Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 921/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 921/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 2609/3/2015
Dosar nr._
(Număr în format vechi 1947/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.921/A
Ședința publică din data de 26.06.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. R.
JUDECĂTOR: R. A. A.
GREFIER: B. L.
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror D. E..
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpatul B. P. împotriva sentinței penale nr.636 din data de 21.04.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul-inculpat B. P. personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat M. I., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București la data de 04.06.2015, atașată la dosar (fila 5).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apelantul-inculpat B. P., personal, solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea apărătorului său ales să se prezinte.
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea apărătorului ales al apelantului-inculpat B. P. să se prezinte în fața instanței de apel.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă: apelantul-inculpat B. P. personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales, avocat A. D., cu împuternicire avocațială ., nr._, emisă de Baroul București la data de 12.06.2015, atașată la dosar (fila 6), precum și de apărător desemnat din oficiu, avocat M. I., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București la data de 04.06.2015, atașată la dosar (fila 5).
În temeiul dispozițiilor art. 91 alin. 4 Cod procedură penală, Curtea constată încetate efectele delegației apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul-inculpat B. P., la prezentarea apărătorului ales al acestuia, urmând a se pronunța prin decizie asupra onorariului parțial cuvenit.
Fiind întrebat, în conformitate cu dispozițiile art. 420 alin.4 Cod procedură penală, apelantul-inculpat B. P. arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel, menținându-și declarațiile date anterior în cauză.
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat B. P., având cuvântul, pune concluzii de admitere a apelului astfel declarat, în sensul reindividualizării pedepsei aplicate inculpatului, susținând că soluționarea cauzei s-a realizat în procedura simplificată, inculpatul recunoscând încă din faza de urmărire penală săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, asumându-și responsabilitatea pentru aceasta și a consecințelor ireparabile ale acesteia. Totodată, arată că inculpatul a explicat în declarațiile date în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de fond, starea psihică în care s-a aflat, circumstanțele de săvârșirea faptei, intenția sa de a acorda hrană și adăpost unei persoane, care ducea un mod de viață dezordonat, motiv pentru care nici nu a fost posibilă identificarea sa, fiind realizate examene ADN în vederea identificării victimei.
În aceste circumstanțe în care apărarea nu contestă nici probatoriul administrat în cauză și nici încadrarea juridică a faptei, solicită reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului, într-o modalitate care să-i permită inculpatului o reintegrare socială, într-un termen rezonabil. Astfel, susține că acesta este singurul motiv de apel, solicitând să se evalueze circumstanțele concrete ale cauzei și comportamentul inculpatului pe parcursul procesului penal, care face dovada unei profunde tulburări psihice, în care s-a aflat, fiind reacții necontrolate ale unei persoane înspăimântate și nu dorința sa de a șterge urmele faptei, aspect care nici nu ar fi posibil, având în vedere că infracțiunea s-a săvârșit în locuința sa, fiind imposibil de disimulat împrejurarea de fapt.
Față de aceste considerente, pune concluzii de admitere a apelului astfel declarat și reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului, în sensul reducerii cuantumului acesteia către limita minimului general posibil, având în vedere că inculpatul este o persoană echilibrată, are posibilități personale de a reveni în societate, având un loc de muncă. Însă, deși nu este primul conflict cu legea penală a inculpatului, solicită să se analizeze atitudinea acestuia, imposibilitatea obiectivă de a repara urmările faptei, având în vedere că nu s-a identificat nicio persoană apropiată victimei, care să se constituie parte civilă în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a apelului astfel declarat, ca nefondat, apreciind că instanța de fond a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere criteriile generale prev. de art. 74 Cod penal. Astfel, susține că inculpatul a săvârșit o faptă cu un grad ridicat de pericol social, raportat la modul și împrejurările de comitere, respectiv prin aplicarea mai multor lovituri de cuțit la nivelul toracelui, acțiune ce a condus la decesul victimei C. C., după comiterea faptei, acesta încercând să înlăture urmele infracțiunii, decupând părți din salteaua ce conținea urme de sânge, aruncând în diferite locuri bunurile victimei și, în final, aruncând cadavrul pe fereastră.
De asemenea, constată că la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului instanța de fond a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, cunoscut cu antecedente penale, săvârșind fapta în stare de recidivă postexecutorie, în raport de pedeapsa de 15 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.377/20.07.1999 a Tribunalului București. Față de aceste considerente, apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului este justă și în raport de limitele prevăzute de lege, reduse cu o treime ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Apelantul-inculpat B. P., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său. Susține că este conștient de gravitatea faptei comise și nu poate repara consecințele acesteia. Arată că lasă la aprecierea instanței soluția cu privire la apelul declarat.
CURTEA,
Prin sentința penală nr. 636/21.04.2015, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală s-au dispus următoarele:
”În baza art.188 al.1 cu aplic. art.41 al.1 lit.a C.p., a art. 396 al.10 C.p.p. și a art.79 al.3 C.p. condamnă pe inculpatul B. P., la pedeapsa de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor în stare de recidivă postexecutorie.
În baza art.66 al.1 lit. a, b C.p. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art.65 al.1 raportat la art.66 al.1 lit.a, b C.p. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art.404 al.4 lit.d C.p.p. rap. la art.112 al.1 lit.b C.p. confiscă de la inculpat un mâner de cuțit tip bucătărie de culoare neagră, cu lama de aprox. 2 cm, ridicat cu ocazia cercetării la fața locului de pe ., sector 2 București.
În baza art.404 al.4 lit.f C.p.p. restituie către numita S. A. un cuțit descoperit în chiuvetă, un bol găsit în chiuvetă, o pereche de papuci descoperită sub scaunul aflat lângă ușa de acces în cameră, un aspirator descoperit pe un raft al dulapului aflat în partea dreaptă a ușii de acces în cameră, trei agende, un caiet și un plic cu mai multe înscrisuri, o cartelă S. VODAFONE descoperită pe noptiera din dreapta patului, ridicate cu ocazia cercetării la fața locului în data de 13.09.2014.
În baza art.404 al.4 lit.a C.p.p. rap. la art.72 C.p. deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 13.09.2014 la zi.
În baza art.399 C.p.p. constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului B. P. și menține starea de arest preventiv a acestuia.
În baza art.7 al.1 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea adăugării profilului său genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art.274 al.1 C.p.p. obligă pe inculpat la plata sumei de 3.400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul parțial cuvenit apărătorului din oficiu în cuantum de 50 lei rămâne în sarcina statului.”
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Tribunalul București la data de 27.01.2015 în dosarul 3237/P/2014 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului B. P., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor, prevăzute de art. 188 alin. 1 cu aplic. art.41 al2. C.p..
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență că în noaptea de 12-13.09.2014, în locuința situată în București, Șoseaua Ș. cel M. nr. 35, ., inculpatul B. A. a lovit-o de mai multe ori cu un corp tăietor înțepător în zona toracico-abdominală pe numita C. C., iar în aceeași noapte, în jurul orelor 04.00 a aruncat cadavrul de la fereastra locuinței.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția I Penală la data de 28.01.2015 sub nr. _ .
În ședința de cameră de consiliu din data de 29.01.2015 inculpatului i s-a înmânat o copie certificată a rechizitoriului nr. 3237/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București și i s-a adus la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și faptul că în termen de 20 de zile de la primirea acestuia are dreptul, potrivit dispozițiilor art. 344 alin. 3 Cod procedură penală, de a formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Inculpatul nu a procedat la exercitarea acestui drept.
Prin încheierea de ședință din data de 24.02.2015 judecătorul de cameră preliminară a constatat, în baza art.346 al.2 C.p.p., legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.3237/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București privind pe inculpatul B. P., trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de omor în stare de recidivă prev. de art.188 cu aplic. art.41 C.p., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul B. P..
În faza judecății, ulterior citirii actului de trimitere în judecată potrivit disp. art.374 al.1 C.p.p., inculpatul a relevat că dorește ca judecata să aibă loc potrivit procedurii simplificate prev. de art.374 al.4 și 375 C.p.p.. Instanța a procedat la audierea inculpatului potrivit disp. art.375 al.1 C.p.p., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei (f.62-64 dos. inst.), iar, după angajarea de dezbateri contradictorii, instanța a hotărât admiterea cererii inculpatului de judecare a cauzei potrivit procedurii recunoașterii vinovăției.
În faza judecății a fost încuviințată inculpatului proba cu înscrisuri, fiind atașate dosarului cauzei CV-ul inculpatului, un înscris intitulat „Caracterizare”, certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului a S.C. ACCENTE STAR S.R.L., actul constitutiv al S.C. ACCENTE STAR S.R.L., certificatul de calificare profesională a inculpatului ca bucătar, certificatul de calificare a inculpatului ca ospătar, contractul civil de prestări servicii nr.69/20.03.2012, contractul individual de muncă nr.549/23.08.2012 și carnetul de muncă ..M.S.S.F. nr._.
Analizând coroborat materialul probator administrat atât în cursul urmăririi penale cât și în faza judecății, instanța reține următoarea situație de fapt:
În data de 13.09.2013, în jurul orei 06.30, dispeceratul 112 a fost sesizat cu privire la faptul că lângă blocul nr.31 situat în București, . nr.35, sector 2, se află cadavrul unei persoane cu identitate necunoscută.
Medicul legist a constatat că persoana cu identitate necunoscută, de sex feminin prezintă plăgi toraco - abdominale, multiple, cu caracter de plăgi înjunghiate, cu margini liniare, dehisante, de diferite adâncimi, între 1-4 cm, dispuse cinci la nivelul sânului stâng și sub sân, două latero-toracic drept, șapte abdominale, una antebraț stâng bord ulnar.
În urma cercetării la fața locului au reieșit indicii că evenimentul care a dus la decesul persoanei neidentificate s-a produs în apartamentul nr. 165, situat la etajul 3.
Astfel pe partea laterală dreapta a blocului menționat (din poziția unei persoane cu fața la .) se află o alee, delimitată pe partea dreaptă de un gărduleț, de aproximativ un metru înălțime, structură metalică, terminat în partea superioară cu o bară metalică orizontală, netedă. Peste acest gărduleț, sub un arbust, se află cadavrul persoanei cu identitate necunoscută. Între cadavru și gardul metalic se află o creangă din arbustul menționat. Cadavrul este cu fața în jos, cu capul orientat spre . prezintă obiecte de încălțăminte, iar pe tălpi nu se observă urme de pământ; pe gărduleț și pe frunzele crengilor superioare ale copacului se observă urme de sânge; pe peretele blocului din dreptul acestui copac se observă că există doar ferestre, fără balcoane, care sunt toate închise. Apartamentele care au aceste ferestre sunt nr. 157, 161, 165, 169, 173, 177, 181, 185 și 189; la parter funcționează un laborator de analize medicale ce are prevăzut gratii din fier la fereastră; la etajele 1, 4, 5, 6, 7, 8 s-a luat legătura cu proprietarii garsonierelor care au arătat că nu cunosc nimic despre decesul persoanei găsite lângă . accesul în locuințe ocazie cu care nu au fost constatate urme de răvășire, urme de sânge sau alte probe care să indice că aici s-a produs evenimentul care a dus la decesul persoanei; continuându-se cercetarea în ..169, situat la etajul 4, se observă că pe pervazul metalic exterior al ferestrei de la apartamentul nr. 165 sunt urme de sânge; de asemenea ferestrele apartamentului nr.165 de la etajul 3 sunt acoperite cu o draperie fixată în partea superioară a ferestrei.
Din verificări a reieșit că la etajul 3, la apartamentul nr. 165 locuiește martora S. A., împreună cu concubinul său, inculpatul B. P.. Niciuna dintre aceste persoane nu a răspuns la solicitarea repetată a organelor de poliție de a deschide ușa și nu s-a putut pătrunde în apartament.
Fiind contactat pe telefonul mobil inculpatul a spus inițial organelor de poliție că este plecat din București, fiind solicitatăTribunalului București încuviințarea efectuării percheziției domiciliare la adresa menționată.
Totodată, în urma mai multor convorbiri purtate de organele de poliție cu inculpatul, acesta a recunoscut că se află în apartament și a deschis ușa de acces, permițând desfășurarea cercetării la fața locului în apartament.
Cu această ocazie au fost găsite numeroase mijloace materiale de probă din care reiese că inculpatul a înjunghiat victima în locuință, după care a aruncat cadavrul acesteia pe fereastră și a încercat să înlăture mijloacele materiale de probă. Astfels-au găsit urme de sânge, sub formă de stropi, pete și mânjituri, pe gresia de lângă pat, pe tăblia patului, pe saltea, pe gresie lângă un scaun și pe piciorul acestuia, pe fața exterioară a ferestrei din stânga, în colțul din stânga jos (unde s-a descoperit și un fir de păr), pe tocul din dreapta al ferestrei și pe pervazul exterior iarpervazul ferestrei prezintă și urme dinamice de frecare. Totodată pe pereți s-a constatat că tencuiala este răzuită de pe o porțiune mare, situată sub fereastra camerei, și de pe o porțiune mai mică aflată în stânga patului, în coșul de gunoi, aflat sub chiuvetă, s-au găsit resturi de tencuială; două fragmente de tencuială prezintă urme de sânge; pe blatul chiuvetei se află un făraș de culoare albastră, care prezintă urme de praf alb, care par a proveni de la tencuială iar salteaua aflată pe pat prezintă porțiuni pe marginea acesteia în care a fost decupată.
Fiind audiat atât în cursul urmăririi cât și de către instanță, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că o știa pe victimă ca fiind „doamna E.”, întâlnindu-se de mai multe ori cu aceasta în parcul Obor, iar în seara zilei de 12.09.2013 a adus-o în locuința sa pentru a o servi cu mâncare, fiindu-i milă de ea. Victima a început să îi reproșeze că o servește doar cu ciorbă și a început să îl înjure, moment în care inculpatul și-ar fi pierdut controlul, a luat un cuțit și a lovit în mod repetat victima cu acesta.
Dându-și seama că a ucis victima, inculpatul s-a speriat, a plecat de acasă mai multe ore, după care a revenit, a strâns și a aruncat în mai multe etape bunurile aparținând victimei, hainele purtate de el când a ucis victima, cuțitul (după ce a desfăcut lama de mâner, le-a aruncat separat), fragmente din saltea, arse de el.
În jurul orei 04, inculpatul a aruncat cadavrul victimei pe fereastră, după care a făcut curat, încercând să înlăture toate urmele de sânge.
S-a efectuat reconstituirea activităților inculpatului de aruncare a mijloacelor materiale de probă, ocazie cu care acesta a indicat toate locurile unde a aruncat obiectele, iar o parte dintre acestea au fost găsite.
Conform concluziilor raportului A_ de autopsie medico-legală, moartea victimei a fost violentă, datorându-se hemoragiei interne și externe, consecința multiplelor plăgi toraco-abdominale penetrante și perforante cu multiple leziuni viscerale (plămâni, cord, ficat, splină, stomac) și vasculare (aortă, venă cavă). Aceste leziuni traumatice s-au putut produce prin lovire repetată cu corp tăietor-înțepător, posibil cuțit, și au legătură de cauzalitate directă și necondiționată cu decesul. S-au mai constatat și leziuni care s-au putut produce cel mai probabil prin lovire de corpuri dure (din datele de anchetă precipitare post agresiune), al căror aspect macroscopic pledează pentru producerea acestora postmortem.
În urma verificărilor efectuate privind înscrisurile găsite în geanta victimei, au reieșit indicii privind posibila identitate a acesteia, respectiv C. C., CNP_, fiica lui R. și M., născută la data de 12.04.1969 în București, domiciliată în București, ., ., ..
Conform raportului de expertiză genetică judiciară A_, victima este C. C., fiica numitei C. M., cu o probabilitate de 99,9972%.
Din declarația martorului I. P., administratorul asociației de proprietari a blocului 31, reiese că inculpatul B. P. avea cheile de la apartamentul concubinei sale S. A. (aceasta fiind plecată din București din luna iulie), iar martorul l-a observat intrând în . de 12.09.2014, în jurul orei 19-20.
Martora S. A. a declarat că în afară de ea și părinții ei, doar inculpatul mai avea o cheie de la apartament. În dimineața zilei de 13.09.2014, în jurul orei 10-11, inculpatul a contactat-o telefonic, foarte agitat și speriat, și i-a spus că ar fi lăsat un vecin din același . câteva ore cu o seară înainte în schimbul sumei de 50 de lei, iar când s-a întors în apartament ar fi găsit urme de sânge. Inculpatul i-a mai spus că a încercat să îndepărteze urmele de sânge și că refuză să deschidă organelor de poliție. Aceste aspecte confirmă încercarea inculpatului de a zădărnici urmărire penală prin distrugerea mijloacelor materiale de probă.
În drept, fapta inculpatului B. P. constând în aceea că în noaptea de 12-13.09.2014, în locuința situată în București, Șoseaua Ș. cel M. nr. 35, ., ., a lovit-o de mai multe ori cu un corp tăietor înțepător în zona toracico-abdominală pe numita C. C., iar în aceeași noapte, în jurul orelor 04.00 a aruncat cadavrul de la fereastra locuinței întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor prev. de art.188 al.1 cu aplic. art.41 al.1 lit.a C.p..
Potrivit fișei de cazier judiciar aflate la dosarul de urmărire penală, vol.II, pag.48 inculpatul B. P. a fost condamnat la 15 ani închisoare pentru săvârșirea infr. prev. de art.211 al.3 C.p. prin sentința penală nr.377/20.07.1999 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr.703/13.02.2001 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală. Potrivit aceluiași înscris inculpatul a fost arestat preventiv în cauză în data de 04.02.1997 și liberat la data de 03.08.2005 cu un rest rămas neexecutat de 1855 zile.
Potrivit datelor anterior menționate se constată faptul că pedeapsa de 15 ani se consideră executată la data de 03.02.2012, moment din care începe să curgă termenul de reabilitare infracțiunea dedusă judecății fiind săvârșită în cursul termenului de reabilitare, fiind astfel îndeplinite condițiile art.41 al.1 C.p., infracțiunea fiind săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.
La aplicarea pedepsei inculpatului B. P., instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C.p., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Pe de o parte, Tribunalul reține că inculpatul a săvârșit o faptă cu un grad extrem de ridicat de pericol social abstract, pericolul social concret fiind de asemenea ridicat, datorită împrejurărilor concrete în care a fost comisă (aplicare mai multor lovituri cu un cuțit la nivelul toracelui); inculpatul nu este pentru prima oară implicat într-un raport penal de conflict, a încercat înlăturarea urmelor infracțiunii, depunând eforturi spre a decupa părți din saltea ce purta urme de sânge, spre a arunca în diferite locații bunurile victimei, piesele sale de îmbrăcăminte, aruncând cadavrul pe fereastră.
Pe de altă parte, Tribunalul a avut în vedere cuprinsul înscrisurilor în circumstanțiere atașate dosarului cauzei, care concluzionează că inculpatul era o persoană integrată social și profesional, a avut o atitudine sinceră și cooperantă.
Împotriva sentinței penale a formulat apel inculpatul B. P., solicitând reindividualizarea pedepsei, deoarece soluționarea cauzei s-a realizat în procedura simplificată, inculpatul recunoscând încă din faza de urmărire penală săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, asumându-și responsabilitatea pentru aceasta și pentru consecințele ei ireparabile.
Examinând sentința penală apelată raportat la motivele de apel și la dispozițiile privind procedura simplificată, Curtea constată că apelul declarat în cauză nu este fondat.
Se constată că inculpatul s-a prevalat în fața primei instanțe de dispozițiile art. 396 al.10 C.p.p., recunoscând în totalitate faptele comise și renunțând la administrarea probelor. În consecință, temeiul pentru care poate exercita calea de atac a apelului este individualizarea pedepsei aplicate, iar nu existența vinovăției.
De altfel, inculpatul nu contestă situația de fapt stabilită de prima instanță și existența vinovăției, ci apreciază că pedeapsa aplicată este prea severă față de circumstanțele sale personale și circumstanțele săvârșirii faptei.
Curtea constată că situația de fapt a fost corect stabilită de prima instanță, raportat la probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, coroborat cu declarația de recunoaștere a inculpatului.
Se constată că apelul nu este fondat nici sub aspectul sancțiunii aplicate, nici din perspectiva modalității de individualizare a pedepsei, stabilite de prima instanță.
Astfel, inculpatul recunoaște comiterea infracțiunii, recunoaștere ce se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză, cu procesul verbal de depistare a inculpatului, cu înscrisurile medico-legale și declarațiile martorilor audiați, aspecte necontestate de inculpat în calea de atac.
În drept, fapta inculpatului B. P. constând în aceea că în noaptea de 12-13.09.2014, în locuința situată în București, Șoseaua Ș. cel M. nr. 35, ., ., a lovit-o de mai multe ori cu un corp tăietor înțepător în zona toracico-abdominală pe numita C. C., iar în aceeași noapte, în jurul orelor 04.00 a aruncat cadavrul de la fereastra locuinței întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor prev. de art.188 al.1 cu aplic. art.41 al.1 lit.a C.p..
Potrivit art. 396 al. 10 C.p.p., în cazul procedurii recunoașterii vinovăției, instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.
Din punct de vedere al legalității, Curtea constată că pedeapsa stabilită de prima instanță respectă limitele prevăzute de art. 396 al. 10 C.p.p.
Astfel, pentru infracțiunea de prev. de art. 188 al. 1 C.p., minimul special al pedepsei închisorii este de 10 ani, iar maximul de 20 ani închisoare.
Reiese din coroborarea dispozițiilor legale că, în aplicarea art. 396 al. 10 C.p.p., instanța nu putea stabili pedepse mai mici de 6 ani și 8 luni închisoare și mai mari de 13 ani și 4 luni.
Se observă însă că fapta a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie, astfel că sunt incidente dispozițiile art. 43 al. 5 C.p., referitoare la tratamentul sancționator al recidivei postexecutorii, conform cărora dacă fapta este săvârșită în stare de recidivă postexecutorie limitele de pedeapsă se majorează cu jumătate.
Astfel, potrivit fișei de cazier judiciar aflate la dosarul de urmărire penală, vol.II, pag.48 inculpatul B. P. a fost condamnat la 15 ani închisoare pentru săvârșirea infr. prev. de art.211 al.3 C.p. prin sentința penală nr.377/20.07.1999 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr.703/13.02.2001 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală. Potrivit aceluiași înscris inculpatul a fost arestat preventiv în cauză în data de 04.02.1997 și liberat la data de 03.08.2005 cu un rest rămas neexecutat de 1855 zile, pedeapsa de 15 ani închisoare fiind considerată executată la data de 03.02.2012, anterior săvârșirii faptei deduse prezentei judecăți, fiind astfel îndeplinite condițiile art.41 al.1 C.p., infracțiunea fiind săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.
De asemenea, conform art. 79 al. 3 C.p., când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei și una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform alin. (2).
În consecință, limitele de pedeapsă reduse potrivit art. 396 al. 10 C.p.p. se majorează cu jumătate, astfel că minimul special prevăzut de lege în acest caz este de 13 ani și 4 luni închisoare; rezultă că pedeapsa stabilită pentru inculpat, de 15 ani închisoare, respectă limitele prevăzute de lege.
Curtea observă că instanța a stabilit pedeapsa închisorii într-un cuantum foarte apropiat de cuantumul minim special prevăzut de lege, totodată redus potrivit art. 396 al. 10 C.p.p. și majorat conform art. 43 al. 5 C.p.
Curtea constată totodată că, față de circumstanțele personale ale inculpatului, care a săvârșit fapta în stare de recidivă postexecutorie, urmare a executării unei pedepse de 15 ani închisoare, aplicată tot pentru o infracțiune intenționată ce a avut ca urmare moartea victimei, infracțiune de violență, pedeapsa de 15 ani închisoare aplicată în prezenta cauză nu este în niciun caz excesivă, dimpotrivă, instanța de fond dând dovadă de clemență față de inculpat, prin aplicarea unei pedepse foarte apropiate de minimul special.
Starea psihică invocată de inculpat, împrejurarea că victima a fost invitată în casă - așa cum susține inculpatul - pentru a-i oferi hrană nu justifică nici săvârșirea infracțiunii de omor, nici reducerea pedepsei aplicate, circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea nefiind favorabile inculpatului, care a acționat violent și disproporționat, demonstrând astfel că prezintă pericol pentru societate. În plus, după săvârșirea faptei inculpatul a refuzat să permită accesul organelor de poliție în locuință, a aruncat cadavrul pe geam și a încercat să elimine probele care l-ar fi indicat ca fiind autorul faptei, atitudine procesuală ce nu poate fi reținută în favoarea sa.
Se observă totodată că nu este incidentă niciuna dintre situațiile ce pot constitui circumstanțe atenuante legale, nici acelea ce pot constitui circumstanțe atenuante judiciare, prev. de art. 75 C.p., în condițiile în care, într-adevăr, urmările infracțiunii nu pot fi reparate de inculpat și nu se identifică nicio împrejurare legată de fapta comisă, care să diminueze gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.
Față de antecedentele penale ale inculpatului, care a mai săvârșit anterior infracțiuni de violență ce au avut ca urmare moartea victimei, executând o pedeapsă de 15 ani închisoare, se constată că nu există nici un temei legal pentru a se dispune reducerea pedepsei aplicate de prima instanță.
Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. P. împotriva sentinței penale nr. 636/21.04.2015 pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală în dosarul nr._ .
În baza art. 424 alin.3 C.p.p. va deduce din pedeapsa aplicată apelantului-inculpat reținerea și arestarea preventivă din data de 13.09.2014 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. va obliga apelantul-inculpat la cheltuieli judiciare avansate de stat, acesta aflându-se în culpă procesuală prin promovarea unei căi nefondate de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. P. împotriva sentinței penale nr. 636/21.04.2015 pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală în dosarul nr._ .
În baza art. 424 alin.3 C.p.p. deduce din pedeapsa aplicată apelantului-inculpat reținerea și arestarea preventivă din data de 13.09.2014 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă apelantul-inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul parțial al avocatului din oficiu în cuantum de 65 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
R. M. A. A. R.
Grefier
B. L.
Red. RM
2 ex/22.07.2015
| ← Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 930/2015.... | Traficul de influenţă (art.291 NCP). Decizia nr. 920/2015.... → |
|---|
