Omorul calificat (art.189 NCP). Decizia nr. 1003/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1003/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-08-2015 în dosarul nr. 3081/93/2014
Dosar nr._
2620/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1003
Ședința publică din data de 10 august 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: N. M.
JUDECĂTOR: T. A.
GREFIER: R. C. D.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror D. I..
Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelantul inculpat B. I. împotriva sentinței penale nr.126 din 11.06.2015, pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul inculpat personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu substituent M. C. pentru avocat R. K. cu delegație de substituire nr.291 din 21.07.2015 depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că la termenul intermediar din data de 17.07.2015 s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpat, după care,
La interpelarea instanței, apelantul inculpat precizează că dorește să dea o declarație în această fază procesuală, sens în care, în temeiul art. 420 alin.4 Cod procedură penală, Curtea procedează la audierea acestuia, declarația sa fiind consemnată în scris și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Apărătorul desemnat din oficiu al apelantului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea apelului și schimbarea încadrării juridice a faptei din art.188 alin.1 rap. la art.189 alin.1 lit.h Cod penal în art.193 alin.1 Cod penal, apreciind că din materialul probator administrat nu rezultă intenția directă sau indirectă de omor, ci aceea de vătămare corporală a mamei sale pe fondul consumului de alcool suprapus cu boala preexistentă de epilepsie ca urmare a certurilor intervenite în acea locuință între inculpat și mama sa.
Neconștientizând urmările faptelor sale, inculpatul a aplicat lovituri mamei sale după ce anterior, mama acestuia fusese lovită și de sora și cumnatul inculpatului.
În subsidiar, solicită reindividualizarea pedepsei prin reaprecierea criteriilor prevăzute de art.74 Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că instanța de fond a respins în mod temeinic această solicitare de schimbare a încadrării juridice a faptei, considerând că nu se impune prin raportare la tot probatoriul administrat în cauză.
Declarația dată de inculpat la acest termen de judecată nu este singura care să stea la baza unei eventuale schimbări a încadrării juridice a faptei, instanța de fond având în vedere declarațiile tuturor celorlalți martori audiați în cauză, exemplificând C. G., F. G., N. V., P. M., din declarațiile acestora reieșind faptul că inculpatul este singurul care în mod repetat și cu o violență deosebită a lovit-o pe mama sa, lovituri care au condus la decesul acesteia.
Este de necontestat faptul că datorită loviturilor aplicate de inculpat mamei sale chiar și cu intenție indirectă, aceasta a decedat.
Astfel, este vorba despre un omor comis prin cruzimi, relevantă fiind și antecedența sa penală, aspect față de care individualizarea pedepsei prin stabilirea pedepsei pe viață s-a făcut în mod temeinic.
Față de aspectele menționate, solicită respingerea apelului ca nefondat.
Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită a se avea în vedere că nu a dorit să-și omoare mama.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului formulat, constată următoarele:
Tribunalul Ilfov - Secția penală, prin sentința penală nr.126/F din data de 11 iunie 2015, pronunțată în dosarul nr._ a hotărât următoarele:
În baza art. 386 C.p.p. respinge cererea formulată de inculpatul B. I., prin avocatul desemnat din oficiu, de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 188 C.p. – art. 189 alin. 1 lit. h C.p. cu referire la art. 199 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p. în infracțiunea prev. de art. 195 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p.
În baza art. 188 C.p. – art. 189 alin. 1 lit. h C.p. cu referire la art. 199 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p., condamnă pe inculpatul B. I. (cetățean român, fiul lui G. și M., născut la data de 14.11.1971 în București, domiciliat în oraș Chitila, ., jud. Ilfov) la pedeapsa detențiunii pe viață pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat comis asupra unui membru de familie.
În baza art. 65 alin. 2 – 66 alin. 1 lit. a), b), d), e) și f) Cod penal interzice exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a alege; drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator, pe durata executării pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre.
În baza art. 399 C.p.p. menține starea de arest preventiv a inculpatului B. I..
Constată că inculpatul B. I. a fost arestat preventiv de la data de 30.05.2014.
În baza art. 7 alin. 1 raportat la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea, de la inculpat, a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 5 al. 5 din Legea 76/2008 informează inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
În baza art. 397 C.p.p. rap. la art. 19 C.p.p. admite acțiunea civilă formulată de partea civilă, S. U. de Urgență Elias și obligă inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 23.229,57 lei reprezentând despăgubiri civile.
Ia act că persoana vătămată P. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 274 al. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 6.000 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat în cauză.
Onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 300 lei, se avansează din fondurile MJ și rămâne în sarcina statului.
Onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru persoana vătămată, în cuantum de 150 lei, se avansează din fondurile MJ și rămâne în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 445/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatul B. I., în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat comis asupra unui membru de familie prev. de art. 188 alin.1 – 189 alin.1 lit.h Cod penal cu referire la art. 199 alin.1 Cod Penal cu aplicarea art. 41 alin.1 Cod penal.
S-a reținut în sarcina inculpatului faptul că în noaptea de 02-03.05.2014, în timp ce se afla în imobilul mamei sale D. M., în vârstă de 58 de ani, situat în orașul B., ., jud. Ilfov, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a lovit-o în repetate rânduri pe aceasta cu pumnii și picioarele, de-a lungul mai multor ore, cauzându-i multiple leziuni traumatice la nivelul capului, toracelui și abdomenului, leziuni care au provocat decesul victimei la data de 12.05.2014, în timp ce era internată la S. U. de Urgență Elias București.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice anexate, declarații și memorii inculpat B. I., datele furnizate de Serviciul de Urgență 112 (stocate pe suport optic) și procesele-verbale de transcriere a convorbirilor respective, fișa de constatări preliminare și raportul medico-legal de necropsie A_ cu planșele fotografice anexate, procesul-verbal de reconstituire și planșele fotografice anexate împreună cu suportul material ce conține înregistrarea video a activității, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/_, declarații martor P. M., declarații martor C. G., declarații martor P. M., declarații martor D. S., declarații martor F. G., declarații martor T. M.-F., declarații martor L. C., declarații martor M. E. M., declarații martor M. A. M., declarații martor I. M. C. și înscrisuri.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 13.10.2014, sub numărul de dosar_ .
Prin încheierea din data de 10.11.2014, în baza art. 346 alin. 2 C.p.p, judecătorul de cameră preliminară a constatat că tribunalul este competent să soluționeze prezenta cauză, este legal sesizat cu rechizitoriul nr. 445/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov privind pe inculpatul B. I., trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat comis asupra unui membru al familiei prev. de art. 188 C.p.- art. 189 alin.1 lit. h C.p. cu referire la art. 199 alin.1 C.p. cu aplicarea art. 41 alin.1 C.p., probele au fost administrate în mod legal și actele de urmărire penală au fost efectuate în mod legal și s-a dispus începerea judecății cauzei stabilindu-se primul termen de judecată la 25.11.2014.
La termenul de judecată din data de 25.11.2014, având în vedere că încheierea din data de 10.11.2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară in dosarul nr._ este definitivă, instanța a verificat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului B. I., conform art. 208 C.p.p. De asemenea, s-a dispus emiterea unei adrese către Consiliul local al orașului B., în vederea înaintării copiei certificate pentru conformitate a Anexei II, privind procedura dezbaterii succesorale a defunctei D. M..
La termenul de judecată din data de 12.12.2014, având in vedere relațiile comunicate de Consiliul Local al orașului B., s-a dispus citarea în calitate de persoane vătămate a numiților D. S., C. G. și a numitei P. M. care nu a fost menționată în adresa comunicată de Primăria B., dar din actele dosarului rezultă că este nepoata victimei, cu mențiunea de a preciza dacă se constituie sau nu părți civile în cauză până la începerea cercetării judecătorești iar în caz afirmativ să indice natura și întinderea pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază.
La termenul de judecată din data de 29.01.2015, instanța a luat act de faptul ca D. S., C. G. și P. M. nu doresc să se constituie părți civile in cauză. De asemenea, având in vedere ca Piptea M. dorește să participe in această cauză in calitate de persoană vătămată, față de relațiile de rudenie intre Piptea M. și victima din acest dosar, instanța a dispus introducerea acesteia in cauza in calitate de persoană vătămată. Totodată, văzând vârsta persoanei vătămate Piptea M., faptul că este minora, instanța a dispus emiterea unei adrese către Baroul Ilfov pentru desemnarea unui avocat din oficiu care să asigure asistența juridică acesteia.
La termenul de judecată din data de 26.02.2015, instanța a luat act de faptul ca P. M. nu dorește sa se constituie parte - civilă in cauză. De asemenea, la termenul de judecată din data de 26.02.2015 s-a procedat la audierea inculpatului B. I. ( fila 178 d.i.), a persoanei vătămate P. M. ( filele 179-180 d.i.) și a martorului D. S. ( fila 181 d.i.).
La termenul de judecată din data de 13.03.2015 s-a procedat la audierea martorilor C. Gherghița ( fila 212 d.i.), T. M. F. ( fila 211 d.i.), F. G.( fila 214 d.i.) și P. M.( fila 213 d.i.).
La termenul de judecată din data de 23.04.2015 s-a procedat la audierea martorilor L. C.( fila 264 d.i.), I. M. C. ( fila 267 d.i.), M. A. M. ( fila 266 d.i.) și M. E. M.( fila 265 d.i.) .
La termenul de judecată din data de 21.05.2015 s-a procedat la audierea martorului D. N. V. ( fila 300 d.i.) .
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, în coroborare cu probele administrate in faza de cercetare judecătorească, s-a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 02.05.2014, în jurul orei 19.00, inculpatul B. I. s-a întâlnit cu martorul F. G., un vecin, căruia i-a propus să consume băuturi alcoolice la locuința surorii inculpatului, martora C. G., situată pe . din orașul B., jud. Ilfov, unde locuia inculpatul fără forme legale. Acesta a fost de acord, sens în care inculpatul și martorul au luat o sticlă de vin si s-au deplasat la locuință unde au consumat băuturi alcoolice împreună cu sora și mama inculpatului ( D. M. ).
În jurul orei 21.00, martorii F. G. și C. G. au plecat iar inculpatul B. I. și D. M. au rămas singuri într-o cameră a locuinței și au continuat să consume băuturi alcoolice .
La un moment dat, D. M. i-a reproșat inculpatului glumele cu tentă sexuală făcute de el la adresa fiicei sale, P. M., lucru care l-a deranjat pe inculpatul B. I. care a început să o lovească pe mama sa cu pumnii și picioarele în zona capului, a coastelor și a pieptului.
Alarmată de strigătele de ajutor ale bunicii sale, P. M. a venit în camera în care se aflau cei doi, ocazie cu care l-a observat pe inculpat în timp ce lovea victima.
P. M. a rămas alături de cei doi până în jurul orei 02.00, când a părăsit camera pentru a-l suna pe bunicul ei D. S. pentru a-i spune cele întâmplate, timp în care inculpatul a continuat să o lovească pe D. M..
P. M. s-a reîntors în cameră și a rămas alături de tatăl și bunica ei până în jurul orei 05.00, când inculpatul i-a dat telefonul mobil și i-a spus că poate suna la salvare. Cu aceeași ritmicitate, B. I. a continuat să o lovească pe D. M..
La un moment dat, D. M. a reușit să plece din camera respectivă până în cea alăturată în care stăteau martorii C. G. și P. M.. Cu ajutorul lui P. M., P. M. a condus-o pe D. M. în camera ei, însă pe hol s-au întâlnit cu B. I., care a intenționat iar să o lovească pe aceasta, acțiunea sa fiind împiedicată de intervenția martorului P. M..
Inculpatul a rămas apoi în camera sa, unde a adormit iar P. M. a stat cu bunica sa D. M. până în jurul orei 07.00, când s-a dus și i-a povestit în mod detaliat și mătușii sale C. G. cele întâmplate în timpul nopții.
Întrucât D. M. se simțea foarte rău, C. G. și P. M. au luat hotărârea să solicite ajutorul ambulanței, cea din urmă apelând SNAU112 la ora 08.34.
La fața locului a sosit un echipaj al ambulanței format din I. M. C., M. A. M. și M. E. M., care a transportat victima la Spitalului U. de Urgență Elias București. De asemenea, a sosit și un echipaj de poliție format din agenții L. C. și D. N., aceștia găsindu-l pe inculpat dormind în camera sa, într-o stare avansată de ebrietate. Agenții de poliție au anunțat dispeceratul despre eveniment, după care l-au încătușat și condus pe inculpat la sediul postului de poliție.
Ulterior, în cursul aceleiași zile, inculpatul B. I. a fugit de la locuință, fiind prins și arestat preventiv la data de 30.05.2014, după darea sa în urmărire.
Victima D. M. a decedat la data de 12.05.2014 ca urmare a insuficienței multiple de organe și sisteme pe fondul bronhopneumoniei survenită în evoluția unui traumatism toracic cu multiple fracturi costale, în cadrul unui politraumatism.
În dovedirea faptelor reținute în sarcina inculpatului, sunt declarațiile persoanei vătămate P. M. care l-a observat pe inculpat în timp ce lovea victima și a descris amănunțit desfășurarea evenimentelor, declarațiile martorilor C. G. și P. M. care au aflat de la persoana vătămată P. M. împrejurările comiterii faptelor; aceștia au găsit victima imediat după comiterea faptelor și au constatat starea acesteia, declarațiile martorului D. S., soțul victimei, care a confirmat existența urmelor de agresiune pe fața și corpul victimei, arătând că în jurul orelor 2:00 a fost sunat de către persoana vătămată P. M. care i-a spus că inculpatul a lovit-o pe D. M.; declarațiile martorilor I. M. C., M. A. M. și M. E. M., membrii echipajului SMURD, care i-au acordat primul ajutor victimei și au aflat de la aceasta că a fost lovită de inculpat; declarațiile martorilor L. C. și D. N. V., agenți de poliție în cadrul Poliției orașului B., care au discutat cu inculpatul după comiterea faptelor și au aflat de la acesta că el a fost singurul care a agresat victima în noaptea respectivă; proces-verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice anexate, datele furnizate de Serviciul de Urgență 112 (stocate pe suport optic) și procesele-verbale de transcriere a convorbirilor respective, fișa de constatări preliminare și raportul medico-legal de necropsie A_ cu planșele fotografice anexate, procesul-verbal de reconstituire și planșele fotografice anexate împreună cu suportul material ce conține înregistrarea video a activității, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/_.
În ceea ce privește poziția inculpatului, aceasta a suferit o . modificări, după cum urmează:
- cu ocazia primei audieri la sediul Poliției orașului B., inculpatul a afirmat că a consumat băuturi alcoolice împreună cu D. M. iar în urma unor insinuări ale acesteia referitoare la faptul că ar intenționa să întrețină relații sexuale cu fiica sa P. M., a lovit-o de mai multe ori cu pumnii și picioarele, în cădere lovindu-se în zona feței și a spatelui de o masă și de scaunele aflate în jurul ei;
- cu prilejul audierii în cursul urmăririi penale, inculpatul și-a reconsiderat poziția, afirmând existența unei agresiuni din partea surorii sale C. G. asupra victimei D. M. .
Tribunalul consideră că susținerile inculpatului sunt necorespunzătoare adevărului, ambele variante fiind prezentate cu scopul de a evita tragerea la răspundere penală.
Astfel, susținerile inculpatului sunt contrazise de declarațiile persoanei vătămate P. M. (care a arătat că victima nu a căzut în urma loviturilor, nici la podea și nici peste vreun obiect de mobilier; a precizat persoana vătămată că victima D. M. și martora C. G. aveau o relație buna și nu exista o stare tensionată între ele iar inculpatul a fost singurul care a agresat victima în noaptea de 02/03.05.2014); declarațiile martorei C. G.; declarațiile martorului F. G. care a arătat că a plecat din încăpere împreună cu martora C. G. iar pe perioada petrecută cu aceștia, între martora și victimă nu au existat conflicte sau discuții contradictorii; declarațiile martorilor L. C. și D. N. V. (care au discutat cu inculpatul după comiterea faptelor și au aflat de la acesta că el a fost singurul care a agresat victima în noaptea respectivă); declarațiile martorilor I. M. C., M. A. M. și M. E. M. (care i-au acordat primul ajutor victimei și au aflat de la aceasta că a fost lovită de inculpat).
Pe de altă parte, leziunile constatate în urma examinării medico - legale a victimei (multiple fracturi costale și multiple marci traumatice, cranio-cervico toracale) exclud varianta prezentată de inculpat în sensul că victima s-a lovit în zona feței și a spatelui de o masă și de scaunele aflate în jurul ei .
În sprijinul nesincerității declarațiilor inculpatului sunt și afirmațiile martorilor C. G., D. S. și ale persoanei vătămate P. M. care au arătat că de la data comiterii infracțiunii și până la momentul arestării sale preventive, inclusiv după acest moment, inculpatul B. I. i-a apelat telefonic pe aceștia și i-a amenințat cu moartea în scopul obținerii unor declarații favorabile lui.
Referitor la solicitarea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art.188 – art.189 alin. 1 lit.h C.p., cu referire la art. 199 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p. în infracțiunea prev. de art.195 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p., Tribunalul reține următoarele:
În ce privește intenția cu care a acționat inculpatul, esențială pentru a se stabili încadrarea juridică corectă a faptei, tribunalul reține următoarele:
În cazul de față, intenția nu poate fi stabilită pe baza exprimărilor verbale ale inculpatului, ci numai din interpretarea acțiunilor sale, și din contextul general al evenimentului .
În ce privește actul material în sine, tribunalul reține că inculpatul a aplicat victimei, cu putere, cu pumnii și picioarele, multiple lovituri în zonele vitale ale corpului, respectiv la nivel cervical, toracic, lombar, zone în care fiecare om, inclusiv inculpatul este conștient că se găsesc organele interne esențiale.
Inculpatul a lovit cu pumnii și picioarele, în mod repetat, de-a lungul mai multor ore, cu consecința producerii mai multor fracturi costale, multiple mărci traumatice, cranio-cervico toracale, urmate de moartea victimei, ceea ce caracterizează fapta sub aspect subiectiv ca fiind săvârșită cu intenția de ucidere iar nu de a vătăma integritatea corporală.
De altfel, intenția sa de a provoca moartea victimei se coroborează întru totul cu conjunctura generală a altercației și cu reacției inculpatului la presupusa jignire a sa de către victimă .
Nu în ultimul rând, examinarea fotografiilor judiciare aflate la dosar, coroborate cu constatările medicale și medico legale, conduc la aceeași concluzie, și anume că inculpatul a aplicat multiple lovituri de o intensitate ridicată și în zone vitale, deși putea aplica lovituri de o intensitate redusă și într-o zonă nevitală a corpului victimei .
Astfel, aplicând victimei cu putere, cu pumnii și picioarele, de-a lungul mai multor ore, multiple lovituri în zonele vitale ale corpului și având în vedere vârsta victimei, inculpatul a prevăzut posibilitatea de a se produce moartea victimei și, chiar dacă nu a urmărit-o, a acceptat-o, existând intenția specifică infracțiunii de omor, în modalitatea intenției indirecte.
Pentru aceste considerente, în baza art. 386 C.p.p. a respins cererea formulată de inculpatul B. I., prin avocatul desemnat din oficiu, de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 188 C.p. – art. 189 alin. 1 lit. h C.p. cu referire la art. 199 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p. în infracțiunea prev. de art. 195 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p.
Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului B. I. care, în noaptea de 02-03.05.2014, în timp ce se afla în imobilul mamei sale D. M., în vârstă de 58 de ani, situat în orașul B., ., jud. Ilfov, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a lovit-o în repetate rânduri pe aceasta cu pumnii și picioarele, de-a lungul mai multor ore, cauzându-i multiple leziuni traumatice la nivelul capului, toracelui și abdomenului, leziuni care au provocat decesul victimei la data de 12.05.2014, în timp ce era internată la S. U. de Urgență Elias București, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat comis asupra unui membru de familie, prev. de art. 188 C.p. – art. 189 alin. 1 lit. h C.p. cu referire la art. 199 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p.
În cauză este incident elementul circumstanțial agravant al comiterii infracțiunii de omor prin cruzimi. Astfel, pentru a se reține circumstanța cruzimilor, trebuie comise acte care să depășească nivelul de suferință pe care îl presupune uciderea unei persoane și să aibă un caracter de inutilitate raportat la acest rezultat. Or, lovirea în mod repetat a victimei, de-a lungul mai multor ore, fără a i se aplica o lovitură suficient de puternică pentru a o ucide, i-au provocat victimei suferințe deosebit de mari și prelungite în timp, mod de săvârșire a omorului ce denotă ferocitate și sadism din partea inculpatului.
Inculpatul a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 41 alin. 1 C.p., acesta fiind condamnat la pedeapsa de 22 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de viol în formă agravată și vătămare corporală prin Sentința penală nr. 815 din data de 12.12.2000, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. 4137/2000, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3021 din data de 12.06.2001 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și eliberat la data de 06.03.2014 în baza art. 6 alin. 1 C.p. privind aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a unei cauze.
Sub aspect subiectiv, inculpatul a săvârșit faptele cu intenție indirectă.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului Tribunalul a avut în vedere criteriile prev. de art. 74 C.p., și anume: gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea inculpatului, evaluate prin prisma împrejurărilor și modului de comitere a infracțiunii – inculpatul a aplicat mamei sale cu putere, cu pumnii și picioarele, de-a lungul mai multor ore, multiple lovituri în zone vitale ale corpului; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii - multiplele leziuni traumatice la nivelul capului, toracelui și abdomenului care au provocat decesul victimei D. M.; starea de teamă resimțită de fiica inculpatului în vârstă de 16 ani care a asistat pe tot parcursul agresiunii și care a declarat că în urma evenimentului are coșmaruri pe timpul nopții, fiindu-i teamă să nu fie agresată de inculpat, împrejurări ce au determinat-o să solicite instanței de judecată încunoștințarea în cazul în care inculpatul va fi pus în libertate; antecedentele penale ale inculpatului care a fost sancționat contravențional de-a lungul timpului pentru comiterea unor acte de violență și a fost condamnat la pedeapsa de 22 de ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol în formă agravată și vătămare corporală, întrucât a violat-o și i-a cauzat vătămări corporale propriei fiice, P. M., în vârstă de doi ani la acea dată pentru ca, la scurt timp după ce a fost eliberat din penitenciar – 06.03.2014, să săvârșească fapta de omor asupra propriei mame; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal - inculpatul B. I. a fugit de la locuință în ziua crimei, fiind prins și arestat preventiv la data de 30.05.2014, după darea sa în urmărire, timp în care i-a apelat telefonic pe martorii C. G., D. S. și pe persoana vătămată P. M. și i-a amenințat cu moartea în scopul obținerii unor declarații favorabile lui; a avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal, nu a recunoscut comiterea faptelor în pofida unui probatoriu care dovedea contrariul, încercând, prin declarațiile date, să minimizeze contribuția sa prin introducerea în lanțul cauzal a unor pretinse acte de violență exercitate de alte persoane asupra victimei .
Deși inculpatul B. I. are vârsta de 43 de ani, Tribunalul a apreciat, raportat la natura și gravitatea faptelor comise, importanța relațiilor sociale ocrotite prin dispozițiile penale încălcate, pericolul social generic reflectat și prin limitele de pedeapsă precum și pericolul social concret determinat de datele particulare ale cauzei, astfel cum au fost analizate, că alegerea pedepsei detențiunii pe viață este singura în măsură să conducă la reeducarea inculpatului, care nu a reușit să se integreze în societate și care prin faptele comise a făcut dovada unui comportament ce sfidează valorile sociale ocrotite de lege, fiind un pericol pentru membrii comunității și ai societății în general.
Ca atare, în baza art. 188 C.p. – art. 189 alin. 1 lit. h C.p. cu referire la art. 199 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p., a condamnat pe inculpatul B. I. la pedeapsa detențiunii pe viață pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat comis asupra unui membru de familie.
Totodată, având în vedere dispozițiile Deciziei în interesul legii nr.LXXIV (74)/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite, precum și jurisprudența constantă în această materie a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza C. împotriva României cauza Hirst împotriva Marii Britanii) și dispozițiile art. 3 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale și în raport de natura și gravitatea faptelor, împrejurările comiterii lor, persoana inculpatului, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b,d,e și f Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a alege; drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator, pe durata executării pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre.
În baza art. 399 C.p.p. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului B. I. întrucât argumentele expuse anterior cu ocazia individualizării judiciare a pedepsei conduc la concluzia atât a gravității ridicate a faptei cât și a periculozității deosebite a inculpatului, toate elemente expuse cu ocazia individualizării concretizându-se și în date certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, astfel încât și la acest moment se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
A constatat că inculpatul B. I. a fost arestat preventiv de la data de 30.05.2014.
În baza art. 7 alin. 1 raportat la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea, de la inculpat, a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 5 al. 5 din Legea 76/2008 a informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, în termen legal a formulat pretenții civile partea civilă S. U. de Urgență Elias.
Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale: fapta ilicită a inculpatului, urmarea produsă constând în vătămările produse, pentru care victima a beneficiat de îngrijiri medicale, legătura de cauzalitate între fapta inculpatului și urmările produse, vinovăția dovedită a inculpatului.
Ca atare, în baza art. 397 C.p.p. rap. la art. 19 C.p.p. a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă, S. U. de Urgență Elias și l-a obliga inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 23.229,57 lei reprezentând despăgubiri civile.
A luat act că persoana vătămată P. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 274 al. 1 C.p.p. a obligat inculpatul la plata sumei de 6.000 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat în cauză.
Onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 300 lei, s-a avansat din fondurile MJ și a rămas în sarcina statului.
Onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru persoana vătămată, în cuantum de 150 lei, s-a avansat din fondurile MJ și a rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termenul legal, inculpatul B. I. care,în principal,a solicitat admiterea apelului și schimbarea încadrării juridice a faptei din art.188 alin.1 rap. la art.189 alin.1 lit.h Cod penal în art.193 alin.1 Cod penal, apreciind că din materialul probator administrat nu rezultă intenția directă sau indirectă de omor,ci aceea de vătămare corporală a mamei sale pe fondul consumului de alcool suprapus cu boala preexistentă de epilepsie ca urmare a certurilor intervenite în acea locuință cu mama sa,că neconștientizând urmările faptelor sale, a aplicat lovituri mamei sale după ce anterior, mama sa fusese lovită și de sora și cumnatul său.
În subsidiar,a solicitat reindividualizarea pedepsei prin reaprecierea criteriilor prevăzute de art.74 Cod penal.
Analizând actele și lucrările dosarului și sentința penală apelată, în conformitate cu dispozițiile art.408 și urm.Cod pr.penală, Curtea constată că apelul formulat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Situația de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului B. I. au fost corect reținute și stabilite de instanța de fond.
Din probele administrate în cauză și la care instanța de fond a făcut pe larg referire în hotărârea atacată rezultă cu certitudine că inculpatul B. I. ,în noaptea de 02-03.05.2014, în timp ce se afla în imobilul mamei sale D. M., în vârstă de 58 de ani, situat în orașul B., ., jud. Ilfov, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a lovit-o în repetate rânduri pe aceasta cu pumnii și picioarele, de-a lungul mai multor ore, cauzându-i multiple leziuni traumatice la nivelul capului, toracelui și abdomenului, leziuni care au provocat decesul victimei la data de 12.05.2014, în timp ce era internată la S. U. de Urgență Elias București.
Deși inculpatul B. I. nu a recunoscut comiterea faptei susmenționate, deduse judecății în modalitatea reținută și descrisă, declarațiile sale fiind contradictorii, încercând să-și minimalizeze contribuția sa la decesul mamei sale și să acrediteze ideea că a fost lovită de alte persoane sau și de alte persoane, materialul probator existent la dosarul cauzei este în măsură să susțină și să justifice soluția de condamnare a apelantului inculpat B. I. pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art.188 alin.1Cod penal, art.189 alin.1 lit.h Cod penal cu referire la art.199 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal, fiind pe deplin întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.
În ceea ce privește probele administrate în cauză și care conduc la concluzia că inculpatul B. I. a săvârșit fapta anterior menționată, în modalitatea reținută și descrisă în hotărârea atacată și pentru care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată, Curtea constată că au fost pe larg expuse și analizate de instanța de fond în hotărârea apelată, astfel încât nu se mai impune reluarea in extenso a acestora, Curtea achiesând în acest sens la argumentele instanței de fond, urmând a evidenția acele probe care au format Curții convingerea certă că apelantul inculpat a comis fapta dedusă judecății.
Curtea are în vedere în acest sens, declarațiile martorei P. M. din care rezultă că, în noaptea de 02/03.05.2014, l-a văzut pe inculpatul B. I. lovind-o pe victima D. M., care se afla în pat, în mod repetat cu pumnii și cu picioarele în zona pieptului și a feței, că aceasta încerca să se ridice din pat ,o împingea înapoi după care a continuat să o lovească toată noaptea, nelăsând-o pe aceasta să plece din cameră și că a fost amenințată de inculpat cu acte de violență pentru a nu suna la poliție și ambulanță ,că acesta i-a luat telefonul mobil.
În fața instanței de fond Martora P. M. a declarat: „i-a dat bătaie ca la un animal”.
De asemenea,din declarațiile martorei C. G. rezultă că, în dimineața zilei de 03.05.2014 nepoata sa, P. M. i-a spus că mamei sale îi este rău și că l-a văzut pe tatăl ei B. I., cum pe fondul consumului de alcool, a lovit-o de mai multe ori pe mama sa cu pumnii și picioarele în zona pieptului și la cap, că a bătut-o toată noaptea, că a asistat la întreaga agresiune și că inculpatul i-a luat telefonul mobil pentru a nu suna nici-o persoană.
Totodată, și martorul D. S. a arătat că martora P. M. i-a spus că victima a fost bătută de fiul său,inculpatul B. I..
Din raportul medico-legal de necropsie nr. A_ întocmit de Institutul Național de Medicină Legală București rezultă că din copia FO nr._, emisă de S. U. de Urgență Elias, secția chirurgie, ATI, victima D. M. a fost internată în perioada 03-12.05.2014, diagnosticul la internare fiind: politraumatism prin agresiune, traumatisme costale multiple și diagnosticul la externare – politraumatism prin agresiune, traumatism cranio-cerebral minor, traumatism toracic, fracturi costale multiple (5-9 dreapta/5-7 stânga) cu deplasare, hidropneumotorax bilateral drenat, contuzie pulmonară bilaterală, șoc septic cu punct de plecare pulmonar, MODS (neurologic, cardio-vascular, respirator, digestiv, hematologic, renal, hepatic), VAP cu enterobacter aerogenes, insuficiență respiratorie acută protezată ventilator, BPOC, tabagism, stop cardiac pe suport ventilator prin asistolă iresuscitabil, istoricul bolii find următorul: pacientă în vârstă de 58 ani, victima a unei agresiuni (agresor-fiul) este adusă la camera de gardă în stare generală gravă, cu dispnee cu polipnee, clinic evidențiindu-se emfizem subcutanat extins (superior – regiunea mandibulară/inferior – regiunea lombară presacrat), multiple fracturi costale (cracmente osoase accentuate hemitorace stâng) și multiple marci traumatice, cranio-cervicale toracale.
Raportul medico-legal de necropsie susmenționat a concluzionat că moartea numitei D. M. a fost violentă, s-a datorat insuficienței multiple de organe și sisteme pe fondul bronhopneumoniei survenită în evoluția unui traumatism toracic cu multiple fracturi costale, în cadrul unui politraumatism. Leziunile traumatice constatate la necropsie au putut fi produse prin lovire cu și de corp dur și sunt în legătură de cauzalitate indirectă cu decesul.
De asemenea,martorul P. M. a declarat că, în dimineața zile de 03.05.2014, au venit în camera sa victima D. M. împreună cu nepoata sa P. M., că victima se mișca foarte greu, observându-se urmele de agresiune, că i-a spus că a fost bătută de fiul său, B. I. care a venit și el în cameră și a încercat din nou să o lovească pe victimă cu pumnii.
Martorul L. C., lucrător de poliție ce s-a deplasat la fața locului a declarat, în faza de urmărire penală, că victima i-a spus că fiul său B. I. a lovit-o cu pumnii și cu picioarele, precizând că aceasta prezenta mai multe echimoze la nivelul feței și a pieptului.
În fața instanței de judecată ,martorul L. C. a revenit asupra declarației dată în faza de urmărire penală, arătând că victima nu i-a spus cine a lovit-o, precizând că inculpatul i-a spus că a lovit-o pe mama sa, nu i-a spus cum și nici că ar fi fost agresată de alte persoane.
Martorul D. N. V., lucrător de poliție în cadrul Poliției locale B., ce s-a deplasat la data de 03.05.2014 la fața locului împreună cu martorul L. C., a declarat că pe drumul către secția de poliție inculpatul i-a comunicat că a avut o altercație cu mama sa, în sensul că i-a dat câteva palme ,precizând că inculpatul B. I. i-a spus că nu a fost decât el cu mama sa la acea altercație și că alte persoane nu au mai lovit-o pe mama sa.
Martorul M. E. M., lucrător în cadrul ISU Ilfov ,Secția B., pe un echipaj SMURD, a declarat că, deplasându-se la fața locului, la data de 03.05.2014, a observat că victima prezenta multiple semne de lovituri în diferite părți ale corpului, avea sânii umflați și fața tumefiată.
Martorul M. A. M., lucrător în cadrul ISU Ilfov, Secția B., pe un echipaj SMURD a arătat că deplasându-se la locuința victimei la data de 03.05.2014 a observat că victima prezenta mai multe urme de lovituri în zona feței și sânii erau foarte umflați, precizând că reține că aceasta a susținut că a fost agresată de fiul său.
Martorul I. M. C., lucrător în cadrul ISU Ilfov, Detașamentul B.,pe un echipaj SMURD, a declarat că la data de 03.05.2015, deplasându-se la locuința victimei, a întrebat-o pe aceasta ce i s-a întâmplat,victima spunându-i că a fost bătută de fiul ei, că aceasta avea fața tumefiată, avea multiple vânătăi la nivelul toracelui și pe spate, avea sânii foarte umflați, fiind vânătă în zona pieptului.
De asemenea, Curtea are în vedere și declarația olografă dată de inculpatul B. I. la data de 03.05.2014 în care a arătat că a lovit-o pe victimă de mai multe ori cu pumnii și picioarele în zona feței și a spatelui, că aceasta prin cădere s-a lovit de o masă și de scaune și că de față la momentul agresiunii a fost numai fiica sa, P. M..
Totodată, cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, în fața judecătorului de drepturi și libertăți, inculpatul B. I. a arătat că recunoaște săvârșirea faptei astfel cum aceasta a fost descrisă în cuprinsul referatului Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, respectiv descrierea faptei deduse judecății.
În ceea ce privește încadrarea juridică, Curtea constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art.188, 189 alin.1 lit.h Cod penal cu aplicarea art.199 alin.1 Cod penal și art. 41 alin.1 Cod penal.
Potrivit 188 alin.1 C.p. uciderea unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Conform art.189 alin.1 lit.h C.p. omorul săvârșit cu premeditare se pedepsește cu detențiune pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Potrivit art.199 alin.1 C.p. dacă faptele prevăzute în art. 188, art. 189 și art. 193 - 195 sunt săvârșite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de omor se comite cu intenție directă (fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte) sau indirectă(fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui),delimitându-se astfel de alte infracțiuni îndreptate împotriva vieții persoanei.
Intenția de a omorî victima rezultă din activitatea materială, obiectivă desfășurată de autor.
În prezenta cauză, având în vedere modalitatea concretă în care a acționat inculpatul – lovirea repetată a victimei cu pumnii și picioarele în zona pieptului și a feței, deci în zone vitale ale corpului, cu intensitate, producându-i astfel numeroase leziuni traumatice ce au condus la deces- este evident că inculpatul B. I. a acționat cu forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii de omor calificat reținută în sarcina sa, a prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii acestuia.
De asemenea și agravanta prevăzută de art.189 lit.h Cod penal a fost corect reținută.
Pentru a se reține această agravanta este necesar ca făptuitorul să fi conceput și executat fapta în așa fel încât a produs victimei suferințe mari, prelungite în timp, care depășesc cu mult suferințele inerente acțiunii de ucidere, întrebuințând în mod voit metode și mijloace de chinuire a victimei.
De asemenea, la aprecierea unui omor ca fiind săvârșit prin cruzimi trebuie să se țină seama de aspectul de ferocitate cu care făptuitorul a comis omorul și care trezește în conștiința celor din jur un sentiment de oroare.
În contextul celor arătate-lovirea repetată a victimei cu pumnii și picioarele în zona pieptului și a feței,pe parcursul mai multor ore,producându-i numeroasa leziuni traumatice-,Curtea constată că ne aflăm în prezența unei infracțiuni de omor săvârșită prin cruzimi.
Inculpatul B. I. a acționat cu ferocitatea ce trebuie să caracterizeze omorul săvârșit prin cruzimi, a chinuit victima, activitatea sa, prin materialitatea ei, demonstrând că a cauzat victimei alte suferințe decât cele pe care le presupune o moarte violentă.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată, Curtea constată că a fost corect individualizată.
Potrivit art. 74 alin.1 Cod penal stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;
d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;
e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;
g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Pedeapsa este o măsură de constrângere cu caracter strict personal și se aplică persoanei infractorului cu scopul de a împiedica comiterea de noi infracțiuni din partea acestuia, persoana infractorului fiind aceea asupra căruia trebuie să acționeze pedeapsa prin funcțiile sale.
Aptitudinea funcțională a pedepsei depinde de măsura în care aceasta corespunde persoanei infractorului, la stabilirea ei trebuind să se ținea seama de periculozitatea socială a acestuia, exprimat de gradul de înapoiere a conștiinței sale, de măsura în care sunt înrădăcinate în conștiința sa mentalitatea și deprinderile antisociale și deci de probabilitatea că în viitor el să săvârșească fapte socialmente periculoase, de trăsăturile specifice de temperament și de caracter ale infractorului, care determină un anumit mod de a reacționa sub influența pedepsei,iar o pedeapsă necorespunzătoare acestor particularități ale persoanei infractorului pierde din aptitudinea ei funcțională, putând duce la rezultate contrare celor urmărite prin aplicarea și executarea ei.
În prezenta cauză,Curtea apreciază că instanța de fond, aplicând inculpatului B. I. pedeapsa detențiunii pe viață,a realizat o justă individualizare a sancțiunii, în raport cu gravitatea în concret a faptei comise și periculozitatea autorului acesteia, ambele în suficientă măsură relevate de probele dosarului.
La stabilirea și aprecierea acestei pedepse, Curtea are în vedere natura și gravitatea deosebită a faptei comise de inculpat, modalitatea și împrejurările concret ale comiterii acesteia(lovirea repetată a propriei mame, cu pumnii și picioarele în zona pieptului și a feței, deci în zone vitale ale corpului, cu intensitate, producându-i astfel numeroase leziuni traumatice ce au condus la deces, în prezența fiicei sale minore martora P. M. căreia i-a luat telefonul pentru nu anunța cele întâmplate și a amenințat-o) și urmarea produsă, respectiv moartea mamei sale,în condițiile în care viața omului reprezintă valoarea supremă ocrotită de lege.
De asemenea,Curtea ține cont de atitudinea nesinceră a inculpatului B. I. ,precum și de împrejurarea că acesta nu este la prima încălcare a legii penale ,fiind anterior condamnat anterior la pedeapsa de 22 ani închisoare pentru comiterea unor infracțiuni foarte grave ,de viol și vătămare corporală,partea vătămată fiind fiica chiar sa martora P. M. în vârstă de 2 ani la data respectivă,fiind liberat condiționat cu puțin timp înainte de comiterea faptei deduse judecății,ceea ce denotă o periculozitate extremă, perseverență infracțională și faptul că până că pedepsele aplicate nu l-au convins pe apelantul inculpat că respectarea legii este o necesitate și că numai prin respectarea legii va putea evita aplicarea și executarea în viitor a altor pedepse.
În opinia Curții ,împrejurările de fapt menționate,cert rezultate din actele dosarului sunt în măsură să justifice menținerea pedepsei detențiunii pe viață aplicată de instanța de fond.
De asemenea, și pedeapsa accesorie a fost corect stabilită, având în vedere natura faptei săvârșite, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Protocoalele Adiționale și jurisprudența CEDO în materie.
Cât privește latura civilă a cauzei, Curtea constată că în mod justificat instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă, S. U. de Urgență Elias și l-a obligat pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 23.229,57 lei reprezentând despăgubiri civile,în raport cu fapta dedusă judecății, urmările acestei fapte, constituirea de parte civilă și actele existente la dosarul cauzei, suma de 23.229,57 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare ocazionate de internarea victimei, urmare a faptei comise de inculpat.
Ca atare, pentru considerentele arătate,Curtea ,în baza art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penală,va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. G. I. împotriva sentinței penale nr.126/F din data de 11.06.2015, pronunțată de Tribunalul Ilfov - Secția Penală în dosarul nr._ .
În baza art.422 Cod pr.penală va deduce prevenția de la 30.05.2014 la zi.
În baza art.275 al.2 Cod pr.penală va obliga inculpatul la plata sumei de 700 lei,reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 260 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penală respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul B. G. I. împotriva sentinței penale nr.126/F/11.06.2015 pronunțată de Tribunalul Ilfov,Secția Penală în dosarul cu numărul de mai sus.
În baza art.422 Cod pr.penală deduce prevenția de la 30.05.2014 la zi.
În baza art.275 al.2 Cod pr.penală obligă inculpatul la suma de 700 lei cheltuieli judiciare stat, din care suma de 260 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.08.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
N. M. T. A.
GREFIER,
R. C. D.
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 992/2015. Curtea de... | Revocare măsură preventivă (art.242 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
