Purtarea abuzivă. Art. 250 C.p.. Decizia nr. 1304/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1304/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-10-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(_ )
Decizia penală nr. 1304/A
Ședința publică din data de 08 octombrie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: C. B.
JUDECĂTOR: I. C.
GREFIER: S. R.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București reprezentat de procuror I. D..
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpatul I. C. împotriva sentinței penale nr. 389 din 08.06.2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru apelantul inculpat I. C. avocat din oficiu G. M., cu delegația nr._ din data de 02.10.2015, emisă de Baroul București și avocat ales M. E., cu împuternicirea avocațială nr._ din data de 6.10.2015, emisă de Baroul București, și pentru intimatul parte vătămată B. V. avocat ales, lipsă fiind intimata parte responsabilă civilmente . S.R.L. in cadrul SOC. RADOX și intimații părți vătămate S. U. DE URGENȚĂ ELIAS, S. U. DE URGENȚĂ BUCUREȘTI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea ia act de încetarea delegației din oficiu apărătorului desemnat pentru apelantul-inculpat F. I., având în vedere că s-a prezentat apărător ales pentru acesta și acordă onorariu parțial în cuantum de 100 lei.
Curtea acordă cuvântul asupra cererii de repunere in termenul de declarare a apelului formulată de către apelantul inculpat I. C..
Apărătorul apelantul inculpat I. C. arată că in perioada 12.06.-30.06.2015 inculpatul a avut varicelă, fiind astfel în imposibilitatea de a părăsi domiciliu si a putea să formuleze prezentul apel. Totodată, arată că la scara vecină de la domiciliul inculpatului locuiește o altă persoană pe nume I. C., iar soția acestuia a primit comunicarea hotărârii instanței de fond.
Reprezentantul Ministerului Public arată că din comunicarea aflată la dosar reiese faptul că soția inculpatului a primit comunicarea de la instanța de fond la data de 10.06.2015, astfel încât nu se impune repunerea inculpatului in termenul de declarare a apelului.
Totodată, invocă excepția tardivității declarării apelului.
Apărătorul apelantul inculpat I. C. solicită respingerea excepției tardivității declarării apelului.
Curtea urmează a se pronunța asupra cererii de repunere in termenul de declarare a apelului odată cu soluționarea apelului.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Apărătorul apelantului inculpat I. C. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 389 din 08.06.2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București, în dosarul nr._ și rejudecând să se constate că legea penală mai favorabilă aplicabilă in cauză este noul cod penal.
De asemenea, solicită achitarea inculpatului in baza art. 396 alin.15 rap. la art. 16 alin.1 lit.d Cpp, întrucât inculpatul a fost în legitimă apărare.
În subsidiar, solicită a se renunța la aplicarea unei pedepse.
Totodată, solicită a se avea in vedere circumstanțele personale ale inculpatului precum și atitudinea acestuia, inculpatul acordând primul ajutor, iar partea vătămată era a doua oară când a fost găsită dormind la locul de muncă.
In ceea ce privește tardivitatea apelului solicită a se constata că acesta a fost depus in termen.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului ca fiind tardiv formulat. Pe fondul apelului, solicită respingerea acestuia,.
Cu privire la legea penală mai favorabilă, in raport de modalitatea de executare a pedepsei, apreciază ca aceasta este vechiul cod penal, întrucât acesta permite suspendare condiționată a executării pedepsi.
In ceea ce privește solicitarea de achitare a inculpatului întrucât acesta ar fi fost în legitimă apărare, solicită respingerea apelului ca nefondat pe acest aspect, fapta pentru care inculpatul a fost trimis in judecată nefiind săvârșită in legitimă apărare.
Apărătorul intimatului parte civilă B. V. solicită respingerea apelului inculpatului ca fiind tardiv formulat, probele administrate in cauză nefăcând dovada formulării apelului in termenul legal. De asemenea, arată că inculpatul nu s-a interesat de starea de sănătate a părții vătămate.
Apărătorul apelantului inculpat I. C., pe latură civilă, in ceea ce privește cuantumul daunelor acordate apreciază că acesta este prea mare.
CURTEA
Asupra prezentului apel.
Prin sentința penală nr. 389 din 8 iunie 2015, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Sector 1 București, s-au dispus următoarele:
În baza art. 386 alin. 1 C. pr. pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului I. C. din infracțiunea prevăzută de art. 250 alin. 4 C. pen. (1968) cu referire la art. 258 alin. 1 C. pen. (1968) în infracțiunea prev. de art. 250 alin. 5 C. pen. (1968) cu referire la art. 258 alin. 1 C. pen. (1968), cu aplic. art. 5 C. pen.
În baza art. art. 250 alin. 5 C. pen. (1968) cu referire la art. 258 alin. 1 C. pen. (1968), cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă inculpatul I. C., fiul lui V. și M., născut la data de 13.03.1975 în mun. București, sector 3, domiciliat în mun. București, sector 3, .. 29, ., ., sector 3, posesor CI . nr._, CNP_, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă (faptă săvârșită la data de 18.08.2012 în dauna persoanei vătămate B. V.).
În baza art. 81 C. pen. C. pen. (1968) dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind termen de încercare 4 ani, potrivit art. 82 alin. 1 C. pen. (1968).
Pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 din C. pen. (1968).
Face aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 2 raportat la art. 64 lit. a teza a II – a și lit. b din C. pen. (1968), iar în temeiul art. 71 alin. 5 din C. pen. (1968) dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Ia act că inculpatul I. C. a fost reținut în cauză de la data de 12.04.2013 la 13.04.2013.
În baza art. 19 și art. 397 C. pr. pen. raportat la art. 1357 cod civil admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B. V. (fiul lui I. și F., domiciliat în București, ., ., sector 6, CNP_), și obligă inculpatul I. C. (CNP_), în solidar cu partea resonsabilă civilmente S.C. R. B. GUARD S.R.L. (cu sediul în Popești Leordeni, ., ., CUI_), la plata către aceasta a sumelor de 30.000 lei cu titlu de daune morale și 3238,20 lei cu titlu de daune materiale.
În baza art. 19 și art. 346 C. pr. pen., raportat la art. 1357 Cod Civil și art. 313 din Legea 95/2006, admite acțiunile civile formulate de părțile civile S. U. de Urgență București (cu sediul în mun. București, Splaiul Independenței nr. 169, sector 5) și S. U. de Urgență Elias (cu sediul în mun. București, ., sector 1) și obligă inculpatul I. C., în solidar cu partea resonsabilă civilmente S.C. R. B. GUARD S.R.L. (cu sediul în Popești Leordeni, ., ., ., CUI_), la plata către acestea a sumelor de 5509,15 lei (către partea civilă S. U. de Urgență București) și _,01 lei (către partea civilă S. U. de Urgență Elias).
În baza art. 274 alin. 1 C. pr. pen. obligă inculpatul I. C., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. R. B. GUARD S.R.L., la plata către stat a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr._/P/2012 din data de 01.05.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 18.06.2013 sub număr de dosar_, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului I. C., fiul lui V. și M., născut la data de 13.03.1975 în mun. București, sector 3, domiciliat în mun. București, sector 3, .. 29, ., ., sector 3, posesor CI . nr._, CNP_, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă prevăzută de art. 250 alin. 4 C. pen. rap. la art. 258 alin. 1 C. pen.
În actul de sesizare s-a reținut în sarcina inculpatului că la data de 18.08.2012, în jurul orelor 00.45, având funcția de inspector control în cadrul R. B. Guard S.R.L., în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, a lovit cu pumnul persoana vătămată B. V., având funcția de agent de pază la aceeeași societate comercială, lovitură care a dus la dezechilibrarea părții vătămate și producerea unor leziuni în zona capului prin lovirea în cădere de un corp dur, leziuni traumatice pentru vindecarea cărora au fost necesare un număr de 50 – 55 zile îngrijiri medicale.
În faza de urmărire penală fapta săvârșită de inculpat a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă:
Plângerea și declarațiile persoanei vătămate B. V., declarația învinuitului I. C., declarația martorului P. G., procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică aferentă, proecsul verbal de caz, procese verbale încheiate de către organele de cercetare din cadrul Secției 5 Poliție, raport de expertiză medico-legală, documente privind activitatea și îndatoririle inculpatului în calitate de angajat al S.C. R. B. Guard S.R.L.
Prin încheierea din data de 24.09.2013 instanța a dispus emiterea unei adrese către INML în vederea avizării raportului de expertiză medico-legală întocmit în faza de urmărire penală și, totodată, au fost solicitate lămuriri suplimentare cu privire la afecțiunile medicale ale persoanei vătămate suferite în urma agresiunii produse de inculpat.
În cauză, având în vedere avizul emis de Comisia de Avizare și Control de pe lângă INML M. Minovici (f. 165 dosar instanță) prin care s-a aperciat ca fiind necesară completarea raportului de expertiză medico legală întocmit în faza de urmărire penală, a fost întocmit raportul de expertiză medico-legală – completare - din data de 20.12.2013 (f. 183 dosar instanță).
Prin încheierea din data de 06.05.2014 judecătorul de cameră preliminară a respins excepțiile privind nelegalitatea actului de sesizare și a probelor administrate în cursul urmăririi penale, invocate de către inculpat prin avocat, și a dispus începerea judecății.
În cursul cercetării judecătorești au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarația inculpatului I. Cistinel (f. 236), declarațiile martorilor M. R. și C. C. (f. 240 și urm.), înscrisurile transmise de către Serviciul de Telecomunicații Speciale privind semnalarea evenimentului prin intermediul dispeceratului de urgență 112 (f. 273, 287, 298 - 321), înscrisuri medicale privind persoana vătămată – decizii meicale asupra capacității de muncă (f. 322, 323), declarațiile persoanei vătămate constituită parte civilă B. V. (f. 332), listing telefonic (f. 333), declarața martorului T. I. G., membru al echipajului de urgență care a preluat vicitima (f. 337).
În cauză s-au întreprins demersuri pentru audierea martorului P. G., fără a se reuși însă identificarea și aducerea persoanei în fața instanței (f. 292, 324, 325).
Inculpatul I. C. a depus la dosar concluzii scrise.
Persoana vătămată B. V. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 47.800 lei, din care suma de_,35 lei reprezintă daune morale (f. 14 -127 dosar instanță). Persoana vătămată a solicitat obligarea inculpatului la plata despăgubirilor în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C R. B. Guard S.R.L..
S. Universitart de Urgență București s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5509,15 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare efectuate pentru persoana vătămată B. V. (f. 223 dosar instanță), iar S. U. de Urgență Elias s-a constituit parte civilă cu suma de 17.445,01 lei (f. 227 dosar instanță).
De asemenea, partea responsabilă civilmente a depus la dosarul cauzei un memoriu (f. 137 și următoarele).
La termenul din data de 19.05.2015, având în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală – completare, instanța a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare.
Examinand actele și lucrarile din dosar, instanța reține următoarele:
În noaptea zilei de 18.08.2012, orele 00,45, inculpatul I. Cistinel, având funcția de inspector control în cadrul S.C. R. B. Guard S.R.L., în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu s-a deplasat la adresa din mun. București, ., sector 1, unde persoana vătămată B. V. își desfășura activitatea de agent de pază, iar pe fondul unor dispute legate de felul în care acesta înțelegea să își desfășoare atribuțiile de serviciu a lovit-o în zona feței, lovitură care a dus la dezechilibrarea părții vătămate și producerea unor leziuni în zona capului prin lovirea în cădere de un corp dur.
Din concluziile raportului de expertiză medico-legală efectuat în faza de urmărire penală a rezultat că persoana vătămată B. V. prezintă leziuni traumatice cre se puteau produce la data de 18.08.2012 prin lovire cu corp dur/plan dur și care necesită pentru vindecare un număr de 50 – 55 zile îngrijiri medicale. Din concluziile aceluiași raport reiese că în documentația medicală prezentată nu s-au observat elemente clinice și paraclinice din care să rezulte că leziunile suferite au pus în primejdie viața victimei, iar evaluarea unei eventuale infirmități se va face la cel puțin un an de la producerea traumatismului printr-o nouă examinare medico-legală și după epuizarea tuturor mijloacelor recuperatorii.
Din declarațiile inculpatului I. C. formulate în faza de urmărire penală a rezultat că la data de 18.08.2012, în jurul orelor 00.45, s-a deplasat în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu pe ., sector 1, unde persoana vătămată B. V. își desfășura activitatea ca agent de pază la unul din obiectivele de pază ale S.C R. B. Guard S.R.L.. La fața locului a găsit persoana vătămată dormind, iar când a trezit-o din somn a constatat că se afla în stare de ebrietate, motiv pentru care a întocmit un proces verbal de constatare. Învinuitul a arătat că persoana vătămată a refuzat să semneze documentul încheiat și a început să-i adreseze injurii, urmându-l până la mașina parcată în apropierea locației. Ajuns la autoturism persoana vătămată l-a împiedicat să urce, iar în urma altercației iscate între cei doi învinuitul l-a lovit cu pumnul în zona feței, lovitură care a dus la dezechilibrarea persoanei vătămate și producerea unor leziuni în zona capului prin lovirea în cădere de un corp dur.
Persoana vătămată B. V. a arătat că din cauza loviturii nu poate indica în mod concret modul de desfășurare a evenimentului.
În actul de sesizare s-a mai reținut că martorul P. G. a confirmat situația de fapt prin declarația olograf formulată în fața organelor de urmărire penală.
Din documentele aflate la dosarul cauzei, cu privire la activitatea desfășurată de către inculpat, s-a reținut că incidentul în urma căruia persoana vătămată a fost agresată a avut loc în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, în interesul persoanei juridice angajatoare.
Analizând materialul probator administrat în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești instanța va reține că situația de fapt expusă în actul de sesizare este conformă realității.
În primul rând instanța reține că inculpatul a acționat în timpul exercitării stribuțiilor specifice de serviciu în calitate de inspector control în cadrul societății angajatoare S.C. R. B. Guard S.R.L. Aspectul că inculpatul realiza activități de control asupra celorlalți agenți de pază care activau în cadrul aceleeași societăți rezultă nu numai din declarația acestuia, dar și din procesul verbal de desfășurare a procedurii cercetării disciplinare prealabile în care se arată că inculpatul deținea funcția de inspector control (f. 62 dosar urmărire penală).
Cât privește declarațiile inculpatului formulate în faza de urmărire penală (f. 25) și în fața instanței (f. 237) instanța reține că acesta confirmă faptul că a intrat într-o altercație cu persoana vătămată, însă i-a aplicat lovitura la nivelul feței fără intenție, în încercarea sa de a se apăra.
Tot din declarația inculpatului dată în fața instanței se reține că la fața locului, în momentul derulării altercației, erau prezente și alte persoane care au surprins incidentul. În acest sens, din declarația olograf a numitului P. G. formulată în fața organelor de poliție (f. 31 dosar urmărire penală), rezultă faptul că după o altercație între cele două părți, persoana mai tânără (inculpatul) l-a lovit cu pumnul în față, acesta căzând cu capul de asfalt.
Astfel, instanța va reține că inculpatul a acționat cu intenție, urmărind lovirea persoanei vătămate cu pumnul în zona feței, împrejurare în care a și prevăzut că îi poate provoca acesteia vătămarea integrității corporale.
Instanța constată că inculpatul nu a acționat în stare de legitimă apărare și nici nu se poate reține că a fost provocat de persoană vătămată întrucât, prin natura atribuțiilor de serviciu – inspector control, acesta avea obligația de a gestiona conflictul. Or, inculpatul nu a gestionat în mod corespunzător un conflict manifestat inițial în plan verbal și care apoi a degenerat într-un conflict fizic.
Leziunile suferite de persoana vătămată în urma loviturii primite care a condus la proiectarea sa pe asflat sunt confirmate și de raportul de expertiză medico legală întocmit în faza de urmărire penală și din care rezultă că victima a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu și de corp/plan dur, necesitând 50-55 zile de îngrijiri medicale, fără ca viața victimei să fi fost pusă în primejdie.
În ceea ce privește leziunile suferite de persoana vătămată instanța reține că în urma reevaluării actelor medicale și examinării victimei s-a concluzionat că aceasta a necesitat un număr de 80 – 85 zile de îngrijiri medicale, având în vedere persistența hemiparezei stângi la examenele de specialitate ulterioare, iar din punct de vedere al capacității vicitimei de a se autoconduce, autoîngriji și de a-și reprezenta interesele/decide asupra drepturilor și obligațiilor civile nu au fost evidențiate tulburări psihice care să atragă aceste incapacități.
Având în vedere probatoriul administrat în cauză instanța reține dincolo de orice dubiu că inculpatul este autorul infracțiunii reținute în sarcina sa prin rechizitoriu.
Coroborând probatoriul administrat în cauză instanța reține că fapta inculpatului I. C. care la data de 18.08.2012, în jurul orelor 00.45, având funcția de inspector control în cadrul S.C. R. B. Guard S.R.L., în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, a lovit cu pumnul persoana vătămată B. V., având funcția de agent de pază la aceeeași societate comercială, lovitură care a dus la dezechilibrarea persoanei vătămate și producerea unor leziuni în zona capului prin lovirea în cădere de un corp dur, leziuni traumatice pentru vindecarea cărora au fost necesare un număr de 80 – 85 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă prevăzută de art. 250 alin. 5 C. pen. (1968) cu referire la art. 258 alin. 1 C. pen. (1968), cu aplic. art. 5 C. pen.
Pentru a reține această încadrare juridică instanța are în vedere că potrivit raportului de expertiză mdico legală realizat în cursul judecății numărul de zile de spitalizare acordat persoanei vătămate a sporit (de la 50 – 55 zile la 80 – 85 zile), iar legea penală mai favorabilă a fost identificată ca fiind Codul penal din anul 1968.
Având în vedere relațiile sociale lezate și condițiile concrete de săvârșire a faptei, persoana inculpatului care anterior nu s-a mai aflat în conflict cu legea penală, instanța se va orienta către pedeapsa închisorii fără executare efectivă în regim de detenție, constatând că scopul pedepsei poate fi atins și în acest fel.
Analizând dispozițiile legale incidente din legile penale succesive instanța reține că, chiar dacă limitele de pedeapsă prevăzute de legea nouă sunt simțitor mai mici în comparație cu cele prevăzute în vechea reglementare, inculpatului nu îi pot fi reținute dispozițiile art. 83 C. pen. întrucât această măsura ar fi mult prea blândă în raport cu gravitatea faptei.
Pe de altă parte, instanța constată că scopul pedepsei poate fi atins și fără ca inculpatul să fie supus unor obligații de natura celor prevăzute la art. 86 ind. 1 C. P.. (1968) ori art. 91 N.C. pen.
Prin urmare, dispozițiile privind suspendarea condiționată a executării pedepsei prevăzute la art. 81, 82 C. pen. (1968) sunt mai favorabile inculpatului.
Astfel, în baza art. 386 alin. 1 C. pr. pen. va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului I. C. din infracțiunea prevăzută de art. 250 alin. 4 C. pen. (1968) cu referire la art. 258 alin. 1 C. pen. (1968) în infracțiunea prev. de art. 250 alin. 5 C. pen. (1968) cu referire la art. 258 alin. 1 C. pen. (1968), cu aplic. art. 5 C. pen.
În baza art. art. 250 alin. 5 C. pen. (1968) cu referire la art. 258 alin. 1 C. pen. (1968), cu aplic. art. 5 C. pen., va condamna inculpatul I. C., fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă (faptă săvârșită la data de 18.08.2012 în dauna persoanei vătămate B. V.).
În baza art. 81 C. pen. C. pen. (1968) va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind termen de încercare 4 ani, potrivit art. 82 alin. 1 C. pen. (1968).
Va pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 din C. pen. (1968).
Va face aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 2 raportat la art. 64 lit. a teza a II – a și lit. b din C. pen. (1968), iar în temeiul art. 71 alin. 5 din C. pen. (1968) va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Va lua act că inculpatul I. C. a fost reținut în cauză de la data de 12.04.2013 la 13.04.2013.
În ceea ce privește pretențiile civile cu titlu de daune materiale formulate de partea civilă B. V. – daune materiale în cuantum total de_,65 lei - concretizate în cheltuielile de transport făcute de membrii de familie care l-au însoțit la spital, cheltuielile cu spitalizarea și contravaloarea medicamentelor conform adeverințelor medicale și rețetelor, dar și alte cheltuieli dovedite cu documente, instanța constată că în cauză nu s-a făcut dovada pe deplin a cheltuirii întregii sume reclamate, cu atât mai mult cu cât persoana vătămată a solicitat obligarea inculpatului și la plata sumei de 2800 lei cu privire la care a afirmat că reprezintă cheltuieli fără chitanță (f. 17 dosar instanță).
Cu privire la cheltuielile de transport solicitate instanța va exclude pe acelea realizate în afara perioadelor în care persoana vătămată s-a aflat internată în unitățile medicale. Conform înscrisurilor medicale existente la dosar rezultă că persoana vătămată a fost internată în S. U. de Urgență Elias în inervalele 18.08 – 27.08.2012, 01.09 – 13.09.2012 și în cadrul Spitalului U. de Urgență București în intervalul 28.09. – 08.10.2012.
De asemenea, în ceea ce privește cheltuielile făcute cu achiziționarea medicamentelor instanța le va exclude pe cele care în mod evident nu puteau fi achiziționate în scopul îngrijirii persoanei vătămate (pampers nr. 5 pt. 11 – 25 kg, nurofen pentru copii, vigantol – f. 84 dosar instanță, audispray junior, alinan kids – f. 74, milupa junior – f. 79, etc).
În ceea ce privește cheltuielile “diverse” evaluate de persoana vătămată la suma de 5105,86 lei (f. 17 dosar instanță) și probate cu bonurile fiscale aflate la filele 86 – 120 din dosar, instanța reține că produsele cumpărate reprezintă bunuri ori alimente pe care orice persoană le-ar fi achiziționat și sunt indispensabile traiului zilnic, cum ar fi alimentele (pâine, produse lactate și din carne etc.) și produsele pentru asigurarea igienie (pastă de dinți, detergenți), astfel că acestea nu vor fi avute în vedere la stabilirea despăgubirilor. Mai mult, instanța reține că printre cumpărăturile realizate se regăsesc și produse cum ar fi prezervative, absorbante, scutece pentru bebeluși, creioane colorate, detergent pentru parchet, râșniță condimente etc. care în mod evident nu au putut servi la ameliorarea stării de sănătate a persoanei vătămate.
În schimb vor fi reținute cheltuielile făcute cu produse indispensabile unei persoane aflate în situația inculpatului, respectiv scutecele pentru adulți.
În acest context instanța va admite în partea cererea părții civile și va obliga inculpatul I. C., în solidar cu partea resonsabilă civilmente S.C. R. B. GUARD S.R.L., la plata către aceasta a sumei de 3238,20 lei cu titlu de daune materiale.
Referitor la daunele morale solicitate de partea civilă (_,35 lei) instanța reține că acestea reprezintă acele consecințe nefavorabile ce nu pot fi evaluate în bani și care rezultă din atingerile și încălcările drepturilor personal nepatrimoniale ce pot fi date de durerile fizice și psihice, atingeri aduse onoarei, cinstei, demnității, prestigiului sau reputației unei persoane.
În stabilirea cuantumului acestor despăgubiri instanța va avea în vedere consecințele negative suferite de persoana vătămată în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate (intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării) astfel încât să acopere prejudiciul suferit dar, totodată, să nu constituie o îmbogățire fără justă cauză.
În această situație, raportat la criteriul oferit mai sus, se constată că suma de 30.000 lei reprezintă o reparație echitabilă.
La stabilirea acestei sume instanța are în vedere suferința fizică la care a fost suspusă persoana vătămată (aplicarea unei lovituri de pumn la nivelul feței ceea ce a condus la proiectarea sa pe asfalt cu consecința provocării unui traumatism cranio cerebral), consecințele agresiunii suferite (persoana vătămată a necesitat un număr de 80 – 85 zile îngrijiri medicale conform raportului medico-legal întocmit în cauză), dar și faptul că inculpatul este în totalitate răspunzător pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudicii.
Astfel, va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și va obliga inculpatul I. C., în solidar cu partea resonsabilă civilmente S.C. R. B. GUARD S.R.L., la plata către aceasta a sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale.
În ceea ce privește pretențiile formulate de unitățile medicale care au acordat îngrijiri persoanei vătămate, constatând că în susținerea acestora au fost depuse înscrisuri justificative, instanța va admite acțiunile civile formulate de părțile civile S. U. de Urgență București și S. U. de Urgență Elias și va obliga inculpatul I. C., în solidar cu partea resonsabilă civilmente S.C. R. B. GUARD S.R.L., la plata către acestea a sumelor de 5509,15 lei (către partea civilă S. U. de Urgență București) și_,01 lei (către partea civilă S. U. de Urgență Elias).
Instanța reține că se impune obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C R. B. Guard S.R.L. întrucât acesta a săvârșit fapta în exercitarea atribuțiilor de serviciu trasate de către societatea angajatoare, fiind întrunite condițiile angajării răspunderii civile a comitentului penru fapta prepusului conform dispozițiilor art. 1357 și 1373 C. civ.
Împotriva hotărârii a declarat apel inculpatul, la data de 15 iulie 2015.
Cauza având ca obiect calea de atac declarată în cauză a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, cu numărul_ .
La termenul din 8.10.2015, s-a pus în discuție tardivitatea apelului, în raport de împrejurarea că deși inculpatului i-a fost comunicată minuta hotărârii la 10 iunie 2015 (fila 67 dosar de fond), apelul a fost declarat pe mail în 15 iulie 2015(fila 2 dosar de apel).
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de exigențele art.3853 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul este tardiv și-l va respinge ca atare pentru următoarele considerente:
Potrivit art.410 Cod procedură penală: „Termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel și curge de la comunicare”.
Se constată că acest termen de decădere nu a fost respectat de către apelant, care a declarat apelant la 13.07.2015, mult după data împlinirii termenului.
Împrejurarea invocată, potrivit căreia hotărârea i-a fost comunicată tardive, prin intermediul unui vecin cu același nume, nu poate fi luată în considerare, întrucât se constată că pe dovada de primire a semnat soția inculpatului, numita I. S. (fila 67 din dosar).
Curtea constată că nu sunt incidente dispozițiile art. 411 Cod proc. pen., care impun pentru admiterea cererii de repunere în termenul de declarare a căii ordinare de atac dovedirea existenței unei cauze temeinice de împiedicare, câtă vreme chiar și în situația unei prezumtive stări de sănătate precară a inculpatului existau modalități de declarare a căii de atac (prin intermediul unui membru de familie, priten, vecin, putea fi trimisă prin poștă o asemenea solicitare, dar și prin fax sau mail).
Având în vedere cele expuse,Curtea, în temeiul art. 411 alin. 1 C.pr.pen., va respinge, ca nefondată, cererea de repunere în termenul de apel formulată de apelantul-inculpat I. C..
În baza art. 421 pct. 1 lit. a teza I C.pr.pen., respinge, ca tardiv, apelul formulat de apelantul-inculpat I. C. împotriva sentinței penale nr. 389/08.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București - Secția Penală în dosarul nr._ .În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă pe apelantul-inculpat la plata sumei de 100 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 411 alin. 1 C.pr.pen., respinge, ca nefondată, cererea de repunere în termenul de apel formulată de apelantul-inculpat I. C..
În baza art. 421 pct. 1 lit. a teza I C.pr.pen., respinge, ca tardiv, apelul formulat de apelantul-inculpat I. C. împotriva sentinței penale nr. 389/08.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București - Secția Penală în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă pe apelantul-inculpat la plata sumei de 100 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.10.2015
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR
C. B. I. C.
GREFIER,
R. S.
Red./Tehnored./I.C./2 ex/9.10.2015
Judecătoria Sector 1 București/Jud. M. I. J.
| ← Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 1298/2015. Curtea de Apel... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1311/2015. Curtea de... → |
|---|
