Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 1774/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1774/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-12-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 1774/A
Ședința publică din 18.12.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – B. F. V.
JUDECĂTOR – A. P. M.
GREFIER – T. S.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror N. N..
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de inculpatul R. I. împotriva sentinței penale nr. 519/13.10.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în dosarul nr._ .
Dezbaterile pe fond și susținerile părților au avut loc în ședință publică de la 08.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța a rămas în pronunțare asupra soluției, în temeiul art. 391 alin. 1 Cod procedură penală.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.519 din 13.10.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în temeiul art. 125 rap. la art. 114 alin. 2 lit. b NCP s-a dispus față de inculpatul R. I. (fiul lui C. și F., născut la data de 02.07.1996 în București, CNP -_) măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție pe o durată de 3 ani, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 alin. 1 NCP cu aplic. art. 113 și urm. și a art. 5 NCP (faptă din 19.08.2012).
S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunea pentru comiterea căreia inculpatul R. I. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 424/29.04.2013 a Judecătoriei sector 1 București, definitivă prin neapelare.
În baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 110 ind. 1 alin. 2 și a art. 83 alin. 1 VCP a fost anulată suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 424/29.04.2013 a Judecătoriei sector 1 București, definitivă prin neapelare.
În baza art. 21 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 a fost înlocuită pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 424/29.04.2013 a Judecătoriei sector 1 București, definitivă prin neapelare, cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe perioada de 2 ani și 6 luni.
S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunea prev. de art. 233 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 113 alin. 3 C.p. (faptă din 31.05.2014) pentru comiterea căreia față de inculpat s-a dispus măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție pe o durată de 3 ani prin sentința penală nr. 134/17.03.2015, pronunțată în dosarul penal nr._/300/2014 al Judecătoriei sector 2 București, definitivă prin decizia penală nr. 697/15.05.2015 a Curții de Apel București – Secția I-a penală.
S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății (faptă din 19.08.2012) este concurentă cu infracțiunea prev. de art. 233 C.p. cu aplic. art. 113 și urm. C.p. și a art. 5 C.p. (faptă din 25.09.2011) pentru comiterea căreia față de inculpat s-a dispus măsura educativă neprivativă de libertate a internării într-un centru educativ pe o durată de 2 ani și 6 luni, prin sentința penală nr. 76/16.02.2015, pronunțată în dosarul penal nr._/299/2014 al Judecătoriei sector 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 715/18.05.2015 a Curții de Apel București – Secția I-a penală.
În temeiul art. 129 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 114 alin. 4 lit. b C.p. s-a aplicat inculpatului pentru comiterea infracțiunii dedusă judecății și a infracțiunilor concurente menționate anterior o singură măsură educativă, și anume măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție pe o durată de 5 ani.
S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății (faptă din 19.08.2012) este concurentă cu infracțiunea prev. de art. 233 C.p. cu aplic. art. 77 alin. 1 lit. d C.p. și a art. 396 alin. 10 C.p.p. (faptă din 24.08.2014) pentru comiterea căreia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani cu executare în regim de detenție prin sentința penală nr. 51/06.02.2015, pronunțată în dosarul penal nr._/299/2014 al Judecătoriei sector 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 500/01.04.2015 a Curții de Apel București – Secția I-a penală.
În temeiul art. 129 alin. 2 lit. b C.p.p. rap. la art. 114 alin. 4 lit. b C.p. s-a aplicat inculpatului pentru toate infracțiunile concurente pedeapsa închisorii de 3 ani închisoare la care adaugă pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare, reprezentând ¼ din durată măsurii educative de 5 ani închisoare aplicată inculpatului în prezenta cauză pentru infracțiunile concurente comise în timpul minorității, urmând ca, în final, inculpatul R. I. să execute, în regim de detenție, pedeapsa rezultantă de 4 ani și 3 luni închisoare.
În baza art. 67 alin. 2 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b din C. pen. pe o durată de 3 ani.
În baza art. 65 alin. 1 și 3 din C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b din C. pen.
În temeiul art. 72 C.p. s-a computat din pedeapsă durata reținerii inculpatului pe o perioadă de 15 ore și 39 minute, începând cu data de 10.06.2014 până la data de 11.06.2014, ora 12.30 și durata reținerii și arestării preventive de la 24.08.2014 la zi.
S-a constatat că inculpatul este arestat într-o altă cauză.
S-a dispus anularea MEPI nr. 108/02.04.2015, emis în baza sentinței penale nr. 51/06.02.2015 a Judecătoriei sector 1 București și emiterea unui nou MEPI în baza prezentei sentințe.
În baza art. 19 și 25 raportat la art. 397 C. pr. pen. rap. la art. 1349, art. 1357, 1381 și 1385 C.civ a fost admisă acțiunea civilă promovată de partea civilă R. E. și a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 5.900 de lei, cu titlu de despăgubiri materiale.
În baza art. 7 alin. 1 și 2 și art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul R. I. în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.
Au fost menținute măsurile de siguranță dispuse față de inculpat prin sentința penală nr. 51/06.02.2015 a Judecătoriei sector 1 București de confiscare, în baza art. 112 alin. 1 lit. e C. pen., a sumei de 550 de lei și prin sentința penală nr. 76/16.02.2015 a Judecătoriei sector 1 București de confiscare, în baza art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal a sumei de 300 lei, respectiv în baza art. 116 alin. (5) rap. la art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal a sumei de 100 de lei.
În temeiul 398 raportat la art. 274 alin. 1 C. pr. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de_ de lei, cheltuielile judiciare către stat
În baza art. 274 alin. 1 teza finală C. pr. pen. onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, în cuantum total de 520 de lei, a fost avansat din fondurile speciale alocate de Ministerul Justiției și rămân în sarcina statului.
Instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul emis la data de 14.07.2015 în dosarul penal nr. 9946/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._ /2014, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de arest în altă cauză, a inculpatului R. I., trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 233 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 113 alin. 3 C.p. și a art. 5 C.p.
În fapt, instanța de fond a constatat că în data de 19.08.2012, în jurul orei 15.10, în timp ce se afla pe ., însoțit de o persoană rămasă necunoscută, care a supravegheat locul comiterii faptei, inculpatul R. I. a smuls, prin gesturi repetate de violență-tragere, un lanț din aur de la gâtul persoanei vătămate R. E., prejudiciul estimat la suma de 1200 de lei nefiind recuperat.
La data de 20.08.2012 s-a înregistrat la DGPMB – Secția 6 Poliție procesul verbal de sesizare din oficiu, încheiat de către organele de cercetare penală din cadrul aceleiași secții, din cuprinsul căruia reiese că la data de19.08.2012, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, agenții de poliție au fost îndrumați să se deplaseze la Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca” unde fusese transportată persoana vătămată R. E., acesta primind la internare diagnosticul „agresiune declarativă, fractură deschisă tip 1, epifiză dorsală radius braț stâng, entorsă gleznă stângă, contuzie genunchi bilaterală”.
În urma discuțiilor purtate cu persoana vătămată, aceasta a precizat că la data de 19.08.2012, în jurul orei 1510, în timp ce se deplasa pe . său, în dreptul imobilului cu nr. 1, . carosabilă, din spatele ei au venit doi indivizi care au împins-o, moment în care și-a pierdut echilibrul și a căzut pe partea stângă, iar în timp ce se afla căzută, unul dintre indivizi a ținut-o cu piciorul pe mână și i-a smuls de la gât un lanț din aur galben de aprox. 4 gr., model zale mari și o cruciuliță din aur galben de aprox. 1,5 gr, iar de la mâna stângă i-a smuls un ceas de damă model brățară metalică cu dungi galbene a cărui marcă nu o poate preciza. Persoana vătămată a mai precizat faptul că cei doi indivizi au fugit pe traseul .. D. Lipatti sector 2.
Tot conform procesului-verbal, organele de cercetare penală s-au deplasat la locul comiterii faptei unde au identificat pe martorii I. N., G. A. și S. M..
Persoana vătămată R. E. a declarat că în data de 19.08.2012, în jurul orei 1430, se deplasa, pe mijlocul străzii, pe partea carosabilă, pe . de deplasare dinspre .. Glinka. La aproximativ 7-8 m. de intersecția cu . a observat deplasându-se pe trotuarul din dreapta, în sens opus, doi tineri cu vârste cuprinse între 18 și 20 de ani. Imediat după ce a trecut de cei doi tineri, unul dintre aceștia a venit din spate și a prins lanțul pe care îl purta la gât, trăgând de el și în același timp împingând-o ca să cadă. Întrucât lanțul nu s-a rupt de prima dată fiind gros, individul respectiv a tras de două ori, timp în care era căzută pe asfalt, iar acel ins îi adresa injurii. În timp ce se afla căzută pe trotuar, a mai observat că pe trotuar mai rămăsese cel de-al doilea individ care supraveghea zona. După ce individul care trăgea de lanț a reușit să i-l smulgă, a simțit cum o talpă de picior o apasă pe mâna stângă, determinând ruperea mâinii. La un moment dat, în timp ce era ajutată de un tânăr să se ridice, a constatat lipsa ceasului de la mână.
Persoana vătămată a mai precizat, că a observat direcția în care au fugit cei doi indivizi, respectiv pe o alee de lângă Școala 10, spre Calea Floreasca. Totodată, persoana vătămată a furnizat detaliat semnalmentele celor doi indivizi și a identificat individul care i-a smuls lanțul de la gât ca fiind inculpatul R. I., astfel cum reiese din cuprinsul procesului verbal de identificare.
Martorul G. A. T. a declarat că în cursul lunii august 2012, fără a reține cu exactitate data, se deplasa pe . prietenul său martorul G. M. A., îndreptându-se spre parcul Garibaldi, iar în momentul în care se afla în dreptul Școlii nr.10, a observat pe partea carosabilă a străzii cum doi indivizi, de etnie romă, trântesc pe asfalt o femeie în vârstă. Martorul a observat cum unul dintre cei doi indivizi a dus mâna în dreptul gâtului femeii, iar cel de-al doilea a pus piciorul pe mâna femeii observând cum acesta trage de un obiect care se afla pe mână. După aceea, cei doi indivizi s-au deplasat în fugă pe . doi martori iar în momentul în care se aflau la aprox. 10 metri de martori, cei doi indivizi au pătruns în partea dreaptă pe .>
Martorul G. A. T. i-a spus martorului G. M. A. să plece în urmărirea celor doi indivizi, dar martorul G. M. A. l-a convins să renunțe întrucât era posibilitatea ca în zonă să fie și alți prieteni ai celor doi indivizi.
Martorul a mai precizat faptul că a avut posibilitatea să observe cele întâmplate deoarece . și nu era circulată, fiind duminica, iar incidentul s-a desfășurat chiar pe mijlocul străzii la aprox. 30 de metri în fața celor doi martori.
În continuare, martorul a oferit detalii cu privire la semnalmentele celor doi indivizi și a mai precizat că la aproximativ 4 zile de la data comiterii faptei, în timp ce se deplasa pe Calea Floreasca, cu autoturismul proprietatea personală, i-a observat pe cei doi indivizi în stația autobuzului liniei „135”, situată lângă stația de metrou „A. V.”. Cei doi au urcat în autobuz și apoi au coborât în stația situată la intersecția . Floreasca.
Martorul l-a indicat pe inculpatul R. I. ca fiind individul pe care l-a observat ducând mâna la gâtul persoanei vătămate căzute pe asfalt, pe .> Declarațiile martorului martorul G. A. T. au fost confirmate de declarațiile martorul G. M. A. care a declarat că, în data de 19.08.2012 se deplasa împreună cu prietenul său martorul G. A. T. pe ., iar la un moment dat martorul G. A. T. a observat doi tineri care tocmai comiseseră o infracțiune. Martorul G. M. A. a mai precizat că nu a observat fizionomiile celor doi indivizi și nici nu a observat momentul comiterii faptei.
Martorul I. N. a confirmat existența faptei declarând că, în cursul lunii august 2012, fără a reține data cu exactitate, se deplasa pe . Floreasca, iar la intersecția .. Garibaldi a observat o femeie în vârstă căzută pe asfalt, motiv pentru care s-a apropiat să o ajute. Când a ajuns în dreptul femeii, martorul a observat că aceasta avea mâna ruptă, iar pe . școală, a observat doi tineri ale căror semnalmente le-a reținut.
Martorul a mai precizat că victima infracțiunii i-a spus că cei doi indivizi au tâlhărit-o și i-a solicitat martorului să fugă după cei doi. Întrucât cei doi indivizi erau la depărtare de 25-30 de metri, martorul a renunțat să-i urmărească și a rămas lângă persoana vătămată.
A mai arătat că i-a zărit pe cei doi indivizi când au virat pe prima stradă la stânga, evitând astfel întâlnirea cu alți doi tineri care veneau din sens opus, după care aceștia au fugit către Calea Floreasca.
Martorul a mai declarat că, deoarece frecventează zona cartierului „Floreasca”, îl cunoaște din vedere pe unul dintre cei doi indivizi, respectiv pe cel mai înalt, despre care știe că locuiește fără drept într-un imobil din acel cartier.
Cu ocazia efectuării de recunoașteri din planșe foto judiciare, așa cum a reieșit din procesul verbal de identificare de persoane și din planșa foto aferentă, martorului I. N. l-a recunoscut pe inculpatul R. I. ca fiind unul dintre cei doi tineri pe care i-a văzut fugind din apropierea persoanei vătămate și despre care aceasta i-a spus că au tâlhărit-o.
Inculpatul R. I. nu a recunoscut comiterea acestei fapte.
La instanța de fond, inculpatul fiind audiat, a recunoscut săvârșirea faptei, în modalitatea reținută prin actul de sesizare, declarațiile sale coroborându-se deplin cu toate celelalte mijloace de probă administrate în cauză, astfel cum au fost prezentate anterior.
În ceea ce privește analiza, în drept, a faptei se impune a fi făcute următoarele precizări:
Astfel, inculpatul a comis fapta dedusă judecății în stare de minoritate, la data de 19.08.2012, când era în vigoare Codul penal din 1969, însă aceasta a fost încadrată juridic potrivit prev. NCP, respectiv infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 233 NCP cu aplic. art. 113 și urm. și art. 5 NCP
Potrivit prev. Codul penal din 1969, raportând situația de fapt la conținutul constitutiv al infracțiunii, fapta reținută în sarcina inculpatului este susceptibilă de a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. și sancționată de art. 211 alin. 1, 2 lit. c și alin. 21 lit. a VCP, cu aplicarea art. 99 alin. 2 și urm. VCP.
În această împrejurare, instanța a reținut că în cauză operează o succesiune de legi penale, fiind astfel incidente prev. art. 5 NCP, privind aplicarea legii penale mai favorabile, întrucât de la săvârșirea infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, urmând astfel a se aplica legea mai favorabilă.
Analizând comparativ sancțiunile prev. de cele două legi penale ce intră în această succesiune, dar mai cu seamă prevederile privind regimul răspunderii penale a minorului, instanța a constatat că, sub aspect sancționator, noua reglementare este mai favorabilă inculpatului.
Prin urmare, în raport de prev. art. 5 NCP și de dispozițiile deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale ce a impus aplicarea globală a legii penale mai favorabile, instanța s-a raportat la încadrarea juridică a faptei potrivit noului Cod Penal.
Instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului R. I. constând în aceea că, în data de 19.08.2012, în jurul orei 1510, în timp ce se afla pe ., însoțit de un ins necunoscut care a supravegheat zona, a smuls un lanț din aur de la gâtul persoanei vătămate R. E., prejudiciul nefiind recuperat, întrunește, atât obiectiv cât și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. de art. 233 C.p. cu aplicarea art. 113 alin. 3 C.p. și a art.5 C.p. adoptat prin Legea nr. 286/2009 privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.
La individualizarea judiciară a măsurii educative aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite, modalitatea de comitere a acesteia –, prin acte de violență fizică (smulgerea, lovirea), persoana vizată de inculpat (persoană de sex femeiesc, în vârstă), consecințele acesteia (deposedarea de bunuri și vătămatrea gravă a sănătății), persoana inculpatului – persoană care a perseverat în activitatea infracțională, suferind anterior alte condamnări, atitudinea sinceră manifestată de acesta pe parcursul procesului penal.
Instanța de fond a mai apreciat că natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, precum și împrejurările cauzei și persoana inculpatului, aspecte deja analizate, conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea dreptului de a fi ales în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, interzicerea acestor drepturi fiind proporțională cu gravitatea și urmările produse de fapta săvârșită de către inculpat.
Întrucât inculpatul a achiesat la pretențiile materiale ale părții civile, fiind de acord să o despăgubească pe aceasta cu suma solicitată, reprezentând prejudiciul material suferit, în baza art. 19 și 25 C. pr. pen. rap. la art. 397 C. pr. pen. rap. la art. 1349, art. 1357, 1381 și 1385 C.civ a admis acțiunea civilă promovată de partea civilă R. E. și a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 5900 de lei, cu titlu de despăgubiri materiale.
În baza art. 7 alin. 1 și 2 și art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul R. I. în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul R. I., cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală la data de 11.11.2015 sub nr._ .
Apelantul inculpat a criticat soluția pronunțată de instanța de fond sub aspectul individualizării sancțiunii de drept penal aplicate, respectiv a solicitat aplicarea unei pedepse într-un cuantum orientat către minimul special prevăzut de lege.
Apelantul inculpatul nu a dorit să dea declarații în fața instanței de apel, dar a arătat că și le menține pe cele date anterior în cauză.
În fața instanței de apel nu s-au formulat cereri sub aspectul probatoriului.
Curtea, analizând sentința penală atacată, atât prin raportare la criticile formulate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 417 alin. 2 C.p.p., apreciază ca fiind nefondat apelul inculpatului R. I. pentru următoarele considerente:
Realizând un examen propriu asupra cauzei, conform art. 420 alin. 8 C.proc.pen., Curtea constată că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt, dovedindu-se dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că la data de 19.08.2012, în jurul orei 1510, în timp ce se afla pe ., însoțit de o persoană necunoscută care a supravegheat zona, inculpatul R. I. a smuls un lanț din aur de la gâtul persoanei vătămate R. E., prejudiciul nefiind recuperat, fapăt ce întrunește atât obiectiv cât și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 233 C.pen.
Relevante în acest sens sunt probele administrate în cursul urmăririi penale, pe care inculpatul nu le-a contestat, respectiv declarațiile persoanei vătămate R. E. care se coroborează cu declarațiile martorilor S. M., G. A. T., M. G. A., I. N. (martorii G. și I. l-au recunoscut pe inculpat ca fiind autorul faptei), dar și cu mențiunile procesului-verbal de cercetare la fața locului din data de 19.08.2012, precum și declarațiile inculpatului R. I., prin care acesta a recunoscut în fața instanței de fond fapta de care este acuzat
Se constată, de asemenea, că în mod judicios prima instanță a stabilit că legea penală mai favorabilă este actualul cod penal. Astfel, Curtea constată că de la momentul săvârșirii faptei până la judecarea definitivă a inculpatului a intervenit o lege nouă, nr. 286/2009, care prevede un regim sancționator diferit pentru minori ce exclude aplicarea pedepselor pentru infracțiunile săvârșite de inculpați minori, existând posibilitatea aplicării doar a măsurilor educative, neprivative sau privative de libertate.
În cauză, prima instanță s-a orientat spre o măsură educativă privativă de libertate, respectiv internarea într-un centru de detenție pe o durată de 3 ani, iar susținerile apelantului inculpat în sensul că s-ar impune o reducere a duratei măsurii educative sunt nefondate.
Astfel, instanța de apel are în vedere criteriile prev. de art. 74 C.pen., respectiv:
- împrejurările și modul de comitere a infracțiunii (în public, asupra unei persoane în vârstă), precum și mijloacele folosite (prin acte de violență - smulgerea și tragerea lanțului de aur aflat la gâtul persoanei vătămate);
- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii (actele de violență au fost de o gravitate considerabilă în raport de diagnosticul pe care l-a primit persoana vătămată care a fost internată imediat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, respectiv „agresiune declarativă, fractură deschisă tip 1, epifiză dorsală radius braț stâng, entorsă gleznă stângă, contuzie genunchi bilaterală”),
- motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit (în vederea obținerii de mijloace financiare pentru asigurarea existenței în condițiile în care inculpatul nu avea nici un fel de ocupație, iar starea materială a familiei era una precară),
- natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului (are mai multe condamnări pentru infracțiuni contra patrimoniului, săvârșite cu sau fără violență),
- conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal (a recunoscut săvârșirea faptei în fața instanței de fond, negând acuzațiile în cursul urmăririi penale),
- nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială (din referatul de evaluare rezultă că inculpatul, deși de vârstă tânără, are în prezent doi copii minori rezultați din uniunea consensuală cu numita U. F., copiii fiind în întreținerea altor persoane din familia inculpatului - unchi și bunica paternă - și nu primesc alocație de stat, datorită faptului că nu sunt recunoscuți; inculpatul are doar două clase, climatul familial în care s-a dezvoltat i-a oferit modele negative de comportament, concubinul mamei fiind condamnat pentru adoptarea unui comportament infracțional; inculpatul nu a beneficiat în mod real de sprijin și asistență materială, datorită resurselor financiare insuficiente, mama inculpatului efectuând deplasări în străinătate, iar tatăl inculpatului părăsind familia la scurt timp de la nașterea inculpatului, astfel încât riscul reiterării conduitei ilicite este mare).
În raport de aceste criterii, Curtea apreciază că în mod judicios i s-a aplicat inculpatului măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o durată de 3 ani, având în vedere limitele de la 2 la 5 ani prevăzute de lege.
De asemenea, în mod corect prima instanță a constatat că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunea pentru comiterea căreia inculpatul R. I. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 424/29.04.2013 a Judecătoriei sector 1 București, definitivă prin neapelare, cu infracțiunea prev. de art. 233 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 113 alin. 3 C.p. (faptă din 31.05.2014) pentru comiterea căreia față de inculpat s-a dispus măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție pe o durată de 3 ani prin sentința penală nr. 134/17.03.2015, pronunțată în dosarul penal nr._/300/2014 al Judecătoriei sector 2 București, definitivă prin decizia penală nr. 697/15.05.2015 a Curții de Apel București – Secția I-a penală, respectiv cu infracțiunea prev. de art. 233 C.p. cu aplic. art. 113 și urm. C.p. și a art. 5 C.p. (faptă din 25.09.2011) pentru comiterea căreia față de inculpat s-a dispus măsura educativă neprivativă de libertate a internării într-un centru educativ pe o durată de 2 ani și 6 luni, prin sentința penală nr. 76/16.02.2015, pronunțată în dosarul penal nr._/299/2014 al Judecătoriei sector 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 715/18.05.2015 a Curții de Apel București – Secția I-a penală.
În temeiul art. 129 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 114 alin. 4 lit. b C.p. s-a aplicat inculpatului pentru comiterea infracțiunii dedusă judecății și a infracțiunilor concurente menționate anterior o singură măsură educativă, și anume măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție pe o durată de 5 ani, cuantumul fiind justificat, în opinia instanței de apel, prin numărul mare de infracțiuni, de aceeași natură, comise prin violență, dar și de cuantumul sancțiunilor aplicate anterior pentru infracțiunile concurente.
De asemenea, în mod just s-a constatat că infracțiunea dedusă judecății (faptă din 19.08.2012) este concurentă cu infracțiunea prev. de art. 233 C.p. cu aplic. art. 77 alin. 1 lit. d C.p. și a art. 396 alin. 10 C.p.p. (faptă din 24.08.2014) pentru comiterea căreia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani cu executare în regim de detenție prin sentința penală nr. 51/06.02.2015, pronunțată în dosarul penal nr._/299/2014 al Judecătoriei sector 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 500/01.04.2015 a Curții de Apel București – Secția I-a penală.
În acest context, Curtea constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 129 alin. 2 lit. b Cod penal, care prevăd că în cazul săvârșirii a două infracțiuni, dintre care una în timpul minorității și una după majorat, pentru infracțiunea comisă în timpul minorității se ia o măsură educativă, iar pentru infracțiunea săvârșită după majorat se stabilește o pedeapsă, după care dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa este închisoarea, se aplică pedeapsa închisorii, care se majorează cu o durată egală cu cel puțin o pătrime din durata măsurii educative ori din restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârșirii infracțiunii comise după majorat.
Astfel, în mod corect s-a aplicat inculpatului, în temeiul art. 129 alin. 2 lit. b C.p.p. rap. la art. 114 alin. 4 lit. b C.p., pentru toate infracțiunile concurente pedeapsa închisorii de 3 ani închisoare (stabilită prin sentința penală nr. 51/06.02.2015, pronunțată în dosarul penal nr._/299/2014 al Judecătoriei sector 1 București) la care s-a adăugat pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare, reprezentând ¼ din durată măsurii educative de 5 ani închisoare aplicată inculpatului în prezenta cauză pentru infracțiunile concurente comise în timpul minorității, urmând ca, în final, inculpatul R. I. să execute, în regim de detenție, pedeapsa rezultantă de 4 ani și 3 luni închisoare.
În ceea ce privește obligarea inculpatului, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare, astfel cum s-a solicitat de către Ministerul Public cu ocazia dezbaterilor, Curtea constată că la judecarea cauzei în fața instanței de fond părinții inculpatului (R. C. și U. F.) nu au fost citați în calitate de părți responsabile civilmente, iar apelul inculpatului a vizat în mod expres, astfel cum s-a precizat în fața instanței de apel înaintea începerii dezbaterilor, doar individualizarea pedepsei aplicate, nu și latura civilă a cauzei. Totodată, Ministerul Public nu a declarat apel în cauză.
Pe cale de consecință, Curtea apreciază că – în aceste condiții – nu poate dispune obligarea părinților inculpatului, în calitate de părți responsabile civilmente, la plata despăgubirilor civile, atâta timp cât acțiunea civilă nu a fost exercitată împotriva acestora, nedispunându-se introducerea în cauză în această calitate, conform art. 19 alin. 2 C.proc.pen. și art. 21 C.proc.pen.
Față de aceste considerente, Curtea - în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen. - va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul R. I. împotriva sentinței penale nr. 519/13.10.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. va obliga apelantul inculpat R. I. la plata cheltuielile judiciare avansate de stat în cuantum de 400 lei.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 260 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul R. I. împotriva sentinței penale nr. 519/13.10.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă apelantul inculpat R. I. la plata cheltuielile judiciare avansate de stat în cuantum de 400 lei.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 260 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.12.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
B. F. V. A. P. M.
GREFIER,
T. S.
red. A.P.M.
dact. A.L. 2 ex.
Jud. Sect. 2 București – jud.: C. T.F.
| ← Traficul de influenţă. Art.257 C.p.. Decizia nr. 1757/2015.... | Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 1188/2015. Curtea de... → |
|---|
