Omor (art.188 NCP). Decizia nr. 430/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 430/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 28781/3/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._
(251/2015)
DECIZIA PENALĂ NR. 430/A
Ședința publică din data de 18.03.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C. V.
JUDECĂTOR: C. C. L.
GREFIER: S. V.-V.
********
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat de procuror E. B..
Pe rol soluționarea apelului formulat de P. DE PE L. TRIBUNALUL BUCUREȘTI, împotriva sentinței penale nr. 2672 din data de 14.11.2014, pronunțate de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde intimatul-inculpat M. M. D., personal, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat B. G., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2014, aflată la dosarul cauzei la fila nr. 19, și de avocat ales I. I., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2015, pe care o depune la dosarul cauzei, lipsind intimatele-părți vătămate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul ales al intimatului-inculpat M. M. D. solicită proba cu înscrisuri în circumstanțiere, constând într-un certificat de naștere al fiului său M. Eric M..
Curtea pune în discuție proba cu înscrisuri în circumstanțiere solicitată de intimatul-inculpat M. M. D..
Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu administrarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere solicitată de intimatul-inculpat.
Curtea încuviințează proba cu înscrisuri în circumstanțiere solicitată de intimatul-inculpat și o constată administrată prin depunerea înscrisului la dosarul cauzei, după care acordă cuvântul în susținerea apelului declarat.
Reprezentantul Ministerului Public învederează faptul că apelul vizează greșita individualizare a pedepsei aplicate pentru infracțiunea de tentativă la omor, prev. de art. 32 rap. la art. 188 cu reținerea art. 75 alin. 2 și efectele disp. art. 76 alin. 1 Noul Cod penal, în condițiile în care s-a judecat cauza în procedură abreviată.
Un alt motiv de apel vizează omisiunea aplicării pedepselor accesorii inculpatului, respectiv confiscarea briceagului și prelevarea de probe biologice, în raport de disp. art. 7 din Legea nr. 76/2008.
Cu privire la primul motiv de apel, instanța de fond a aplicat o pedeapsă de 3 ani. Față de circumstanțele reale în care a fost săvârșită infracțiunea, instanța de fond a făcut, în mod greșit, aplicarea disp. art. 75 alin. 1 și art. 76 determinând diminuarea cuantumului pedepsei. Raportat la limitele de pedeapsă această sancțiune penală este insuficientă, instanța de fond apreciind ca aceasta să fie executată în condițiile art. 91, respectiv suspendarea sub supraveghere pe un termen de încercare de 4 ani.
Solicită o nouă reindividualizare judiciare în sensul înlăturării modalității de executare. Se impune executarea pedepsei în regim de detenție.
Un alt motiv de apel îl constituie omisiunea aplicării pedepselor accesorii prev. de art. 61 alin. 1 lit. a, b și d coroborat cu art. 65 Noul Cod penal.
Instanța de fond trebuia, potrivit art. 112 alin. 5 Noul Cod penal, să procedeze la confiscarea echivalentului în bani, având în vedere că briceagul a fost aruncat.
De asemenea, se impune prelevarea probelor biologice de la inculpat, în vederea introducerii în baza de date.
În consecință, solicită admiterea apelului și înlăturarea aspectelor de nelegalitate.
Apărătorul ales al intimatului-inculpat M. M. D., cu privire la punctele 1 și 3 de apel, în conformitate cu disp. art. 421 alin. 1 lit. b Noul Cod de procedură penală, solicită respingerea acestora.
Cu privire la punctele 2 și 4, apreciază că sunt corecte, instanța de fond trebuia să se pronunțe și pe aceste aspecte.
Pe reindividualizarea pedepsei și modalitatea de executare, în mod corect, instanța de fond a avut în vedere disp. art. 74 Noul Cod penal, cât și faptul că, în urma aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 rap. la art. 396 alin. 2 coroborat cu art. 75 alin. 2 Noul Cod de procedură penală, instanța de fond a aplicat o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege. Contrar celor învederate de reprezentantul Ministerului Public, instanța de fond a reținut disp. art. 75 alin. 2 lit. a Noul Cod penal. Din materialul probator rezultă faptul că imediat după săvârșirea faptei inculpatul a depus eforturi pentru a îndrepta eroarea făcută. A acordat primul ajutor și a mers la spital. A recunoscut și a regretat fapta. Atitudinea acestuia a fost avută în vedere de către instanța de fond. Instanța de fond s-a raportat la declarațiile orale date de partea vătămată, care regreta că s-a ajuns în această situație, dorindu-și ca inculpatul să nu fie tras la răspundere.
Solicită să se aibă în vedere circumstanțele personale, respectiv faptul că nu are antecedente penale, are 2 copii în întreținere și este integrat în societate.
În consecință, solicită respingerea apelului parchetului și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cerând clemență față de clientul său ca acesta să se poată reeduca. Cu privire la motivele de apel 2 și 4, învederează faptul că se impune admiterea.
Intimatul-inculpat M. M. D., având ultimul cuvânt, în temeiul art. 420 alin. 7 Noul Cod de procedură penală, învederează faptul că a greșit și dorește să-și crească copii, având o datorie în acest sens. Cu privire la soluție, arată că o lasă la aprecierea instanței.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.2672/F din 14.11.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în baza art. 32 C.pen rap. la art. 188 din C.pen cu aplicarea art. 75 alin.2 lit.a Cod penal – art. 76 alin.1 Cod penal și art. 396 alin.10 N.C.pr.pen. a fost condamnat inculpatul M. M. D., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, faptă din data de 22/23.02.2014.
În baza art. 67 alin. 2 N.C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b N.C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 ani.
În baza art. 91 N.C.pen s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului M. M. D. sub supraveghere, pe un termen de 4 ani, stabilit potrivit art. 92 alin.1 N.Cod penal.
Pe durata termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpatul să respecte următoarele măsuri prev. de art. 93 alin.1 N.Cod penal:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Ilfov, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin.2 lit.d Cod procedură penală s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței de judecată.
În baza art. 93 N.Cod penal pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile, la una din următoarele două entități – Primăria B. sau Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare, care va fi stabilită de Serviciul de Probațiune, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
În baza art. 404 al. 2 C.p.p., s-a atras atenția inculpatului că, în cazul în care pe parcursul termenului de supraveghere nu respectă, cu rea-credință, măsurile de supraveghere și obligația impusă de instanță, precum și în cazul săvârșirii de noi infracțiuni, se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei.
S-a luat act de împrejurarea că S. C. de Urgență București nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-a luat act de împrejurarea că persoana vătămată G. M. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 241 alin.1 lit.b teza finală s-a constatat încetată de drept măsura controlului judiciar luată față de inculpat prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 29.08.2014.
În baza art. 274 alin. 1 N.C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 4000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 3000 lei reprezintă cheltuieli din faza de urmărire penală.
Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
În noaptea de 22/23.02.2014, persoana vătămată G. M. C. a participat împreună cu martorii C. D., al cărui șofer era, și C. D., soția primului martor, la o petrecere dată în locuința inculpatului M. M. D., finul martorului. La această petrecere au mai participat persoana vătămată R. N. I., sora inculpatului, și soțul acesteia, martorul R. A., precum și alte persoane.
La un moment dat, persoana vătămată R. N. I. și-a lăsat telefonul mobil marca Samsung Galaxy S2 pe o canapea. Observându-l și profitând că nu se uita nimeni la acesta, persoana vătămată G. M. C. l-a sustras, băgându-l în buzunar în timp ce pleca din locuința inculpatului.
G. M. C. a plecat de la petrecere cu autoturismul său împreună cu martorii C. D. și C. D., urmând să îi conducă întâi pe aceștia la locuința lor.
Inculpatul a plecat de la această petrecere înaintea persoanei vătămate G. M. C. și a mers împreună cu martorul R. A. la discoteca Balkan Klub.
Persoana vătămată R. N. I. a constatat la un moment dat, după plecarea celorlalți participanți la petrecere, dispariția telefonului său și l-a sunat pe soțul său, martorul R. A., întrebându-l dacă l-a luat el. R. N. I. a vorbit cu această ocazie și cu fratele său, inculpatul M. M. D., și la îndemnul acestuia și al martorului a încercat să apeleze numărul de apel al telefonului său, dar acesta apărea ca fiind închis.
Inculpatul a bănuit că G. M. C. este cel care a sustras telefonul surorii sale, întrucât acesta era singurul dintre participanții la petrecere pe care nu îl cunoștea de mult timp și l-a sunat pe martorul C. D., care încă se afla cu persoana vătămată G. M. C. în mașina acesteia și i-a relatat cele întâmplate și suspiciunile sale.
Persoana vătămată G. M. C. a negat că ar fi sustras telefonul și, la sugestia inculpatului, s-a îndreptat împreună cu martorii C. D. și C. D. spre discoteca unde se afla acesta pentru a îi demonstra acest lucru.
Pe drum, persoana vătămată G. M. C. a avut mai multe discuții contradictorii cu martorul C. D., legate de sustragerea telefonului. În apropierea stației RATB Universitate, G. M. C. a fost oprit de organele de poliție rutieră și amendat pentru nepurtarea centurii de siguranță. Persoana vătămată nu a mai putut porni autoturismul, astfel încât ea și cei doi martori au coborât și s-au îndreptat spre Balkan Club, situat pe . după S. Dalles. La coborâre, victima a așezat telefonul sustras sub autoturism, pentru a nu fi găsit asupra sa de către inculpat.
Inculpatul, însoțit de martorul R. A., s-a întâlnit cu persoana vătămată în fața discotecii și i-a reproșat sustragerea telefonului. Victima a negat și cei doi au început să se insulte reciproc și să se împingă. Pe fondul acestui conflict inculpatul a scos un briceag din buzunar, a deschis briceagul și a lovit victima de mai multe ori în zona piciorului drept, a părții interioare a coapsei stângi și a brațului drept.
Văzând că victima sângerează abundent, inculpatul și martorii C. D. și R. A. au transportat-o la spital cu mașina inculpatului. După ce victima a fost preluată de cadrele medicale, inculpatul și cei doi martori au lăsat autoturismul inculpatului în parcarea spitalului și s-au deplasat pe .. Inculpatul a aruncat briceagul cu care lovise victima peste gardul unei clădiri în construcție aflate în apropierea stadionului Dinamo.
În aceeași noapte, victima a fost internată la S. C. de Urgență București cu diagnosticul postoperatoriu de „șoc hemoragic, agresiune, plagă înjunghiată trigon scarpă stâng cu secțiune laterală de arteră femurală superficială stângă; sângerare activă în jet pulsatil a plăgii femurale stângi; plagă înjunghiată față laterală braț drept ;plagă înjunghiată față laterală coapsă dreaptă”.
Prima instanță a avut în vedere probele administrate în faza de urmărire penală, coroborate cu mărturisirea inculpatului, judecata având loc conform procedurii reglementate de art. 375 alin.1 și 2 din Codul de procedură penală.
Tribunalul a apreciat că fapta inculpatului M. M. D. prezintă un grad mediu de pericol social, având în vedere modalitatea în care a fost săvârșită, împrejurările în care a acționat inculpatul – pe fondul unui incident determinat de sustragerea de către persoana vătămată care fusese la o petrecere la el în casă a telefonului care aparținea surorii inculpatului și al refuzului de restituire a bunului, consecințele produse - leziunile cauzate și consecințele avute de acestea cu privire la viața persoanei vătămate.
În plus, cu privire la persoana sa, instanța a reținut că inculpatul este la primul conflict pe care îl are cu legea penală, nefiind cunoscut cu antecedente penale și a avut o atitudine sinceră, recunoscând încă din primele declarații săvârșirea faptei pentru care este cercetat în cauza de față.
De asemenea, a avut în vedere vârsta tânără a inculpatului, situația familială, acesta având un copil minor în întreținere iar soția fiind însărcinată, împrejurarea că are un loc de muncă din care obține venituri necesare întreținerii sale și a familiei.
În plus, instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art. 75 alin.2 lit.a Cod penal – respectiv eforturile depuse de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii – în condițiile în care din probele administrate a rezultat împrejurarea că inculpatul a realizat gravitatea faptei comise și a luat măsuri pentru a limita urmările acesteia, acordând ajutor victimei pentru a-i opri sângerarea și a transportat-o la spital cu mașina sa iar ulterior s-a interesat de situația sa medicală.
Totodată, față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, dar și persoana infractorului, Tribunalul a apreciat că se impune și aplicarea unei pedepse complementare, astfel că în baza art. 66 alin. 1 C.pen. actual raportat la art. 67 alin. 2 C.pen. actual (în acest sens, văzând prevederile art. 188 alin.1 și 2 Cod penal), a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C.pen. pe o durată de 2 ani .
S-a mai apreciat că există suficiente elemente care impun concluzia că scopul preventiv-educativ și sancționator poate fi atins și fără executarea efectivă a pedepsei aplicate, pronunțarea condamnării fiind pentru inculpat un avertisment suficient iar amenințarea executării pedepsei fiind de natură să inhibe tendințele criminogene ale inculpatului și să schimbe atitudinea acestuia cu privire la relațiile sociale ocrotite prin normele de drept penal.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel P. de pe lângă Tribunalul București invocând, în esență, următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
- în raport de gravitatea faptei se impunea aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție;
- omisiunea aplicării pedepselor accesorii;
- omisiunea confiscării briceagului ce a fost folosit de inculpat la comiterea faptei;
- omisiunea prelevării de probe biologice, în raport de dispozițiile art.7 din Legea nr.76/2008.
Curtea, verificând sentința atacată, pe baza materialului probator aflat la dosar, în raport cu motivele invocate de P., dar și din oficiu cu privire la toate celelalte aspecte de fapt și de drept deduse judecății - în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen. –constată următoarele:
Prima instanță a reținut corect că acuzarea a făcut pe deplin dovada situației de fapt expuse în actul de sesizare, mijloacele de probă administrate conducând indubitabil la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată.
Evaluând împrejurările în care a fost comisă fapta, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului, evidențiate în mod just de către instanța de fond, Curtea apreciază că este preferabilă exercitarea supravegherii inculpatului pe un timp mai îndelungat, în stare de libertate, suspendarea executării pedepsei în condițiile art. 91-93din Codul penal fiind suficientă pentru atenționarea și responsabilizarea acestuia, în scopul de a nu mai repeta pe viitor o conduită ilicită similară. Așadar, nu se impune reformarea sentinței sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului și a modalității de executare.
Referitor la cel de-al doilea motiv de apel, întrucât s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale privative de libertate, instanța de apel consideră că nu se pot aplica pedepse accesorii, având în vedere modul de executare a acestora reglementat de art. 65 alin. 3 din Codul penal. În cazul revocării sau anulării suspendării executării pedepsei închisorii, instanța poate dispune aplicarea pedepselor accesorii, conform art. 65 alin.1 din Codul penal.
Curtea reține că și cel de-al treilea motiv de apel al Parchetului este nefondat, confiscarea briceagului folosit la săvârșirea faptei nefiind posibilă în condițiile în care acesta nu a fost găsit, iar la dosar nu există date care să permită o evaluare în bani a bunului respectiv pentru a se face aplicarea dispozițiilor art.112 alin.5 din Codul penal.
Având în vedere dispozițiile Legii 76/2008 ce are drept scop constituirea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, pentru prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, Curtea apreciază că se impune prelevarea de probe biologice de la inculpat, critica Parchetului sub acest aspect fiind întemeiată.
Prin urmare, în temeiul art.421 pct.2 lit. b din Codul de procedură penală, va admite apelul declarat de P., va desființa, în parte, sentința și în baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul M. M. D. pentru introducerea profilelor sale genetice în S.N.D.G.J..
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare, în apel, avansate de stat, vor rămâne în sarcina acestuia, conform art. 275 alin.3 din Codul de procedură penală.
Onorariul parțial al avocatului din oficiu, în sumă de 50 lei, se va suporta din fondul Ministerul Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul București împotriva sentinței penale nr. 2672/14.11.2014 pronunțate Tribunalul București – Secția I Penală.
Desființează, în parte, sentința atacată și rejudecând:
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul M. M. D. pentru introducerea profilelor sale genetice în S.N.D.G.J..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare, în apel, avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.
Onorariul parțial al avocatului din oficiu, în sumă de 50 lei, se suportă din fondul Ministerul Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.03.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. C. L. C. C.
GREFIER,
V. V. S.
Red. L.C.C.
Dact. A.L. 2 ex.
T. București – jud.: N. L.
| ← Contestaţie la executare (art.598 NCPP). Sentința nr. 50/2015.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... → |
|---|
