Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 1440/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1440/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-10-2015
DOSAR NR._ (_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1440/A
Ședința publică de la 28.10.2015
Curtea constituită din:
P. - D. L.
JUDECĂTOR - M. A. M.
GREFIER - S. N.
* * * * * *
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror E. D..
Pe rol se află soluționarea apelului declarat partea civilă P. Ș. împotriva sentinței penale nr.91/27.05.2015, pronunțate de Judecătoria Roșiorii de Vede, în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 20.10.2015, fiind consemnate in încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie penală, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen de pronunțare pentru astăzi, 28.10.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
CURTEA ,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.91 din 27.05.2015, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în baza art. 396 alin. (1), (4) și (10) Cod procedură penală, raportat la art. 83 Cod penal a fost stabilită pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare în sarcina inculpatului S. I. (fiul lui C. și E., născut la data de 02.12.1973, în ., domiciliat în comuna Rădoiești, . Teleorman, CNP_, cetățean român, necăsătorit, studii medii, stagiu militar satisfăcut, muncitor necalificat, fără antecedente penale) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin.2 Cod penal.
În baza art. 83 alin. (1) Cod penal a fost amânată aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 Cod penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În baza art. 85 alin. (1) Cod penal s-a stabilit, ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) Cod penal, s-a stabilit ca, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) să fie comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman.
În baza art. 404 alin. (3) Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art.397 Cod procedură penală a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată în cauză de partea vătămată P. Ș. .
A fost obligat inculpatul la plata către partea vătămată P. Ș. a sumei 100 lei, reprezentând despăgubiri materiale, precum și a sumei de 1.000 lei, reprezentând daune morale.
S-a luat act că Spitalul M. Caritas Roșiorii de Vede, S. Județean de Ambulanță Teleorman și I. Prof.Dr H. București nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
În baza art. 276 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă P. Ș. a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În baza art. 271 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către stat a cheltuielilor judiciare în cuantum de 400 lei.
Instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. 1833/P/2014 din 08.01.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Roșiorii de Vede, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul S. I., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită de art. 193 alin. 2 Cod penal, persoană vătămată fiind P. Ș..
Din analiza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, coroborate cu declarația de recunoaștere a inculpatului, instanța de fond a constatat că persoana vătămată P. Ș. și inculpatul S. I. locuiesc pe raza comunei Rădoiești, . Teleorman și sunt vecini. În cursul lunii octombrie 2012, persoana vătămată i-a împrumutat inculpatului un flex, pe care acesta din urmă i l-a restituit în aceeași zi. A doua zi, persoana vătămată a verificat flexul și a constatat că acesta nu mai era în stare de funcționare, acuzându-l de cele întâmplate pe inculpat. Persoana vătămată nu a depus plângere pentru infracțiunea de distrugere la acea dată, însă, având în vedere situația creată, între persoana vătămată și inculpat a intervenit o stare conflictuală.
În ziua de 12.08.2014, în jurul orelor 19.00, între persoana vătămată, care se afla la poarta locuinței sale și inculpat, care trecea pe stradă, a avut loc un nou episod al conflictului, materializat într-o discuție în contradictoriu, în timpul căreia persoana vătămată a început să-i reproșeze inculpatului că i-a distrus flexul, solicitându-i să i-l repare sau să-i ofere altul la schimb.
Inculpatul a arătat că i-a atras atenția persoanei vătămate să-l lase în pace, însă acesta i-a adresat injurii, după care a venit cu un ciomag, acest aspect fiind confirmat și de martorul B. P..
La un moment dat, în timpul acestor discuții inculpatul s-a îndreptat către persoana vătămată și a scuipat-o, împrejurare în care vrând să se retragă, acesta s-a împiedicat și a căzut în șanț. Profitând de acest fapt, inculpatul s-a repezit asupra persoanei vătămate și a început să o lovească, aplicându-i mai multe lovituri cu palma în zona feței, iar în momentul în care a observat că aceasta avea urme de sânge pe față, inculpatul a încetat ., retrăgând-se la domiciliu.
În urma loviturilor primite, persoana vătămată a fost transportată la Spitalul Caritas Roșiorii de Vede, în vederea acordării de îngrijiri medicale.
Din cuprinsul certificatului medico-legal nr. A 2/4621/14.08.2014, eliberat de INML „M. Minovici” București a rezultat că persoana vătămată prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce la data de 12.08.2014, prin lovire cu un corp dur și urmare a unei barotraume la nivelul urechii drepte (lovit cu palma/pumnul peste ureche) fiind necesare 12-14 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Cu privire la săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 253 alin.1 Cod penal, P. de pe lângă Judecătoria Roșiorii de Vede a dispus clasarea, întrucât nu există probe care să confirme varianta expusă de persoana vătămată, iar plângerea prealabilă a fost tardiv formulată.
Inculpatul, audiat în fața instanței, a avut aceeași poziție procesuală în sensul că a recunoscut și regretat fapta comisă, nu a solicitat administrarea altor probe, solicitând ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. A arătat că este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunității.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 25 februarie 2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
Față de probele administrate în faza de urmărire penală coroborate cu declarația de recunoaștere a inculpatului, instanța a apreciat că s-a făcut dovada săvârșirii faptei de către inculpat și că în drept această faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită de art. 193 alin 2 Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art.74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În concret, având în vedere faptul că inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă, pericolul social redus al faptei și că nu are antecedente penale, instanța de fond a stabilit în sarcina acestuia pedeapsa de 6 luni închisoare, cu amânarea executării acesteia și respectarea dispozițiilor prev. de art.85 alin.1, art.86 alin.1 C. pen.
În baza art.397 Cod procedură penală instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea vătămată P. Ș., aceasta constituindu-se parte civilă cu suma de 8.500 lei, reprezentând daune morale, precum și cu suma de 1.500 lei daune materiale, acestea din urmă constând în cheltuieli cu tratamentul, medicamentele și contravaloarea flexului deteriorat. Prejudiciul moral a fost argumentat în sensul că și în prezent partea vătămată are probleme de auz.
Față de probele administrate pe latura civilă, instanța de fond l-a obligat pe inculpat la plata către partea vătămată P. Ș. a sumei 100 lei, reprezentând despăgubiri materiale, precum și a sumei de 1.000 lei, reprezentând daune morale.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel partea civilă P. Ș., care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Partea civilă a solicitat ca inculpatul să plătească suma de 1.500 lei reprezentând daune materiale și daune morale în cuantum de 8.500 lei.
Curtea, analizând apelul declarat în cauză în raport de art.417 C. pr. pen., apreciază că acesta este fondat, în sensul și pentru considerentele arătate în continuare.
Reevaluând mijloacele de probă administrate în cauză (plângerea și declarația persoanei vătămate P. Ș.; certificatul medico-legal; declarațiile inculpatului S. I. și declarațiile martorilor P. T., B. P. și A. V. V.), Curtea constată că instanța de fond a reținut corect situația de fapt, constând, în esență, în aceea că în ziua de 12.08.2014, în jurul orelor 19:00, inculpatul S. I. a aplicat persoanei vătămate P. Ș. mai multe lovituri cu palma în zona feței, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 12-14 zile de îngrijiri medicale.
Situația de fapt descrisă mai sus nu a fost contestată în calea de atac a apelului, Curtea însăși constatând, în virtutea efectului devolutiv, temeinicia hotărârii din această perspectivă.
De altfel, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii, recurgând la procedura simplificată de judecată aplicabilă în cazul recunoașterii vinovăției, fiind întrunite cerințele impuse de art.374 alin.4, art.375 și art.396 alin.10 C. pr. pen.
În raport de legea în vigoare în momentul săvârșirii lor, faptei reținută i s-a dat o corectă încadrare juridică, respectiv infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.193 alin.2 C. pen.
Da fiind pericolul social redus al infracțiunii comise de către inculpat, în mod corect a apreciat instanța de fond că se poate face aplicarea dispozițiilor art.83 C. pen. privitoare la amânarea aplicării pedepsei de 6 luni închisoare stabilită în sarcina inculpatului în raport de criteriile de individualizare prevăzute de art.74 C. pen.
D. urmare, se constată că, sub aspectul laturii penale, soluția este legală și temeinică.
Sub aspectul laturii civile, Curtea constată că este întemeiat în parte apelul părții civile P. Ș..
Persoana vătămată P. Ș. s-a constituit parte civilă cu 1.500 lei despăgubiri materiale și 8.500 lei despăgubiri morale.
Din actele dosarului rezultă că partea civilă a achitat cu bonul fiscal nr.0048/15.08.2014 suma de 95,02 lei pentru medicamente (fila 19 dosar instanța de fond) și cu chitanța nr._/14.08.2014 suma de 38 lei cu titlu de taxă IML (fila 22 dosar instanța fond), rezultând un total de 133,02 lei. Cu toate acestea, instanța de fond a acordat în mod nejustificat doar suma de 100 lei despăgubiri materiale.
Față de infracțiunea ce formează obiectul judecății în prezenta cauză, partea civilă nu poate fi despăgubită cu valoarea flexului, cu atât mai mult cu cât prin rechizitoriu s-a dispus clasarea cauzei privitor la infracțiunea de distrugere.
În ceea ce privește prejudiciul moral, Curtea apreciază că suma de 1500 lei reprezintă o despăgubire echitabilă pentru suferințele părții civile provocate de acțiunea ilicită a inculpatului, astfel cum sunt dovedite cu actele medicale depuse la dosar.
Celelalte aspecte ale cauzei au primit o rezolvare legală și temeinică, nefiind identificate alte motive de desființare ale hotărârii.
Așa fiind, Curtea în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p. va admite apelul declarat de apelantul parte civilă P. Ș., va desființa, în parte, sentința penală și rejudecând:
Va fi admisă în parte acțiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă P. Ș..
Va fi obligat inculpatul S. I. la plata către partea civilă P. Ș. a sumei 133,02 lei, reprezentând despăgubiri materiale, precum și la plata sumei de 1500 lei, reprezentând daune morale.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 91 din data de 27.05.2015, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede.
În temeiul art. 276 alin. 1 C.p.p. se va respinge respinge ca nefondată cererea de obligare a apelantului parte civilă la plata cheltuielilor judiciare avansate de intimatul inculpat.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p., admite apelul declarat de apelantul parte civilă P. Ș. împotriva sentinței penale nr. 91 din data de 27.05.2015, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede.
Desființează, în parte, sentința penală nr. 91 din data de 27.05.2015, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede și rejudecând:
În baza art. 397 Cod procedură penală, admite în parte acțiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă P. Ș..
Obligă pe inculpatul S. I. la plata către partea civilă P. Ș. a sumei 133,02 lei, reprezentând despăgubiri materiale, precum și la plata sumei de 1500 lei, reprezentând daune morale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 91 din data de 27.05.2015, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede.
În temeiul art. 276 alin. 1 C.p.p. respinge ca nefondată cererea de obligare a apelantului parte civilă la plata cheltuielilor judiciare avansate de intimatul inculpat.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.10.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. L. M. A. M.
GREFIER,
S. N.
Red. D.L.
Dact. A.L. 2 ex./16.11.2015
Jud. Roșiorii de Vede – jud.: I. D.V.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1386/2015.... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1434/2015. Curtea de... → |
|---|
