Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 386/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 386/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-07-2015 în dosarul nr. 30700/3/2014/a4
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(2458/2015)
DECIZIA PENALĂ NR. 386 / CO
Ședința publică din data de 10.07.2015
Curtea constituită din:
P.: C. B.
GREFIER: D. P.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. A. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T- Structura Centrală.
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de inculpatul S. H. împotriva încheierii de ședință din data de 24.06.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul-inculpat, personal și asistat de apărătorul ales, avocat B. D. I., cu împuternicirea avocațială nr._/07.07.2015 emisă de Baroul București, aflată la fila 5 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, în temeiul art. 420 alin. 11 rap. la art. 372 alin. 1 C.pr.pen., procedează la verificarea identității contestatorului-inculpat, acesta prezentând C.I. . nr._.
Apărătorul contestatorului-inculpat depune motivele contestației formulate.
Curtea, nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocate sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și, în baza art. 206 C.pr.pen., acordă cuvântul în dezbaterea contestației.
Apărătorul contestatorului-inculpat, având cuvântul, arată că a formulat contestație împotriva încheierii de ședință din data de 24.06.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._, pe care o apreciază ca fiind netemeinică.
Consideră că în prezenta cauză procesul penal se apropie de sfârșit, inculpații și martorii fiind audiați, în cauză urmând să se mai efectueze numai o expertiză contabilă.
Solicita a se avea în vedere că față de inculpat s-a luat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara din anul 2013, sub imperiul vechilor reglementări, în prezent acesta aflându-se în control judiciar de peste 2 ani și 6 luni.
Precizează că în tot acest timp inculpatul a avut un comportament ireproșabil, or, dacă atâta timp nu s-a sustras și nu a împiedicat cu nimic buna desfășurare a procesului penal, se pune întrebarea de ce ar face-o acum.
Mai arată că în aceeași cauză, față de coinculpata E. (P.) M., căreia i se aduc aceleași acuzații, nu s-a dispus nicio măsură preventivă, astfel că apreciază că se face o diferență de tratament față de cei doi inculpați, fără nicio motivare.
Solicită a se avea în vedere situația personală a contestatorului-inculpat care este cetățean român, este necunoscut cu antecedente penale, este om de afaceri, are 2 copii minori, are o familie organizată al cărei unic întreținător este.
Concluzionând, solicită admiterea contestației așa cum a fost motivată în scris și susținută și, în consecință, a se dispune revocarea măsurii preventive luate față de contestatorul-inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației, ca nefondată, și menținerea încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul București ca fiind legală și temeinică.
Apreciază că prezenta măsură preventivă a controlului judiciar nu a depășit o durată rezonabilă și este singura care poate asigura buna desfășurare a procesului penal.
Precizează că trebuie a se avea în vedere momentul sesizării instanței cu rechizitoriu, natura și gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina contestatorului-inculpat, caracterul premeditat al faptelor prejudiciul considerabil, faptul că inculpatul a avut rolul de inițiator și coordonator al grupului infracțional organizat și, nu în ultimul rând, atitudinea procesuală a acestuia.
Solicită a se avea în vedere celeritatea cu care s-a desfășurat procedura judiciară, măsura preventivă contribuind la buna desfășurare a judecății.
În ceea ce o privește pe inculpata E. M., arată că aceasta nu se află într-o situație similară cu inculpatul din punct de vedere al contribuției la activitatea infracțională și, în plus, aceasta a solicitat aplicarea prevederilor art. 396 C.pr.pen.
Referitor la probatoriu, precizează că acesta nu este epuizat, în cauză urmează a fi audiat, în calitate de martor, fratele inculpatului și a fi efectuat acel supliment la raportul de expertiză contabilă dispus de instanță, din oficiu.
Concluzionând, apreciază că măsura preventivă a controlului judiciar dispusă în raport de contestatorul-inculpat trebuie menținută, iar prezenta contestație este nefondată și trebuie să fie respinsă ca atare.
Apărătorul contestatorului-inculpat, având cuvântul în replică, arată că în ceea ce privește audierea fratelui contestatorului-inculpat, instanța a primit răspuns de la Ministerul Justiției în sensul că acest lucru nu se poate efectua în prezent, iar în cauză singurul probatoriul care mai trebuie să fie administrat este acel supliment la raportul de expertiză.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul în replică, arată că de la Ministerul Justiției s-a comunicat că audierea fratelui contestatorului-inculpat poate avea loc prin comisie rogatorie.
Contestatorul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu ceea ce a susținut avocatul său. Precizează că nu se consideră vinovat, din cauza măsurii preventive luate față de el, de aproape 3 ani, nu poate face afaceri, are familie de întreținut. Mai arată că i s-a pus sechestru pe tot ce are, i-a fost afectată imaginea, nu mai are credibilitate în fața băncilor și solicita să i se facă dreptate.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației penale de față, reține următoarele:
Încheierea penală contestată
Prin încheierea de ședință din data de 24.06.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ 14, s-au dispus următoarele: în baza art. 208 alin. 5 C.pr.pen., s-a menținut măsura controlului judiciar dispus prin ordonanța din data de 13.02.2014 pentru inculpații S. H. și Chenereș D..
În motivarea în fapt și în drept a încheierii contestate, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 17/D/P/2013 din 05.09.2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, sub imperiul măsurii controlului judiciar, a inculpaților S. H. și Chenereș D..
În fapt, prin actul de trimitere în judecată s-au reținut, în esență, următoarele:
I. Inculpatul S. H., în perioada februarie 2003 - februarie 2007, în calitate de administrator al . 96 SRL, ., . SRL, în baza aceleași rezoluții infracționale, cu intenție s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului general consolidat al statului, prin înregistrarea în evidențele contabile ale acestor societăți comerciale a unor cheltuieli nereale cu marfa achiziționată de la ., . SERV SRL, . SRL, . (alta decât cea rezultată din importurile efectuate de către aceste societăți comerciale), modalitate în care au fost majorate artificial cheltuielile cu consecința diminuării impozitului pe profit și a taxei pe valoarea adăugată, cauzând un prejudiciu părții vătămate Statul Român, în sumă de 4.470.941,22 lei reprezentând impozit pe profit și TVA. Totodată, în perioada februarie 2003 - aprilie 2006, în calitate de administrator al . 96 SRL, ., . SRL și-a însușit fără drept din patrimoniul acestor societăți comerciale suma totală de 24.099.487 lei. De asemenea, a inițiat și constituit, împreună cu inculpatele E. (fostă P.) M. N. și Chenereș D., un grup infracțional organizat, având ca scop sustragerea de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin înregistrarea în evidențele contabile ale . 96 SRL, ., . SRL a unor cheltuieli nereale cu marfă.
II. Inculpata Chenereș D., în perioada decembrie 2003 - iunie 2010, în calitate de administrator de drept sau după caz de fapt al ., . SERV SRL, . SRL, ., ., în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu intenție s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale datorate la bugetul general consolidat al statului, prin neînregistrarea în evidențele contabile ale acestor societăți comerciale a veniturilor realizate, modalitate în care au fost diminuate obligațiile fiscale datorate bugetului de stat cu suma de 7.418.397,65 lei reprezentând TVA și impozit pe profit. Totodată, în perioada februarie 2003 - februarie 2007, în mod repetat și baza aceleiași rezoluții infracționale l-a ajutat pe inculpatul S. H., administrator al . 96 SRL, ., . SRL, să eludeze plata obligațiilor fiscale datorate la bugetul general consolidat al statului, prin înregistrarea în evidențele contabile ale acestor societăți comerciale a unor cheltuieli nereale cu marfa achiziționată de la ., . SERV SRL, . SRL, . (alta decât cea rezultată din importurile efectuate de către aceste societăți comerciale), modalitate în care au fost majorate artificial cheltuielile cu consecința diminuării impozitului pe profit și a taxei pe valoarea adăugată, cauzând un prejudiciu părții vătămate Statul Român în sumă de 4.470.941,22 lei reprezentând impozit pe profit și TVA. De asemenea, în perioada februarie 2003 - aprilie 2006, l-a ajutat pe inculpatul S. H., administrator al . 96 SRL, ., . SRL, să își însușească fără drept din patrimoniul acestor societăți comerciale suma totală de 24.099.487 lei. Inculpații Chenereș D., E. (fostă P.) M. N. și S. H. au constituit o grupare infracțională, inițiată de către acesta din urmă, având ca scop sustragerea de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat prin înregistrarea în evidențele contabile ale . 96 SRL, ., . SRL a unor cheltuieli nereale cu marfa.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin raportare la dispozițiile art. 362, art. 207 și art. 208 C.pr.pen., Tribunalul a reținut următoarele:
Prin ordonanțele procurorilor din datele de 21.02.2013 și 22.02.2013 s-a luat față de inculpații S. H. și Chenereș D. măsura obligării de a nu părăsi țara, care a fost prelungită succesiv până în data de 13.02.2014, când a fost instituită măsura controlului judiciar.
S-a apreciat că măsurile preventive constând în menținerea controlului judiciar față de inculpații S. H. și Chenereș D. sunt necesare în continuare, având în vedere că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii, nu au apărut elemente noi de natură a duce la concluzia nelegalității măsurii și se impune în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal și al împiedicării sustragerii inculpaților, măsurile preventive în discuție fiind proporționale cu gravitatea faptelor deduse judecății.
De asemenea, s-a apreciat că în cazul inculpaților sunt îndeplinite în continuare condițiile prevăzute de art. 362 alin. 2 rap. la art. 208 alin. 1 și 4 C.pr.pen., art. 202 C.pr.pen. cu referire la art. 211 și urm. C.pr.pen., întrucât este în interesul procesului penal ca inculpații să fie la dispoziția organelor judiciare și procedura judiciară să se desfășoare cu celeritate.
S-a considerat că măsura preventivă a controlului judiciar este proporțională în raport cu natura faptelor deduse judecății, nu a depășit o durată rezonabilă și este încă necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Prin urmare, menținerea unui echilibru firesc între interesele justiției și cele ale inculpaților implică în mod necesar menținerea unui control minim asupra conduitei acestora.
Împotriva acestei încheieri, în data de 30.06.2015, în termenul legal de 48 de ore de la comunicarea minutei încheierii, inculpatul S. H. a formulat contestație, pe care a motivate-o în scris și oral, în ședință.
Contestația a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a II-a Penală în data de 02.07.2015, sub nr. unic de dosar_ (nr. în format vechi 2458/2015).
Curtea, examinând legalitatea și temeinicia încheierii penale contestate, atât prin prisma motivelor invocate de către contestatorul-inculpat, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, potrivit dispozițiilor art. 206 C.pr.pen. și art. 242 alin. 1 C.pr.pen., apreciază contestația ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:
În data de 21.02.2013, față de inculpatul S. H. s-a luat măsura obligării de a nu părăsi țara (care era prevăzută de art. 1451 din Legea nr. 29/1968 privind Codul de procedură penală), măsură a cărei durată a fost prelungită succesiv și apoi menținută până în data de 13.02.2014 când a fost luată față de inculpat măsura controlului judiciar.
Situația de fapt pentru care inculpatul S. H. a fost trimis în judecată a fost descrisă pe larg în conținutul încheierii contestate.
Inculpatul a fost trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată și grup infracțional organizat, prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., și art. 367 alin. 1 C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.
Potrivit art. 242 alin. 1C.pr.pen., măsura preventivă luată se revocă, la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii.
Conform art. 202 alin. 1 C.pr.pen., scopul măsurilor preventive este de a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori pentru prevenirea săvârșirii unei alte infracțiuni. Potrivit aceluiași articol, acest scop se poate realiza prin una dintre cele patru măsuri preventive prevăzute la alin. 4, cu îndeplinirea condițiilor legale pentru fiecare dintre acestea.
Analizând măsura preventivă a controlului judiciar menținută de Tribunal, a cărei legalitate și temeinicie a fost constatată în cuprinsul încheierii contestate, prin raportare la dispozițiile sus-menționate, Curtea apreciază că în cauză există probe și indicii temeinice, în sensul art. 223 alin. 2 teza I C.pr.pen. rap. la art. 202 alin. 1 C.pr.pen., din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat.
Din acest punct de vedere, relevante sunt următoarele mijloace de probă administrate până în acest moment procesual: depozițiile martorilor Timofan L. Z. Massawi Tarig, Butuligă M., D. G., G. V., Iorgoaea E., N. I. G., A. M., Tarabichi Marwan, Sânteiu S. și C. N., declarațiile inculpaților, relațiile comunicate de Oficiul Național al Registrul Comerțului, Garda Financiară și diverse instituții bancare.
La acest moment procesual, Curtea apreciază că nu se impune revocarea măsurii controlului judiciar dispusă față de inculpat, această măsură fiind necesară, suficientă și proporțională cu scopul urmărit, în raport inclusiv de circumstanțele personale ale inculpatului, în sensul că prin menținerea acestei măsuri preventive este privat de de posibilitatea desfășurării unei activități lucrative în scopul obținerii de venituri necesare întreținerii familiei sale și nu este cunoscut cu antecedente penale, aspect confirmat prin fișele de cazier judiciar; așadar, având în vedere că aspectele de ordin personal menționate sunt anterioare perioadei în care se presupune a se fi desfășurat activitățile infracționale imputate inculpatului, Curtea constată, în mod indubitabil, că acestea nu reprezintă împrejurări care, dacă ar fi intervenit pe parcursul desfășurării prezentei cauze, ar fi putut determina aprecierea asupra schimbării sau lipsei subzistenței temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea și, ulterior, prelungirea duratei și, apoi, a menținerii măsurii preventive a controlului judiciar.
Totodată, Curtea constată că, în ipoteza în care s-ar dispune revocarea măsurii controlului judiciar, inculpatul ar putea periclita soluționarea cauzei, cu precădere din perspectiva modalității de administrare a probatoriului, având în vedere că prin declarațiile pe care le-au dat în cauză inculpații au adoptat atitudini procesuale oscilante.
În acest context, relevant este și faptul că în cauză, în faza de cercetare judecătorească în primă instanță, mai este necesară administrarea altor mijloace de probă, cu precădere suplimentul la expertiza financiar-contabilă, mijloc de probă deosebit de relevant din punctul de vedere al aprecierii efective asupra participației penale a fiecăruia dintre inculpați și, implicit, al aprecierii asupra proporționalității măsurii preventive cu scopul urmărit, cu precădere, cel al desfășurării cercetării judecătorești în condiții optime și cu celeritate.
De asemenea, Curtea constată că pericolul concret pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social al infracțiunilor de care este acuzat inculpatul. Astfel, în prezenta cauză, pericol social concret - reliefat, cu precădere, prin natura valorilor sociale periclitate constând în prezervarea bugetului de stat, precum și prin modul foarte minuțios și organizat de comitere a infracțiunilor, numărul mare al pretinselor acte materiale ce se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, dar mai ales prin prejudicierea bugetului de stat prin realizarea unor circuite financiare complexe - nu justifică revocarea măsurii controlului judiciar dispuse față de inculpat.
În acest sens, Curtea mai are în vedere următoarele împrejurări: amploarea activității infracționale a inculpaților; natura și gravitatea deosebită a faptelor concrete imputate; împrejurările și modalitatea în care s-a prefigurat că au acționat inculpații; cuantumul foarte mare al prejudiciilor cauzate, care se puteau amplifica în cazul neintervenției organelor de anchetă; perseverența, curajul și dezinvoltura cu care s-a prefigurat că inculpații au acționat; înmulțirea alarmantă a infracțiunilor de natură economică și fiscală cu impact negativ asupra bugetului consolidat al statului; caracterul organizat și de durată al faptelor comise; inculpatul a acționat împreună cu alte persoane o perioadă mare de timp, în vederea obținerii de venituri ilicite însemnate cu consecința prejudicierii grave a bugetului de stat, prin folosirea de mijloace frauduloase pentru comiterea faptelor.
Așadar, analizând proporționalitatea măsurii controlului judiciar cu gravitatea acuzațiilor pentru care este cercetat inculpatul, respectiv infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani, Curtea apreciază că pentru garantarea îndeplinirii scopului urmărit prin dispunerea măsurii procesuale preventive, acela al judecării cauzei în mod just și cu celeritate, măsura controlului judiciar este necesară, proporțională și, în același timp, suficientă.
În acest context, Curtea apreciază că nu prezintă relevanță împrejurarea că față cealaltă inculpată din cauză, respectiv E. (fostă P.) M. N., nu a fost luată nicio măsuri preventivă, întrucât luarea și menținerea unei măsuri procesuale preventive, inclusiv a celei restrictive de drepturi a controlului judiciar, presupun luarea în considerare atât a circumstanțelor reale de comitere a faptelor, cât și al celor personale, care, în mod evident, nu sunt identice în ceea ce îi privește pe cei doi inculpați.
De asemenea, în raport de art. 202 alin. 3 C.pr.pen., Curtea constată că, la acest moment procesual, nu se justifică revocarea măsurii controlului judiciar.
Așadar, Curtea apreciază că măsura preventivă a controlului judiciar, prin impunerea respectării de către inculpat a obligațiilor prevăzute de lege în această situație, este de natură a garanta desfășurarea procesului penal în condiții optime, cu precădere în ceea ce privește administrarea probatoriului și, implicit, soluționarea justă și cu celeritate a cauzei.
Prin urmare, în raport de ansamblul motivelor de fapt și al temeiurilor de drept anterior prezentate, Curtea apreciază ca fiind întemeiată soluția dispusă de Tribunal, de menținere a măsurii controlului judiciar față inculpatul S. H..
Pentru toate aceste motive, judecătorul constată că încheierea penală contestată este temeinică și legală, în sensul că în cauză sunt satisfăcute exigențele de necesitate și proporționalitate ale măsurii preventive cu scopul urmărit, astfel că, în raport și de complexitatea cauzei în care sunt cercetați 3 inculpați și audiați de către organele judiciare peste 10 martori, este în continuare necesară impunerea unor obligații și a unor restricții ale libertății de circulație și de comunicare față de inculpat, nefiind depășit termenul apreciat ca fiind rezonabil în cazul particular al dispunerii acestei măsuri.
În consecință, Curtea apreciază că în cauză nu au încetat temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar și, totodată, nu au apărut împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea măsurii, nefiind, așadar, îndeplinite condițiile prevăzute de art. 242 alin. 1 C.pr.pen. referitoare la revocarea acestei măsuri procesuale preventive.
Soluția ce va fi pronunțată de către instanța de control judiciar
În consecință, în raport de ansamblul temeiurilor de drept și al motivelor de fapt expuse pe parcursul prezentelor considerente, Curtea, în baza art. 206 C.pr.pen. cu referire la art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul-inculpat S. H. împotriva încheierii de ședință din data de 24.06.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ 14.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga pe contestatorul-inculpat la plata sumei de 100 de lei, cu titlu de cheltuielile judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 206 C.pr.pen. cu referire la art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul-inculpat S. H. împotriva încheierii de ședință din data de 24.06.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ 14.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă pe contestatorul-inculpat la plata sumei de 100 de lei, cu titlu de cheltuielile judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.07.2015.
Președinte, Grefier,
C. B. D. P.
Red. Jud. C.B.
Tehnored. Jud. C.B. / Gref. D.P.
13.07.2015 / 2 ex.
Tribunalul București - Secția I Penală
Dosar nr._ 14
Judecător Fond: I. P.
| ← Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 948/2015.... | Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie (art.592 NCPP).... → |
|---|
