Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1464/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 1464/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-11-2015

Dosar nr._

(Număr în format vechi_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI –SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.1464/A

Ședința publică din data de 02.11.2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: C. M. M.

JUDECĂTOR: A. T.

GREFIER: O. C. B.

MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror M. N..

Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpații B. C.-A. și E. C. împotriva sentinței penale nr.303 din data de 20.08.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în dosarul nr._ .

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 23.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, Curtea stabilind pronunțarea la data de 02.11.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:

Prin sp. nr. 303/20.08.2015 a Judecătoriei sector 6 București pronunțată în dosarul penal nr._ instanța a dispus următoarele:

I. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 C.pr.pen., condamnă pe inculpatulB. C. A. (născut la data de 25.04.1976, în mun. București, CNP_, fiul lui A. N. și B. V., cetățean român, studii 4 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, cu domiciliul în .. 1 Decembrie, ., ., ., recidivist) pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat) și lit. n., constând în: interzicerea dreptului de a comunica cu persoanele cu care a comis infracțiunea: E. C., I. L. V., ori de a se apropia de aceștia.

Conform art. 65 C.pen., interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și n C.pen.

În temeiul art. 104 alin. 2 teza întâi C.pen. raportat la art. 10 din Legea nr. 187/2012, revocă liberarea condiționată a inculpatului B. C. A. din executarea pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 754/21.02.2012 a Judecătoriei Sectorului 4 București (definitivă prin decizia penală nr. 827/26.04.2012 a Curții de Apel București- Secția I Penală), din care constată neexecutat restul de 295 zile.

În temeiul art. 104 alin. 2 teza a doua C.pen. raportat la art. 43 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 10 din Legea nr. 187/2012, adaugă pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre la restul de 295 zile, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani și 295 zile.

Conform art. 45 alin. 1 C.pen., aplică alături de pedeapsa principală de 2 ani și 295 zile, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat) și lit. n., constând în: interzicerea dreptului de a comunica cu persoanele cu care a comis infracțiunea: E. C., I. L. V., ori de a se apropia de aceștia.

Conform art. 45 alin. 5 C.pen., aplică alături de pedeapsa principală de 2 ani și 295 zile, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și n C.pen., ce se va executa până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 72 alin. 1 C.pen., deduce din pedeapsa principală de 2 ani și 295 zile durata prevenției în cauză, de la 16.04.2015 la zi.

În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen., menține arestarea preventivă a inculpatului B. C. A. (născut la data de 25.04.1976, în mun. București, CNP_, fiul lui A. N. și B. V., cetățean român, studii 4 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, cu domiciliul în .. 1 Decembrie, ., ., ., recidivist), dispusă prin încheierea din 16.04.2015 a Judecătoriei Sectorului 6 București, pronunțată în dosarul nr._/303/2015 (M.A.P. nr. 34/16.04.2015).

II. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 C.pr.pen., condamnă pe inculpatulE. C. (născut la data de 14.01.1968, în oraș Fierbinți – Târg, jud. Ialomița, CNP_, fiul lui D. și A., cetățean român, studii 10 clase și școală profesională, fără ocupație, fără loc de muncă, cu domiciliul în mun. București, . ., ., sector 6 și f.f.l. în mun. București, ., ., ., cu antecedente penale) pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b C.pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Conform art. 65 C.pen., interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și n C.pen.

În temeiul art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 83 alin. 1 din Codul penal 1968, revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 247/29.05.2015 a Judecătoriei B. (definitivă prin nerecurare) și dispune executarea acestei pedepse, la care adaugă pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, în total pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare (în regim de detenție).

Conform art. 45 alin. 1 C.pen., aplică alături de pedeapsa principală de 2 ani și 6 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat) și lit. n., constând în: interzicerea dreptului de a comunica cu persoanele cu care a comis infracțiunea: B. C. A., I. L. V., ori de a se apropia de aceștia.

Conform art. 45 alin. 5 C.pen., aplică alături de pedeapsa principală de 2 ani și 6 luni închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și n C.pen., ce se va executa până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 72 alin. 1 C.pen., deduce din pedeapsa principală de 2 ani și 6 luni închisoare durata prevenției în cauză, de la 16.04.2015 la zi.

În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen., menține arestarea preventivă a inculpatului E. C. (născut la data de 14.01.1968, în oraș Fierbinți – Târg, jud. Ialomița, CNP_, fiul lui D. și A., cetățean român, studii 10 clase și școală profesională, fără ocupație, fără loc de muncă, cu domiciliul în mun. București, . ., ., sector 6 și f.f.l. în mun. București, ., ., ., sector 5, cu antecedente penale), dispusă prin încheierea din 16.04.2015 a Judecătoriei Sectorului 6 București, pronunțată în dosarul nr._/303/2015 (M.A.P. nr. 35/16.04.2015).

III. În temeiul art. 396 alin. 2 C.pr.pen., condamnă pe inculpatulI. L. V. (născut la data de 08.11.1979, în mun. București, CNP_, fiul lui N. și E., cetățean român, studii 8 clase, ocupație- taximetrist, loc de muncă- Compania Pelicanul Taxi, cu domiciliul în mun. București, ., ., ., sector 5 și f.f.l. în mun. București, .. 49, sector 5, fără antecedente penale) pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b C.pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 67 alin. 1, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat) și lit. n., constând în: interzicerea dreptului de a comunica cu persoanele cu care a comis infracțiunea: B. C. A., E. C., ori de a se apropia de aceștia.

În temeiul art. 91 C.pen., suspendă executarea pedepsei sub supraveghere, pe o durată de 3 ani, termen de supraveghere stabilit conform art. 92 C.pen.

Conform art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Conform art. 93 alin. 3 C.pen., impune inculpatului, pe parcursul termenului de supraveghere, obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 120 zile.

În temeiul art. 404 alin. 2 C.pr.pen., obligația de a presta o muncă în folosul comunității va fi executată în cadrul Administrației Domeniului Public Sector 5 sau a Direcției Generale de Asistență și Protecție a Copilului Sector 5, conform deciziei consilierul de probațiune dispusă în temeiul art. 51 alin. 1 rap. la art. 57 alin. 2 din Legea nr. 253/2013.

Conform art. 94 alin. 2 C.pen. supravegherea executării obligațiilor va fi realizată de către Serviciul de Probațiune București.

Conform art. 404 alin. 2 C.pr.pen., atrage atenția inculpatului că nerespectarea cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse precum și săvârșirea unei alte infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere va atrage revocarea suspendării și executarea pedepsei în întregime.

Conform art. 68 alin. 1 lit. b C.pen., pedeapsa complementară se execută de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Constată că inculpatul I. L. V. a fost reținut pentru 24 ore, în baza ordonanței din 16.04.2015, ora 02.30, emisă de D.G.P.M.B.- Secția 20 Poliție (fila 105 d.u.p.).

În temeiul art. 397 alin. 1 raportat la art. 22 C.pr.pen., ia act că partea civilă S.C. G. Distribution S.R.L. a renunțat la pretențiile civile formulate (fila 173 d.i.).

În temeiul art. 274 alin. 1 și 2 C.pr.pen., obligă pe fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 700 lei.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin rechizitoriul nr. 3976/P/2015 din 07.05.2015 întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._ din data de 07.05.2015, au fost trimiși în judecată inculpații:

- B. C. A., în stare de arest preventiv, pentru infracțiunea de furt calificat, în stare de recidivă, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen;

- E. C., în stare de arest preventiv, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b C.pen.;

- I. L. V. pentru complicitate la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen.

În rechizitoriu a fost reținută, în esență, următoarea situație de fapt: în seara de 15.04.2015, în jurul orei 20:20, organele de poliție din cadrul Secției 20 i-au surprins în flagrant pe inculpații B. C. A. și E. C., care prin escaladarea unui gard și a unei ferestre fără geam au pătruns în clădirea – depozit, ce aparține S.C. G. Tobacco S.A., situată în incinta Fabricii de Țigarete, din București, ., sector 6, de unde au sustras cantitatea de aproximativ 120 kg tutun vrac, iar după ce au aruncat peste gard o parte din tutunul sustras, au fost ajutați de inculpatul I. L.-V. să introducă tutunul în autoturismul taxi, cu nr. de înmatriculare_ .

Pentru dovedirea situației de fapt au fost indicate următoarele mijloace de probă: declarațiile reprezentantului persoanei vătămate S.C. G. Tobacco S.A., numitul D. V.; procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante; procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică din 16.04.2015; procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică din 16.04.2015, în incinta societății; procesul-verbal de reconstituire cu inculpatul B. C. A. și planșa fotografică; procesul-verbal de reconstituire cu inculpatul E. C. și planșa fotografică; dovada de predare a bunurilor către persoana vătămată din 16.04.2015; declarațiile inculpaților B. C. A., E. C. și I. L.-V..

În cursul judecății, la termenul din 18.08.2015, la cererea inculpaților și după luarea concluziilor procurorului și părților, instanța a încuviințat soluționarea cauzei prin procedura recunoașterii învinuirii (art. 375 C.pr.pen.) pentru inculpații B. C. A. și E. C. și a respins aceeași cerere în privința inculpatului I. L. V..

La același termen, inculpatul I. L. V. a arătat că nu contestă probele de la urmărirea penală și nu solicită probe noi.

Instanța, în temeiul art. 374 alin. 10 C.pr.pen., din oficiu, a dispus administrarea probelor necesare pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, respectiv: audierea inculpaților B. C. A. (fila 168 d.i.) și E. C. (fila 169 d.i.) cu privire la fapta reținută în sarcina inculpatului I. L. V..

De asemenea, la dosar au fost atașate: sentința penală nr. 247/29.05.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, privind pe inculpatul E. C. (filele 75- 76 d.i.); sentința penală nr. 754/21.03.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._, privind pe inculpatul B. C. A. (filele 78-82 d.i.).

Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale, iar în privința inculpatului I. L. V., și probele administrate în cursul cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 15.04.2015, în jurul orei 20.20, după ce în prealabil pătrunseseră, prin escaladarea unui gard și a unei ferestre, în depozitul ce aparține S.C. G. Tobacco S.A., situat în incinta fostei Fabrici de Țigarete, din mun. București, sector 6, .. 2, inculpații B. C. A. și E. C. au sustras aproximativ 120 kg de tutun vrac, pe care l-au încărcat în mai mulți saci și i-au aruncat peste gardul societății, de unde inculpatul I. L. V. i-a introdus în autoturismul taxi, cu nr. de înmatriculare_, cu care sosise la fața locului, fiind prinși în flagrant de organele de poliție.

Această situație de fapt rezultă din coroborarea mijloacelor de probă după cum urmează:

- conform procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (filele 15-17 d.u.p.), la data de 15.04.2015, în jurul orelor 20.20, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe Calea Giulești nr. 1, în dreptul depozitelor fostei Fabrici de Țigarete, organele de poliție au observat nemijlocit două persoane de sex masculin, care au aruncat peste gard mai multe pachete voluminoase, iar după aproximativ 1 minut, la gard, a oprit autoturismul taxi, cu nr. de înmatriculare_, al cărui conducător a coborât și a început să încarce pachetele în portbagaj, motiv pentru care au procedat la interceptarea celor 3 persoane, pe care i-au identificat ca fiind: B. C. A., E. C. și, respectiv, I. L. V., precum și la indisponibilizarea autovehiculului și a pachetelor aruncate peste gard;

- conform procesului-verbal de cercetare la fața locului, cu planșe foto (filele 32-41 d.u.p.), la aceeași dată, în intervalul 21.30 - 22.30, organele de cercetare penală au găsit autoturismul taxi, cu nr. de înmatriculare_, staționat pe Calea Giulești nr. 1, având în portbagaj 3 saci ce conțineau frunze tăiate cu miros puternic de tutun, iar la interiorul gardului și în curtea imobilului, alți 5 saci cu conținut identic;

- conform procesului-verbal de cercetare la fața locului (filele 42-75 d.u.p.), a doua zi, în interiorul depozitului aparținând S.C. G. Tobacco S.A., din incinta Fabricii de Țigarete București, organele de cercetare penală au constatat existența urmelor de răvășire, a mai multor saci și a unui bilet cu inscripția „TUTUN FĂRĂMIȚAT BURLEY ȘI VIRGINA NR. BAL 1335 MASA NETĂ 2f”, precum și a mai multor ferestre fără geam;

- din declarațiile inculpaților B. C. A. (filele 133 verso, 141 d.u.p.) și E. C. (filele 114 verso, 122 d.u.p.) rezultă că: cei doi inculpați au escaladat gardul, inculpatul E. a pătruns în clădire, iar inculpatul B. a rămas în curte, inculpatul E. a pus tutunul (de pe jos și din cutii) în saci, i-a dus în curte și l-a chemat telefonic pe inculpatul I., iar ambii inculpați au aruncat sacii cu tutun peste gard.

Declarațiile inculpaților B. și E. sunt întărite de procesele-verbale de efectuare a reconstituirii (filele 79-84 și 85-90 d.u.p.), ocazie cu care, inculpații au indicat locul faptei și modul în care au pătruns și acționat, împrejurare ce dovedește că recunoașterea faptei nu formală/lipsită de suport real.

- conform declarației inculpatului I. L.-V. (filele 98-99 d.u.p.), în data de 15.04.2015, în jurul orei 20.00, a fost sunat de inculpatul E. C., zis M., care i-a comunicat să vină în zona Maternității Giulești, unde urma să încarce niște saci cu tutun, iar când a ieșit din mașină, inculpatul E. a început să arunce peste gard un sac cu tutun, aruncând în total peste gard trei saci, pe care i-a introdus în portbagajul mașinii, după care au venit trei polițiști în ținută civilă.

Inculpatul I. L. V. nu a contestat participarea sa obiectivă la faptă, însă a susținut că nu a cunoscut că sacii provin din furt și a apreciat „doar că am transportat sacii de tutun, nu că i-am ajutat pe inculpați la săvârșirea faptei” (declarație- fila 167 d.i.).

Această apărare (care, din punct de vedere juridic, reprezintă invocarea cauzei de neimputabilitate prevăzute de art. 30 C.pen.- eroarea) nu este întemeiată deoarece, din împrejurările concrete în care sacii au fost scoși din incinta societății, și anume: noaptea, la adăpostul întunericului, peste gard și prin gard, deși exista o poartă de intrare, inculpatul și-a dat seama că tutunul este dobândit în mod fraudulos și că prin transportul acestuia îi ajută pe ceilalți doi inculpați să comită furtul.

De altfel, relevante pentru această concluzie sunt și declarațiile inculpaților B. C. A. și E. C. din cursul cercetării judecătorești referitoare la fapta inculpatului I. (filele 168, 169 d.i.), și, în special, susținerea: „La telefon nu i-am spus că tutunul este furat, dar cred că, până la sfârșit, și-a dat seama întrucât a văzut că îi aruncam sacii peste gard, iar unii i-am dat prin gard” (s.n.).

În final, instanța a mai reținut că tutunul sustras avea valoare economică și era destinat comercializării, precum și că întreaga cantitate a fost restituită persoanei vătămate S.C G. Tobacco S.A.

Aceste împrejurări rezultă din declarația reprezentantului legal al persoanei vătămate, D. V. (filele 21-23 d.u.p.), în sensul că tutunul vrac sustras este din categoria V. Strips fermentat, care are și în prezent calitatea corespunzătoare pentru a fi utilizat în fabricarea de țigarete și care este înregistrat în evidența contabilă a societății, valoarea contabilă a acestuia fiind în prezent de 9,5912 lei/kg, și, respectiv, din dovada din 16.04.2015 (fila 30 d.u.p.).

Cu referire la încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților, s-a arătat că în drept, fapta inculpatului B. C. A. constând în aceea că: la data de 15.04.2015, în jurul orei 20.20, după ce în prealabil pătrunsese, prin escaladarea unui gard, în depozitul ce aparține S.C. G. Tobacco S.A., situat în incinta fostei Fabrici de Țigarete, din mun. București, sector 6, .. 2, a sustras aproximativ 120 kg de tutun vrac și a aruncat sacii peste gardul societății, pentru a fi transportați de inculpatul I., fiind prins în flagrant de organele de poliție, întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b C.pen.

Elementul material al laturii obiective este reprezentat de acțiunea de luare a unui bun mobil- aproximativ 120 kg tutun vrac, din posesia altei persoane- S.C. G. Tobacco S.A., fără consimțământul acesteia- dedus din pătrunderea în incinta societății prin escaladare, pe timp de noapte. Urmarea imediată constă în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la posesia bunurilor mobile și producerea unei pagube, prin diminuarea patrimoniului persoanei vătămate cu valoarea bunului sustras. Paguba nu s-ar fi produs în lipsa activității infracționale a inculpatului, dovedind astfel existența raportului de cauzalitate. Pe latură subiectivă, inculpatul a acționat cu intenție directă (art. 16, alin. 3 lit.a C.pen.) întrucât a prevăzut rezultatul păgubitor pentru patrimoniul persoanei vătămate și a urmărit producerea acestui prin sustragerea bunului. Intenția directă rezultă din declarația inculpatului: În data de 15.04.2015, în jurul orei 16.00, am mers pentru a doua oară cu Măilă la fabrica de țigarete să furăm tutun …” (fila 123 verso d.u.p.).

Infracțiunea s-a consumat în momentul scoaterii tutunului din depozit și transportarea sacilor la gard (teoria apropriațiunii).

Au fost reținute circumstanțele agravante prevăzute de:

- art. 229 alin. 1 lit. b C.pen. întrucât, la momentul faptei (15.04.2015, orele 20.20), întunericul luase în mod efectiv locul luminii, instalându-se condițiile ambientale specifice nopții;

- art. 229 alin. 1 lit. d C.pen. întrucât, pentru a intra în incinta S.C. G. Tobacco S.A., inculpatul a escaladat gardul (declarație- fila 123 verso d.u.p.);

- art. 229 alin. 2 lit. b. C.pen. întrucât, pentru a sustrage tutunul, inculpatul a pătruns fără drept într-un sediu unde persoana juridică S.C. G. Tobacco S.A. își desfășoară activitatea.

S-a arătat că față de antecedentele penale (copia cazierului judiciar - filele 129-130 d.i.), infracțiunea a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie (art. 41 alin. 1 raportat la art. 43 alin. 1 C.pen.):

Prin sentința penală nr. 754/21.03.2012 a Judecătoriei Sectorului 4 București, definitivă prin decizia penală nr. 827/2606.2012 a Curții de Apel București- Secția I Penală (filele 78-82 d.i.), inculpatul B. C. A. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, i și alin. 3 lit. h C.pen. 1969, cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. 1969.

Executarea pedepsei a început la data de 03.01.2012, iar la data de 13.03.2015, inculpatul a fost liberat condiționat, cu rest de 295 zile (referat Birou executări penale J.S.4.- fila 80 verso d.i.).

În consecință, conform art. 61 C.pen. 1969, pedeapsa urma să fie considerată executată la data 02.01.2016.

Ca atare, infracțiunea intenționată din prezenta cauză (furt calificat), pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an (închisoarea de la 2 la 7 ani), comisă înainte ca pedeapsa anterioară, mai mare de 1 an (4 ani închisoare) și pentru o infracțiune intenționată (furt calificat), să fi fost executată sau considerată ca executată (15.04.2015, față de 02.10.2016), este săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie.

Fapta inculpatului E. C. constând în aceea că: la data de 15.04.2015, în jurul orei 20.20, după ce în prealabil pătrunsese, prin escaladarea unui gard și a unei ferestre, în depozitul ce aparține S.C. G. Tobacco S.A., situat în incinta fostei Fabrici de Țigarete, din mun. București, sector 6, .. 2, a sustras aproximativ 120 kg tutun și a aruncat sacii peste gardul societății, pentru a fi transportați de inculpatul I., fiind prins în flagrant de organele de poliție, întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b C.pen.

Condițiile de tipicitate și circumstanțele agravante sunt incidente pentru considerentele expuse la pct. II.1.a din prezenta hotărâre, care se aplică în mod corespunzător.

Fapta inculpatului I. L. V. constând în aceea că: la data de 15.04.2015, în jurul orei 20.20, s-a deplasat cu autoturismul taxi, cu nr. de înmatriculare_, pe Calea Giulești nr. 1, la gardul fostei Fabrici de Țigarete, și a încărcat, de la gard la portbagajul autoturismului, 3 saci cu tutun, contribuție prin care i-a ajutat pe inculpații B. și E. să transporte bunul sustras, întrunește condițiile de tipicitate ale complicității la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 48 raportat la art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b C.pen.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 C.pr.pen. întrucât fapta reținută în sarcina fiecărui inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de acesta, instanța a dispus condamnarea inculpaților B. C. A., E. C. și I. L. V..

La individualizarea pedepsei principale pentru fiecare inculpat, instanța a pornit de la limitele de pedeapsă prevăzute de art. 229 alin. 2 lit. b C.pen.: închisoarea de la 2 la 7 ani.

Apoi, a dat eficiență cauzelor de atenuare sau/și de agravare incidente în speță: reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, conform art. 396 alin. 10 C.pr.pen., pentru inculpații B. și E. întrucât judecata lor a avut loc în baza recunoașterii învinuirii, rezultând limitele: închisoarea de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni.

Între aceste limite, instanța a stabilit durata pedepsei în raport cu gravitatea contribuției și periculozitatea fiecărui inculpat în parte, evaluate potrivit criteriilor prevăzute de art. 74 alin. 1 C.pen., după cum urmează:

Cu privire la gravitatea infracțiunii (împrejurările, modul de comitere, mijloacele folosite, starea de pericol creată, natura și gravitatea rezultatului produs, mobilul și scopul urmărit), s-a reținut că: - fapta a avut loc pe timp de noapte, la adăpostul întunericului, mizând că nu vor fi observați de alte persoane; - fapta a fost comisă prin escaladarea gardului și a ferestrei; - fapta a fost comisă prin acțiunea conjugată a 3 persoane, cu stabilirea rolului fiecăruia (sustragerea tutunului de către 2 persoana și asigurarea transportului de altă persoană); - folosirea unui autovehicul pentru transportul bunului sustras și părăsirea rapidă a locului faptei; - crearea unei stări de pericol însemnate prin violarea sediului profesional al unei societăți comerciale.

Cu privire la contribuția concretă a fiecărui inculpat, s-a reținut că inculpații B. și E. au acționat în calitate de coautori, iar inculpatul I. în calitate de complice; aceste contribuții sunt aproximativ egale ca importanță având în vedere că, deși numai unii au exercitat nemijlocit actele de sustragere, nu ar fi putut să transporte cantitatea de 120 kg tutun vrac fără autovehicul adus de complice.

Pe de altă parte, s-a arătat că valoarea prejudiciului este redusă (1611, 32 lei), că întreaga cantitate a fost restituită persoanei vătămate (dovada din 16.04.2015- fila 30 d.u.p.), precum și că inculpații au fost prinși în flagrant de organele de poliție, împrejurare care, deși independentă de voința inculpaților, a împiedicat propagarea stării de pericol create pentru valorile sociale ocrotite.

Cu privire la persoana inculpaților (antecedentele penale, conduita după săvârșirea infracțiunii, conduita procesuală, nivelul de educație vârsta, stare de sănătate, situația familială și socială), s-a reținut că inculpații B. și I. au antecedente penale (inculpatul B.- 4 condamnări, inculpatul I.- 2 condamnări), că inculpatul B. a mai fost condamnat, iar inculpatul I. sancționat cu caracter administrativ (art. 18¹ C.pen. 1969) pentru infracțiunii/fapte prevăzute de legea penală de aceeași natură (contra patrimoniului), că ambii inculpați sunt consumatori de droguri- heroină (declarații- filele 120, 139 d.u.p.), precum și că inculpatul B. nu are locuință și a fost liberat din penitenciar cu o lună înainte de fapta din prezenta cauză.

Pe de altă parte, inculpații B. și E. au avut o conduită procesuală pozitivă: au recunoscut faptele și au condus organele de cercetare în teren pentru a le indica locul și modul în care au pătruns și acționat, contribuind la stabilirea exactă a situației de fapt.

Față de cele expuse, instanța a concluzionat că gravitatea infracțiunii este de nivel mediu spre scăzut, motiv pentru care a orientat pedepsele spre minimul limitelor stabilite mai sus. De asemenea, a apreciat că, deși contribuțiile inculpaților sunt aproximativ egale ca importanță, circumstanțele personale diferite impun stabilirea unor pedepse mai mari pentru inculpații ce au antecedente penale (B. și E.) decât cea pentru infractorul primar (I.). Cu toate acestea, întrucât limita minimă de pedeapsă pentru inculpații B. și I. este mai scăzută (1 ani și 4 luni, ca urmare a reducerii conform art. 396 alin. 10 C.pr.pen.) decât cea pentru inculpatul I. (2 ani), pedepsele aplicate inculpaților ajung să aibă același cuantum – 2 ani închisoare.

Cu privire la pedepsele complementare, instanța apreciază că natura și gravitatea infracțiunii determină concluzia că inculpații nu sunt demni să exercite dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții publice (art. 66 alin. 1 lit. a C.pen.) și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat (art. 66 alin. 1 lit. b C.pen.), întrucât aceste funcții presupun încrederea societății în persoana care exercită funcția, or încrederea este știrbită prin condamnarea pentru o infracțiune contra patrimoniului.

De asemenea, având în vedere că singurul scop al întâlnirii dintre inculpați a fost comiterea infracțiunii din prezenta cauză, așa cum rezultă din declarațiile acestora: declarație inculpat E.: „În data de 15.04.2015, în jurul orei 15.00, m-am întâlnit cu prietenul meu C. …, căruia i-am propus să mergem împreună la Fabrica de Țigarete, să mă ajute să arunc peste gard niște saci cu tutun vechi…” (fila 114 verso d.u.p.); declarație inculpat B.: „În data de 15.04.2015, în jurul orei 15.00, m-am întâlnit cu prietenul meu pe care îl cunosc sub porecla de Măilă …, care mi-a propus să mergem împreună la Fabrica de Țigarete, să îl ajut să arunc peste gard niște saci cu tutun vechi…” (fila 123 verso d.u.p.); declarație inculpat E.: „Atunci l-am sunat pe Sile, șoferul de taxi de la Pelicanul, căruia i-am zis să vină să mă ajute să transport sacii de tutun … (fila 114 verso d.u.p. – în declarațiile ulterioare, inculpatul E. a arătat că inculpatul I. cunoștea că tutunul provenea din furt), instanța a apreciat necesară interzicerea dreptului de a comunica cu persoanele cu care a comis infracțiunea (art. 66 alin. 1 lit. n C.pen.).

În consecință, instanța a interzis fiecărui inculpat exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și n C.pen., pe o durată de 2 ani.

Pedeapsa complementară aplicată inculpaților B. și E. se va executa după executarea pedepsei închisorii, iar cea aplicată inculpatului I., având în vedere că în privința acestuia se dispune suspendarea conform art. 91 C.pen., se va executa de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, conform art. 68 alin. 1 lit. b C.pr.pen.

Cu privire la pedeapsa accesorie pentru fiecare inculpat, având în vedere că din dispozițiile art. 65 alin. 1 C.pen. rezultă că aplicarea pedepsei accesorii este obligatorie atunci când a fost aplicată pedeapsa complementară constând în interzicerea unor drepturi, instanța a interzis inculpaților B. și E., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și n C.pen.

În ceea ce îl privește pe inculpatul B. C. A., având în vedere că a săvârșit infracțiunea din prezenta cauză în stare de recidivă, în timpul liberării condiționate, devin incidente dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Astfel, în temeiul art. 104 alin. 2 C.pen., a fost revocată liberarea condiționată a inculpatului din executarea pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 754/21.02.2012 a Judecătoriei Sectorului 4 București, din care constată neexecutat restul de 295 zile și s-a adăugat la acesta pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani și 295 zile.

Din această pedeapsă, conform art. 72 alin. 1 C.pen., s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 16.04.2015 la zi.

Conform art. 45 alin. 1 și 5 C.pen., s-a aplicat alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și n C.pen. și pedeapsa accesorie cu același conținut.

În ceea ce îl privește pe inculpatul E. C., instanța a constatat că a săvârșit infracțiunea din prezenta cauză în termenul de încercare de 2 ani și 6 luni, stabilit prin sentința penală nr. 247/29.05.2015 a Judecătoriei B., definitivă la data de 17.06.2013 (15.05.2015, față de 16.12.2015, dată la care s-ar fi împlinit termenul de încercare).

Devin, astfel, incidente dispozițiile art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

De aceea, în temeiul art. 83 alin. 1 din Codul penal 1969, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin sentința mai sus menționată, la care s-a adăugat pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, în total pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare (în regim de detenție).

Din această pedeapsă, conform art. 72 alin. 1 C.pen., s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 16.04.2015 la zi.

În ceea ce îl privește pe inculpatul I. L. V., având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 91 alin. 1 lit. a, b, c C.pen., că nu există vreuna din situațiile prevăzute de art. 91 alin. 3 C.pen. și că instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (art. 91 și urm. C.pen.).

Pe latura civilă, instanța a constatat că, în cursul urmăririi penale, prin cererea din data de 24.04.2014 (fila 24 d.u.p.), persoana vătămată S.C. G. Tobacco S.A. s-a constitut parte civilă cu suma de 1611, 32 lei, reprezentând valoarea tutunului sustras.

În cursul judecății, însă, prin cererea depusă la data de 14.07.2015 (fila 121), partea civilă S.C. G. Tobacco S.A. a învederat că: „Având în vedere că prejudiciul a fost integral recuperat … nu se constituie ca parte civilă în cauza penală …”.

Având în vedere că la data acestei din urmă cereri, S.C. G. Tobacco S.A. se constituise deja parte civilă în procesul penal, instanța a interpretat manifestarea de voință ca fiind renunțare la pretențiile civile, iar în baza art. 397 alin. 1 raportat la art. 22 C.pr.pen., a luat act de această manifestare de voință.

În baza art. 274 al. 1 și 2 C.pr.pen. a obligat fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel inculpații E. C. și B. C. A..

Apelurile nu au fost motivate în scris, în susținerea orală a acestora invocându-se, în esență, netemeinicia soluției pronunțate de prima instanță sub aspectul cuantumului pedepselor stabilite în sarcina celor doi inculpați, solicitându-se reducerea acestuia.

În apel, inculpații s-au prevalat de dreptul de a nu da alte declarații și, de asemenea, nu au fost administrate alte mijloace de probă.

Verificând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține că apelurile formulate în cauză sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Situația de fapt a fost stabilită în mod corect de instanța de judecată, analizându-se corespunzător mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei, conform celor expuse în sentința apelată, acestea ducând la certitudinea existenței faptelor descrise precum și la săvârșirea acestora de către inculpați. De altfel, această situație nu a fost contestată de apelanții-inculpați care au solicitat judecata conform procedurii în cazul recunoașterii învinuirii, poziție păstrată și în fața instanței de apel. De asemenea, încadrarea juridică oferită faptelor este corectă

În apel, s-a invocat doar netemeinicia sub aspectul cuantumului pedepsei stabilite în sarcina fiecăruia dintre cei doi inculpați.

Analizând această chestiune, similar instanței de fond, Curtea constată că la individualizarea pedepsei trebuie avute în vedere criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după comiterea infracțiunii și elementele de natură a caracteriza persoana inculpatului.

În speță, în sentința apelată s-a realizat o analiză corespunzătoare și amplă a tuturor acestor criterii, fiind expuse atât circumstanțele referitoare la faptă sau persoana inculpaților care au fost reținute în favoarea acestora – valoarea redusă a prejudiciului, prinderea în flagrant a acestora, atitudinea după comiterea faptei concretizată în recunoașterea săvârșirii infracțiunii precum și în colaborarea cu organele de urmărire penală, dar și acele date avute în vedere pentru a se justifica aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai ridicat – comiterea faptei pe timp de noapte, în baza unei rezoluții infracționale preexistente și prin colaborarea a trei persoane, antecedentele penale ale celor doi inculpați etc. În mod corect s-a reținut că în raport de toate aceste date se justifică aplicarea unei pedepse într-un cuantum ușor mai ridicat decât minimul special, astfel cum a fost stabilit în urma aplicării dispozițiilor art. 396 al. 10 C.pr.pen (1 an și 4 luni închisoare), instanța optând pentru pedeapsa de 2 ani închisoare.

Pe cale de consecință, Curtea apreciază că pedeapsa a fost just individualizată, neimpunându-se reducerea acesteia.

De asemenea, Tribunalul a făcut o aplicare corectă și a celorlalte dispoziții legale incidente pentru stabilirea pedepsei rezultante ce va fi executate de inculpați.

Astfel, cu referire la inculpatul B., după cum s-a arătat și în cuprinsul sentinței apelate, se constată că noua infracțiune a fost săvârșită după liberarea condiționată din executarea pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sp. nr. 754/2012 a Jud. sector 4 București, liberare dispusă începând cu data de 13.03.2015 când exista un rest de 295 zile închisoare, rest de pedeapsă care nu s-a împlinit până la comiterea faptei care face obiectul judecății.

În raport de această situație, sunt aplicabile prevederile art. 104 al. 2 C.pen. în conformitate cu care dacă după acordarea liberării cel condamnat a săvârșit o nouă infracțiune…instanța revocă liberarea și dispune executarea restului de pedeapsă. Pedeapsa pentru noua infracțiune se stabilește și se execută, după caz, potrivit dispozițiilor de la recidivă sau pluralitate intermediară.

În cauză, astfel cum a reținut și Tribunalul, sunt îndeplinite condițiile pentru existența stării de recidivă, prin urmare pedeapsa urmează a fi stabilită în conformitate cu dispozițiile art. 43 al. 1 C.pen, prin adăugarea restului rămas neexecutat – 295 zile, la pedeapsa stabilită pentru noua infracțiune, rezultând astfel pedeapsă finală de 2 ani și 295 zile închisoare.

În ceea ce-l privește pe inculpatul E., în mod corect s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 15 al. 2 din Legea 187/2012 în conformitate cu care regimul suspendării condiționate a executării pedepsei, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969. Ținând cont că noua infracțiune a fost săvârșită în termenul de încercare al suspendării condiționate dispuse prin sp. 247/2013 a Jud. B., def. la data de 17.06.2013, raportat la prevederile legale menționate anterior precum și decizia nr. 13/2015 a ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, era obligatorie revocarea suspendării condiționate și dispunerea executării pedepsei anterioare, respectiv 6 luni închisoare, alături de pedeapsa stabilită pentru noua infracțiune.

Față de toate acestea, Curtea constată că pedepsele aplicate pentru infracțiunile deduse judecății au fost just individualizate, neimpunându-se reducerea acestora, iar cele finale sunt rezultatul unei corecte aplicări a dispozițiilor legale menționate mai sus.

Pe cale de consecință, apelurile inculpaților prin care au solicitat reindividualizarea pedepselor sunt nefondate, urmând ca, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cpp, să fie respinse ca atare.

În baza art. 422 Cpp va fi dedusă prevenția în cauză de la 16.04.2015 la zi.

În baza art. 275 al. 2 Cpp apelanții – inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de câte 800 lei, din care sumele de 360 lei reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpații B. C. A. și E. C. împotriva sentinței penale nr. 303/20.08.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul cu numărul de mai sus.

În baza art. 422 C.p.p. deduce prevenția de la 16.04.2015 la zi în privința ambilor inculpați.

În baza art. 275 al. 2 C.p.p. obligă pe fiecare dintre apelanții – inculpați la câte 800 lei, din care sumele de 360 lei reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu vor fi avansate din fondurile MJ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 2.11.2015.

Președinte, Judecător,

C. M. M. A. T.

Grefier,

O. C. B.

Red./Dact. MCM

05.12.15 2 ex.

Jud. fond: G. B., Jud. sector 6 B..

← Revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei....		Consumul ilicit de droguri. Legea 143/2000 art. 4. Decizia nr.... →

Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1464/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1464/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI