanțe atenuate a provocării prev. de art. 75 lit. a C.p., instanța a reținut că este necesar ca actul de provocare comis de persoana vătămată să fie îndreptat împotriva făptuitorului și/sau a altei persoane. Or, prin lovirea cu aracul, persoana vătămată nu a săvârșit actul de provocare împotriva inculpatului sau a unei alte persoane.
Prin urmare, cererea formulată de inculpat, de schimbare a încadrării juridice cu reținerea circumstanței atenuante a provocării prev. de art. 75 lit. a C.p., este neîntemeiată, în raport de dispozițiile art. 386 C.pr.pen. a fost respinsă.
Pe fond, instanța a reținut, din analiza coroborată a probelor administrate în cauză, că persoana vătămată D. P. deține un teren în suprafață de 63 m.p., situat în mun. Oltenița, ., jud. Călărași, conform contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1488/6.04.1990 (file 91), teren pe care îl cultivă cu legume și care se învecinează cu casa de locuit a inculpatului.
La data de 28.05.2014, în jurul orei 13,00, persoana vătămată punea araci la roșiile pe care le-a cultivat pe terenul menționat mai sus, împreună cu cumnatul său, P. N., audiat în cauză în calitate de martor, atât în faza de urmărire penală (fila 46) cât și în faza de judecată (filele 62-64).
La un moment dat, câinele inculpatului a ieșit din cușcă și a sărit pe gardul din plasă de sârmă, deasupra căruia există sârmă ghimpată, și a început să latre, moment în care persoana vătămată a luat un arac și, prin gard, a lovit câinele inculpatului, căruia i-a provocat o contuzie în suprafață de 3 cm., astfel cum a reieșit din certificatul sanitar veterinar de la fila 60 din dosarul de urmărire penală.
Auzind câinele, inculpatul, supărat că persoana vătămată l-a lovit, a luat un BCA pe care l-a aruncat, lovind-o pe persoana vătămată în spate, în partea stângă, context în care aceasta din urmă a căzut la pământ peste o grămadă de araci pe care îi planta la roșii. Apoi, inculpatul a luat o furcă și a sărit gardul pe terenul persoanei vătămate și a executat 3 sau 4 lovituri cu furca, înțepând-o pe persoana vătămată în mâini, conform depoziției martorului P. N. din faza de judecată (filele 63-64).
Rănile care au fost provocate persoanei vătămate prin acțiunile de lovire cu BCA-ul și furca au fost redate în planșele foto de la filele 32 – 33 din dosarul de urmărire penală și în planșele foto de la fila 44 din faza de judecată.
În apărarea persoanei vătămate a intervenit martorul, care i-a reproșat inculpatului: „Ce ai de gând, mă, să îl omori ?”.
Au fost sesizate organele de poliție, prin SNUAU 112, cu privire la acest incident, la fața locului deplasându-se organele de poliție, care au procedat la efectuarea de cercetări și la efectuarea de fotografii judiciare, conform procesului verbal de cercetare la fața locului din 28.05.2014, de la filele 15 – 16 din dosarul de urmărire penală.
Urmare a leziunilor suferite, persoana vătămată a avut nevoie, în vederea vindecării, de 16 – 18 zile de îngrijiri medicale, potrivit certificatului medico – legal nr. 1977/A2/244/26.06.2014 întocmit de Serviciul de Medicină Legală Călărași.
Inculpatul a recunoscut doar că a lovit persoana vătămată, în care a aruncat cu BCA, negând constant faptul că a sărit gardul și a pătruns fără drept pe terenul proprietatea persoanei vătămate și că ar fi lovit-o pe aceasta cu furca.
Însă, aceste apărări ale inculpatului au fost contrazise categoric de plângerea și declarațiile persoanei vătămate, de declarația martorului P. N., de planșele foto și de certificatul medico – legal menționate mai sus.
De asemenea, instanța a mai reținut că depozițiile martorilor Pohârneț N. și B. L. (mama inculpatului) au fost subiective, nesincere, fiind contrazise categoric de probele menționate anterior, motiv pentru care instanța le-a înlăturat
În acest sens, martorul P. N. a declarat în faza de judecată: „Nu mai era nici o altă persoană prezentă când a avut loc incidentul dintre cumnatul meu și inculpat.”
Inculpatul, încercând să se apere de răspundere penală, a promovat ipoteza că persoana vătămată și-a provocat rănile la mâini, prin aceea că s-a agățat de sârma ghimpată, montată deasupra gardului din plasă de sârmă ce separă proprietățile lor. Instanța a constatat că și această apărare a fost contrazisă categoric de certificatul medico – legal menționat mai sus, în ale căprui concluzii s-a menționat:
„1). Numitul D. P. prezintă leziuni ce pot data din 28.05.2014 ora 15,00 produse prin lovire cu corp dur și corp înțepător (posibil corn de furcă).”
În atare condiții, în raport de considerentele de fapt expuse, instanța reține, în drept, că inculpatul se face vinovat de comiterea în concurs real a infracțiunilor de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 C.p. și de violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 1 și 2 C.p., cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p., urmând a fi tras la răspundere penală.
La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 74 C.p., în raport de care a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 C.p. și la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 1 și 2 C.p.
În raport de dispozițiile art. 39 alin. 1 lit. b C.p., inculpatul execută pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din pedeapsa de 6 luni închisoare, în total, inculpatul execută pedeapsa de 10 luni închisoare.
Potrivit fișei de cazier judiciar, instanța a constatat că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală și, în atare condiții, a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia în regim de detenție.
În consecință, în temeiul art. 91 alin. 1 - 92 C.p., s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de un an.
Pe durata acestui termen de supraveghere, inculpatul respectă măsurile de supraveghere prev. de art. 93 alin. 1 lit. a – e C.p., și anume:
- să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
De asemenea, instanța a impus inculpatului să execute obligația prev. de art. 93 alin. 2 lit. d C.p., respectiv să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.
În același timp, în temeiul art. 93 alin. 3 C.p., instanța a impus inculpatului să presteze, pe parcursul termenului de supraveghere, 70 zile de muncă neremunerată în folosul comunității, la Primăria mun. Oltenița, județul Călărași, inculpatul declarând că este de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității.
Văzând și dispozițiile art. 91 alin. 4 C.p., instanța a atenționat pe inculpat asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligația ce îi revine pe durata termenului de supraveghere.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că persoana vătămată s-a constituit parte civilă, solicitând să fie dezdăunată cu suma de 34.000 lei, din care 4.000 lei reprezintă daune materiale, iar suma de 30.000 lei constituie daune morale.
În privința daunelor materiale, instanța a constatat că partea civilă a suportat, ca urmare a faptei ilicite comise de inculpat, cheltuieli în sumă de 611,15 lei, conform chitanțelor de la fila 34 și bonurilor fiscale de la filele 37 – 38, cheltuieli constând în taxele plătite la Spitalul Județean Călărași și cheltuieli pentru procurarea carburantului, în vederea deplasării la Spitalul Județean Călărași și la Serviciul Județean de Medicină Legală Călărași.
Pentru diferența de prejudiciu pretins, partea civilă nu a mai depus nici un înscris din care să reiasă că a cheltuit suma de 4.000 lei cu titlu de daune materiale, iar martorii pe care i-a propus pe latura civilă a cauzei, respectiv D. Minelu N. și Madinoaie C., au declarat că nu știu la ce sumă se ridică cheltuielile suportate de partea civilă.
În privința daunelor morale suferite de partea civilă, urmare a acțiunii ilicite comise de inculpat, instanța a apreciat că aceasta a fost supusă unor suferințe fizice, dar și morale, și că, pentru acoperirea acestui prejudiciu moral încercat de partea civilă, este suficientă suma de 7.000 lei, iar nu de 30.000 lei, cât a pretins.
În consecință, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă D. P. și a obligat inculpatul să-i plătească, cu titlu de daune materiale, suma de 611,15 lei și, cu titlu de daune morale, suma de 7000 lei.
În raport de dispozițiile art. 274 alin. 1 C.pr.pen., inculpatul a fost obligat la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpatul A. A. și partea civilă D. P. cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală la data de 15.04.2015, sub nr._ (1325/2015)
Apelantul-inculpat A. A., prin apărător, a solicitat admiterea apelului declarat de inculpat, atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile, respectiv a despăgubirilor civile, la care a fost obligat.
A considerat că, față de circumstanțele săvârșirii faptelor, pedeapsa aplicată este într-un cuantum mult prea mare.
În acest sens, a solicitat să se aibă în vedere împrejurările și modul de comitere a acestei infracțiuni, întrucât inculpatul a săvârșit această infracțiune sub imperiul unei tulburări deosebite, apreciind că sunt, pe deplin, întrunite criteriile care să justifice reținerea circumstanțelor atenuante.
În ceea ce privește situația de fapt prezentată de către partea vătămată, a arătat că aceasta nu a fost susținută decât de către cumnatul său, numitul P. care locuiește în aceeași curte cu partea vătămată.
A mai arătat că, însuși partea vătămată, a declarat că se află într-un conflict cu familia inculpatului, încă de pe vremea bunicului acestuia.
Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului, a arătat că acesta nu are antecedente penale și nu a mai avut contact cu legea penală.
A arătat că există o activitate de provocare din partea victimei, ce a rezultat din lovirea sălbatică, cu un arac, prin plasa gardului despărțitor a ochiului acelui câine, un animal.
În ceea ce privește activitatea de provocare, a arătat că această activitate i-a provocat o extraordinară tulburare inculpatului pentru că acesta l-a crescut de mic și este foarte atașat de acest animal.
A mai arătat că a recunoscut săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.193 alin.2 Cod penal, sub această puternică tulburare, atunci când și-a văzut cățelul cu ochiul scos de către partea vătămată.
În ceea ce privește săvârșirea celeilalte infracțiuni, a solicitat achitarea acesteia, în temeiul disp. art.16 lit.a Cod procedură penală, deoarece fapta nu există.
În acest sens, a precizat că din planșele foto a rezultat că, din punct de vedere material, inculpatul nu putea să sară înarmat și cu o furcă un gard care are înălțimea între 1,80 și 2 m și care este dintr-o plasă de sârmă în ochiuri, care flambează și, care, în partea de sus, are trei rânduri de sârmă ghimpată pe niște stâlpi de beton.
Având în vedere topografia locului, modul de construcție al acestui gard, stabilitatea pe care o oferă, arată că inculpatului îi era imposibil să sară acest gard.
Referitor la despăgubirile materiale, a arătat că acestea sunt justificate, având în vedere actele și chitanțele depuse la dosar de către partea vătămată.
Cu privire la daunele morale, respectiv obligarea acestuia la plata acestor daune, a apreciat că nu se justifică acordarea unor daune materiale, având în vedere că acesta a provocat incidentul, a introdus un băț prin plasa unui gard și a scos ochiul câinelui cu un arac.
A mai arătat că nu a suferit nici un fel de prejudiciu de nicio natură morală în fața vecinilor din localitatea mică în care acești doi oameni trăiesc.
Cu privire la apelul părții civile, a solicitat respingerea acestui apel, ca nefondat, urmând să fie reținute dintre considerentele expuse la latura penală pentru admiterea apelului.
Referitor la despăgubirilor morale, a solicitat respingerea acestora.
A precizat că partea vătămată a avut conflicte cu bunicii inculpatului, astfel cum a susținut mai sus.
Apelantul-parte vătămate D. P., prin apărător, a solicitat admiterea apelului.
A apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mică, având în vedere modul de săvârșire al infracțiunii, de circumstanțele și împrejurările în care fapta a fost săvârșită și de urmarea loviturilor produse.
A arătat că dacă nu intervenea celălalt martor, respectiv cumnatul părții vătămate, consecințele puteau fi mult mai grave.
A solicitat să se aibă în vedere că inculpatul a avut o atitudine nesinceră în fața instanței și în fața organelor de urmărire penală, martorii având declarații contradictorii pe situația de fapt.
În ceea ce privește cererea de achitare formulată de apărătorul ales al apelantului-inculpat, solicită respingerea acesteia, având în vedere că această infracțiune a fost posibilă și demonstrată din probatoriul aflat la dosarul cauzei.
În acest sens, solicită să se aibă în vedere procesele-verbale de cercetare la fața locului, planșele foto, urmele de sânge găsite și declarațiile martorului ce se afla de față.
În ceea ce privește latura civilă, a apreciat că despăgubirile ce au fost acordate de către instanța de fond sunt insuficiente, având în vedere că rănile și suferințele părții vătămate au necesitat intervenții chirurgicale, astfel cum s-a reținut și în certificatul medico-legal.
Totodată, a arătat că partea vătămată va mai fi supusă unor intervenții chirurgicale.
Astfel, pe latură civilă, a solicitat admiterea cererii de despăgubiri civile formulată de partea vătămată, cu cheltuieli de judecată.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, în raport de criticile formulate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept în temeiul dispozițiilor art. 417 alin. 2 C.p.p.,Curtea apreciază apelurile ca fiind fondate, în limitele și pentru considerentele următoare:
Curtea constată mai întâi că judecătoria a reținut în mod corect realitatea faptelor imputate inculpatului și vinovăția acestuia în săvârșirea lor, probele administrate în cursul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești confirmând acuzațiile penale aduse inculpatului, respectiv că acesta, la data de 28.05.2014, în jurul orei 15,00, a aruncat cu o bucată de BCA înspre persoana vătămată D. P., care se afla în curtea imobilului său din mun. Oltenița, ., jud. Călărași, după care inculpatul a escaladat gardul dintre cele două proprietăți și a pătruns fără drept pe terenul învecinat, unde i-a aplicat persoanei vătămate mai multe lovituri cu o furcă pe care a avut-o asupra sa, cauzându-i leziuni în zona spatelui și a brațelor, ce au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de îngrijiri medicale.
Astfel, atât inculpatul cât și persoana vătămată, dar și martorul ocular P. N., au confirmat realitatea conflictului dintre părți, iar inculpatul chiar a recunoscut de altfel că l-a lovit pe persoana vătămată cu o bucată de BCA pe care a aruncat-o asupra acestuia. În schimb, inculpatul a negat că ar fi sărit gardul în grădina persoanei vătămate și că l-ar fi lovit pe acesta cu o furcă.
Curtea reține că aceste apărări ale inculpatului nu pot fi primite. În acest sens atât persoana vătămată cât și martorul P. N. au declarat că inculpatul a sărit gardul, pătrunzând în grădina persoanei vătămate și agresând-o cu o furcă de fier, aceste declarații coroborându-se cu constatările certificatului medico-legal, care atestă că persoana vătămată a suferit mai multe leziuni (în afară de cea care poate fi pusă pe seama lovirii cu bucata de BCA), despre care se arată că s-au putut produce prin lovire cu corp dur și corp înțepător (posibil corn de furcă).
De asemenea, în ce privește pretinsa imposibilitate de escaladare a gardului despărțitor dintre proprietățile părților, din fotografiile depuse la dosar se observă că, deși într-adevăr gardul în discuție este destul de înalt, iar la partea superioară este prevăzut cu trei rânduri de sârmă ghimpată, în curtea inculpatului sunt vizibile o grămadă de BCA depozitată lângă gard, dar și cușca câinelui, care sunt de natură să faciliteze considerabil escaladarea gardului și pe unde inculpatul a putut să sară cu relativă ușurință.
Astfel fiind, Curtea consideră că în mod corect a reținut prima instanță săvârșirea de către inculpat atât a infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 C.pen. cât și a infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 1 și 2 C.pen.
În schimb, Curtea apreciază că în mod greșit prima instanță nu a recunoscut inculpatului circumstanța atenuantă a stării de provocare, prev. de art. 75 lit. a Cod penal, constând în săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă.
În acest sens este de observat că inculpatul a susținut că l-a lovit pe persoana vătămată cu o bucată de BCA fiind tulburat de gestul acestuia de a lovi câinele inculpatului cu un arac, provocându-i o leziune în zona ochiului. De altfel, inclusiv persoana vătămată recunoaște că, anterior lovirii sale de către inculpat, i-a lovit acestuia câinele cu un arac, prin gardul despărțitor, deoarece îl lătra. Leziunile suferite de câinele inculpatului în urma lovirii lui de către persoana vătămată sunt atestate și de certificatul sanitar veterinar depus la dosarul de urmărire penală.
Or, contrar celor reținute de prima instanță (care a considerat în mod eronat că pentru a se reține scuza provocării este necesar ca actul de provocare comis de persoana vătămată să fie îndreptat împotriva făptuitorului și/sau a altei persoane), Curtea apreciază că lovirea câinelui inculpatului de către persoana vătămată se circumscrie unei acțiuni ilicite grave (existând o lege, nr. 205/2004, care sancționează inclusiv penal rănirea animalelor), de natură a provoca inculpatului o stare de puternică tulburare sau emoție, sub imperiul căreia să fi săvârșit faptele reținute în sarcina sa. Posibilitatea reținerea provocării nu este exclusă de faptul că între părți exista o stare conflictuală preexistentă, atât timp cât gestul persoanei vătămate de a lovi câinele inculpatului a constituit un factor de natură să provoace acestuia din urmă o tulburare sau emoție, eventual amplificată de starea de tensiune preexistentă dintre părți.
D. consecință, Curtea urmează să admită apelul inculpatului și să schimbe încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată și condamnat în prima instanță, prin reținerea dispozițiilor art. 75 lit. a C.pen.
Față de această situație, ținând cont și de criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen. (împrejurările și modul de comitere a faptelor, mijloacele folosite – inculpatul a pătruns în curtea persoanei vătămate și a lovit pe aceasta cu o cărămidă BCA și cu o furcă, instrumente apte să producă vătămări serioase; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii – persoana vătămată a suferit vătămări ce au necesitat pentru vindecare un număr de 16-18 zile de îngrijiri medicale și o . urmări persistente în ce privește funcționalitatea mâinii stângi; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal – inculpatul a avut în esență o atitudine nesinceră, negând săvârșirea faptelor; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială – inculpatul este integrat social și nu are antecedente penale), Curtea îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. C.pen. și respectiv la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen.
În baza art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 8 luni închisoare.
Curtea va menține dispozițiile referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 8 luni închisoare, apreciind că această modalitate de individualizare a executării corespunde scopului pedepsei, fiind în măsură să asigure îndreptarea inculpatului și fără executarea efectivă a acesteia, având în vedere în special faptul că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală.
Ținând cont de dispozițiile art. 92 alin. 1 C.pen., potrivit cărora durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat și este cuprinsă între 2 și 4 ani, Curtea va stabili însă un termen de supraveghere de 2 ani, iar nu de 1 an cum în mod eronat a stabilit prima instanță.
Pentru a proceda astfel Curtea va admite și apelul persoanei vătămate - parte civilă, dat fiind că prin majorarea duratei termenului de supraveghere se creează inculpatului o situație mai defavorabilă decât cea de la prima instanță.
În ce privește latura civilă a cauzei, Curtea apreciază mai întâi că prima instanță a stabilit în mod judicios cuantumul pagubei materiale suferite de partea civilă ca urmare a vătămărilor provocate de inculpat, respectiv suma de 611,15 lei (constând în cheltuielile generate de taxele plătite la Spitalul Județean Călărași și cheltuieli pentru procurarea carburantului, în vederea deplasării la Spitalul Județean Călărași și la Serviciul Județean de Medicină Legală Călărași). Cum însă Curtea a reținut în beneficiul inculpatului circumstanța atenuantă a provocării, va reține în mod corespunzător o culpă concurentă a părții civile la producerea pagubei, pe care o evaluează la 25%. Astfel fiind, va diminua cuantumul daunelor materiale acordate părții civile de la 611,15 lei la 458,36 lei.
În ce privește însă daunele morale acordate de prima instanță, Curtea apreciază, chiar și în condițiile reținerii unei culpe concurente a persoanei vătămate – parte civilă, că suma de 7.000 lei asupra căreia s-a oprit prima instanță reprezintă o reparație necesară, rezonabilă, echitabilă și suficientă în raport de gravitatea suferințelor fizice și psihice suportate de partea civilă ca urmare a agresării sale de către inculpat și a încălcării inviolabilității domiciliului său.
Față de aceste considerente, Curtea va admite apelurile declarate de inculpatul A. A. și de partea civilă D. P. împotriva sentinței penale nr. 56/17.03.2015 a Judecătoriei Oltenița.
Va desființa în parte sentința apelată și, rejudecând în fond:
În baza art. 193 alin. 2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen., va condamna pe inculpatul A. A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.
În baza art. 224 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen., va condamna pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 8 luni închisoare. Va menține dispozițiile referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 8 luni închisoare, stabilind însă un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 alin. 1 C.pen.
Va reduce cuantumul daunelor materiale acordate părții civile de la 611,15 lei la 458,36 lei.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Conform art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
În aplicarea art. 276 C.pr.pen., va compensa cheltuielile judiciare efectuate de părți în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite apelurile declarate de inculpatul A. A. și de partea civilă D. P. împotriva sentinței penale nr. 56/17.03.2015 a Judecătoriei Oltenița.
Desființează în parte sentința apelată și, rejudecând în fond:
În baza art. 193 alin. 2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen., condamnă pe inculpatul A. A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.
În baza art. 224 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen., condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 8 luni închisoare. Menține dispozițiile referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 8 luni închisoare, stabilind însă un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 alin. 1 C.pen.
Reduce cuantumul daunelor materiale acordate părții civile de la 611,15 lei la 458,36 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Compensează cheltuielile judiciare efectuate de părți în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.05.2015.
Președinte, Judecător,
D. Donțete C. B.
Grefier,
E.-A. N.
Red.jud.D.D./03.07.2015
Dact.EA-26.05.2015/5 ex.
J.Oltenița – jud.A.I.
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 689/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Alte modificări ale pedepsei (art.585 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
