Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 412/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 412/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-08-2015 în dosarul nr. 15400/3/2015/a4
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr._ 15
(2973/2015)
DECIZIA PENALĂ NR. 412/C
Ședința publică de la 20 august 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - A. N.
GREFIER - G. A. I.
* * * * * * * *
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT Serviciul Teritorial București – reprezentat de procuror N. C..
Pe rol, soluționarea contestației formulată de inculpatul B. I. împotriva încheierii de ședință din 6 august 2015 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ 15.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat contestatorul inculpat in stare de arest si asistat din oficiu de avocat C. Elana în substituirea apărătorului din oficiu M. A. conform delegației de substituire nr. 351 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care ;
Nefiind cereri prealabile de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri, contestatorul inculpat fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul contestatorului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea contestației și a nu se mai menține măsura arestului preventiv al inculpatului, dispunându-se luarea unei măsuri mai blânde, respectiv arestul la domiciliu sau controlul judiciar.
In susținerea contestației, arată că pericolul concret pentru ordinea publică s-a diminuat și solicită a se avea in vedere circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut fapta comisă, are domiciliu stabil unde poate fi citat și se va prezenta de fiecare dată în fața instanței, iar mama sa este nevăzătoare.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației ca nefondată. Apreciază că menținerea măsurii arestării preventive s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale și in mod corect instanța de fond a apreciat că se impune pe mai departe privarea de libertate a inculpatului în raport de natura și gravitatea faptelor, modul de comitere, numărul mare de inculpați implicați în activitatea infracțională și urmările produse.
Contestatorul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației astfel cum a fost susținută de apărătorul său și a arată că din tot grupul infracțional este singurul în stare de detenție.
Dezbaterile declarându-se închise, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra contestației de față:
Prin încheierea de ședință din data de 06.08.2014, Tribunalul București – Secția I Penală a dispus, printre altele:
În baza art. 208 alin. 4 Cod procedură penală rap. la art. 207 alin. 4 Cod procedură penală a menținut arestarea preventivă a inculpaților B. I., C. G. C., M. M..
În baza art. 208 alin. 5 Cod procedură penală rap. la art. 207 alin. 4 Cod procedură penală a menținut măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpații S. A.-M., C. A., F. G., R. M., A. M., G. I., I. R..
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin rechizitoriul nr. 1528D/P/2013 emis la data de 28.04.2015 de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:
1. B. I., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p.
2. C. G. C., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin.1 C.p.
3. M. M., pentru săvârșirea pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p și art. 41 alin. 1 C.p. și de deținere de droguri de mare risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p., ambele cu aplicarea art. 38 C.p.
4. S. A.-M., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p.
și în stare de arest la domiciliu a inculpaților:
1. C. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p. și art. 41 alin. 1 C.p. și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p.,
2. F. G.,pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p.
3. R. M., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p.
4. A. M., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. și art. 41 alin.1 C.p.,
5. G. I. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea 143/2000
6. I. R. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. și art. 41 alin.1 C.p.
În sarcina inculpaților s-au reținut următoarele:
Inculpatul B. I. zis “L.” la data de 25.09.2014, a intermediat vânzarea cumpărarea a 4 doze din material plastic ce conținea cantitatea netă de 0,25 grame Heroină, între colaboratorul N. R. și inculpata A. M. zisă „C.” iar la data de 30.09.2014, a intermediat vânzarea cumpărarea a 2 doze din material plastic ce conținea cantitatea netă de 0,13 grame Heroină, între colaboratorul N. R. și inculpata A. M..
Inculpatului M. M. zis ”S.” la data de 14.10.2014, împreună cu inculpatul C. G.- C. zis “M.” au vândut colaboratorului „I. V.” cu suma de 150 lei, 3 folii din material plastic ce conțineau cantitatea netă de 0,24 grame Heroină; la data de 31.10.2014, a vândut colaboratorului „I. V.” cu suma de 1000 lei, o folie din material plastic ce conținea cantitatea netă de 1,70 grame Heroină, iar la data de 16.03.2015, a deținut, pentru consum, fără drept, și pentru vânzare 24 doze ce conțineau cantitatea netă de 1,81 grame heroină.
Inculpatul C. G.- C. zis “M.” la data de 14.10.2014, împreună cu inculpatul M. M. au vândut, colaboratorului „I. V.” cu suma de 150 lei, 3 folii din material plastic ce conțineau cantitatea netă de 0,24 grame Heroină.
Inculpata S. A.-M. zisă „A.” la data de 18.09.2014, împreună cu suspectul I. F. zis „B.” a vândut, colaboratorului „N. R.” cu suma de 60 lei, 3 folii din material plastic de culoare albă ce conțineau cantitatea netă de 0,08 grame Heroină, iar la data de 24.09.2014, a vândut, colaboratorului „N. R.” cu suma de 100 lei, 5 folii din material plastic de culoare albă ce conțineau cantitatea netă de 0,15 grame Heroină și la data de 29.09.2014, a vândut, colaboratorului „N. R.” cu suma de 60 lei, 3 folii din material plastic de culoare albă ce conțineau cantitatea netă de 0,08 grame Heroină.
Inculpata C. A. la data de 28.10.2014, a vândut, împreună cu inculpatul G. I. zis “I. JEGOSU” colaboratorului „I. V.” cu suma de 120 lei, 4 folii din material plastic ce conțineau cantitatea netă de 0,08 grame Heroină; la data de 30.10.2014, inculpata C. A. zisă “NAGI” a vândut, colaboratorului „I. V.” cu suma de 50 lei, 2 folii din material plastic ce conțineau cantitatea netă de 0,06 grame Heroină, iar la data de 16.03.2015 a deținut, pentru consum, fără drept, 17 comprimate de Diazepam, drog de risc.
Inculpatul F. G. zis “F.” la data de 14.10.2014, împreună cu inculpata R. M. a vândut colaboratorului „I. V.” cu suma de 130 lei, 4 folii din material plastic ce conțineau cantitatea netă de 0,11 grame Heroină, iar la data de 29.10.2014, împreună cu inculpata R. M. au vândut colaboratorului „I. V.” cu suma de 60 lei, 2 folii din material plastic ce conțineau cantitatea netă de 0,04 grame Heroină.
Inculpata R. M. la data de 14.10.2014, împreună cu inculpatul F. G. a vândut, colaboratorului „I. V.” cu suma de 130 lei, 4 folii din material plastic ce conțineau cantitatea netă de 0,11 grame Heroină, iar la data de 29.10.2014, împreună cu același inculpat F. G. au vândut colaboratorului „I. V.” cu suma de 60 lei, 2 folii din material plastic ce conțineau cantitatea netă de 0,04 grame Heroină
Inculpata A. M. la data de 25.09.2014, a vândut colaboratorului „N. R.” cu suma de 200 lei, 4 folii din material plastic ce conțineau cantitatea netă de 0,25 grame Heroină, iar la data de 30.09.2014, a vândut colaboratorului „N. R.” cu suma de 100 lei, 2 folii din material plastic ce conțineau cantitatea netă de 0,13 grame Heroină.
Inculpatul G. I. zis “I. JEGOSU” la data de 28.10.2014, a intermediat vânzarea cumpărarea a 4 folii din material plastic ce conțineau cantitatea netă de 0,08 grame Heroină între colaboratorului „I. V.” și inculpata C. A. cu suma de 30 lei.
Inculpata I. R. zisă „I.” la data de 08.10.2014, a vândut colaboratorului „I. V.” cu suma de 80 lei, 2 folii din material plastic ce conțineau cantitatea netă de 0,04 grame Heroină, iar la data de 30.10.2014, a vândut aceluiași colaborator „I. V.” cu suma de 120 lei, 3 folii din material plastic ce conțineau cantitatea netă de 0,09 grame Heroină.
Prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București - Secția I Penală, din data de 17.03.2015pronunțată în dosarul nr._ s-a dispus, față de inculpații B. I., C. G. C., F. G., M. M. și S. A.-M., măsura arestării preventive pentru o perioadă de 30 zile, de la data de 17.03.2015 la data de 15.04.2015, inclusiv, în baza art. 202 alin. 1, 3 și 4 lit. e Cod procedură penală și art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, iar față de inculpații C. A., R. M., A. M., G. I., F. G. și I. R. s-a dispus, în baza art. 227 raportat la art. 218 alin 1 Cod procedură penală, respingerea propunerea de arestare preventivă formulată de Ministerul Public și luarea față de aceștia a măsurii preventive a arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, de la data punerii efective în libertate a inculpaților.
Prin încheierea de ședință nr. 320/CO/DL din data de 26.03.2015 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a II-a Penală (filele 192 – 200, vol. IV DUP) s-a admis contestația formulată de către inculpatul F. G. împotriva încheierii de ședință din data de 17.03.2015 a Tribunalului București - Secția I Penală, s-a desființat în parte încheierea atacată și s-a admis contestația formulată de către inculpatul F. G. împotriva încheierii de ședință din data de 17.03.2015 a Tribunalului București - Secția I Penală, s-a luat față de inculpatul F. G. măsura arestului la domiciliu pentru o perioada de 30 de zile, începând cu data rămânerii definitive a încheierii menționate.
La luarea măsurii preventive și respectiv a măsurii arestului la domiciliu s-au avut în vedere următoarele:
Există probe care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați (proces-verbal de sesizare din oficiu, procese-verbale de investigații și verificări, procese-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice, procese-verbale de identificare și planșe foto, procese-verbale de redare a înregistrării audio-video, procese-verbale de supravegheri operative, procese-verbale de redare a procesului verbal întocmit de investigator, procese-verbale de redare a declarațiilor colaboratorului, procese-verbale de percheziție domiciliară, declarații suspecți/inculpați), incidente fiind și prevederile art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că inculpații au săvârșit infracțiuni de trafic de droguri, iar cercetarea inculpaților B. I., C. G. C., M. M. și S. A.-M. în stare de libertate prezintă o stare de pericol pentru ordinea publică, pericol derivat din modalitatea și împrejurările săvârșirii infracțiunilor (numărul de acte materiale, cantitatea vândută sau intermediată), anturajul și mediul din care inculpații provin, situația antecedentelor penale și alte aspecte privitoare la persoana acestora. De asemenea, s-a constatat că rolul dominant in cadrul grupului al inculpatului M. M., având în vedere numărul mare de doze din posesie, că inculpatul C. G. C. avea relații apropiate cu inculpatul M. M., ajutându-l pe acesta în vânzarea fără drept a drogurilor de mare risc, iar referitor la inculpatul B. I., judecătorul a reținut că efectua acte de intermediere la intervale mici de timp, aspect ce denota obișnuința si repetarea unui comportament infracțional. Același comportament a fost reținut și la inculpata S. A. M. care în 11 zile, a săvârșit 3 acte materiale de vânzare fără drept a drogurilor de mare risc.
Judecătorul a apreciat că măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzației, raportat la modalitatea de săvârșire a faptelor cu privire la care sunt probe că ar fi fost comise de inculpați și la rezonanța socială a unor asemenea activități infracționale care afectează grav sănătatea publica.
Referitor la inculpații G. I., A. M., I. R. N., R. M. și C. A., judecătorul a reținut că nu există motive pentru care buna desfășurare a urmăririi penale să fie împiedicată de punerea în libertate sub garanția unei masuri preventive mai puțin restrictive de libertate față de gravitatea faptelor, modul și circumstanțele de comitere a acestora (numărul de acte materiale, cantitatea vândută sau intermediată), anturajul și mediul din care inculpații provin si situația familială. Astfel, inculpatul G. I. a avut o conduita sinceră, nu are antecedente penale și a săvârșit un singur act de intermediere, vizând vânzarea unor droguri de mare risc, cantitatea de heroina fiind mică, inculpata R. M. a avut o conduită sinceră, a săvârșit doua acte de vânzare droguri de mare risc, consuma droguri, are un loc de munca și doi copii minori, inculpata A. M. a avut o conduită sinceră, a săvârșit doua acte de vânzare droguri de mare risc, are antecedente penale și un copil minor de 10 luni, inculpata I. R. N. a avut o conduită sinceră, a săvârșit doua acte de vânzare droguri de mare risc, are antecedente penale și un copil minor, inculpata C. A. N. a avut o conduită sinceră, a săvârșit două acte de vânzare droguri de mare risc, are antecedente penale si 5 copii minori. S-a apreciat că deși unele dintre inculpate au antecedente penale, trebuie avută în vedere situația familială sub aspectul necesitații și proporționalității măsurii preventive, concluzionându-se că nu există date concrete din care rezultă necesitatea de a preveni săvârșirea unei alte infracțiuni sau împiedicarea sustragerii inculpaților de la urmărire penală, măsura fiind totodată proporțională cu scopul urmărit.
Cu privire la inculpatul F. G., judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București a apreciat că față de acest inculpat scopul prevăzut de art. 202 alin. 1 și 3 Cod procedură penală poate fi realizat prin instituirea unei alte măsuri preventive mai ușoare, respectiv arestul la domiciliu, chiar dacă este adevărat că pericolul social generic al infracțiunii în cauză este unul relativ ridicat, însă prin impunerea unor restricții prin luarea măsurii arestului la domiciliu și instituirea unor obligații, inclusiv pe aceea de a nu lua legătura cu ceilalți inculpați se poate asigura buna desfășurare a procesului penal.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 30.04.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._ 15, s-a constatat, în baza art. 348 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 207 alin. 2 Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților B. I., C. G. C., M. M. și S. A.-M. și în baza art. 207 alin. 4 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a acestora.
Totodată, în baza art. 348 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 207 alin. 2 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului la domiciliu a inculpaților C. A., F. G., R. M., A. M., G. I. și I. R. și în baza art. 207 alin. 4 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestului la domiciliu luată față de acești inculpați.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 26.05.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._ 15, s-a constatat, în baza art. 348 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 207 alin. 2 Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților B. I., C. G. C., M. M. și S. A.-M. și în baza art. 207 alin. 4 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a acestora.
Totodată, în baza art. 348 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 207 alin. 2 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului la domiciliu a inculpaților C. A., F. G., R. M., A. M., G. I. și I. R. și în baza art. 207 alin. 4 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestului la domiciliu luată față de acești inculpați.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 26.05.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._ 15, în baza art. 345 alin. 1 Cod procedură penală și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, s-a respins cererea privind neregularitatea actului de sesizare formulată de inculpatul C. G. C., ca neîntemeiată; în baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 1528D/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București privind pe inculpații B. I., C. G. C., M. M., S. A.-M., C. A., F. G., R. M., A. M., G. I. și I. R. și s-a dispus începerea judecății cauzei.
Încheierea de ședință anterior menționată a rămas definitivă cu privire la inculpații C. G. C., M. M., S. A.-M., C. A., F. G., R. M., A. M., G. I. și I. R. prin necontestare, iar cu privire la inculpatul B. I. prin încheierea nr. 639/CO/CP/17.06.2015 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 23.06.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._ 15,în baza art. 362 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 208 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților B. I., C. G. C. și M. M. și, în baza art. 208 alin. 3 Cod procedură penală rap. la art. 207 alin. 4 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a acestora. Totodată, în baza art. 242 alin. 2 Cod procedură penală s-a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatei S. A. cu măsura preventivă a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile de la rămânerea definitivă a încheierii anterior menționate. În baza art. 242 alin. 2 Cod procedură penală a înlocuit măsura arestului la domiciliu luată față de inculpații: 1. C. A. ,2. F. G.,3. R. M., 4. A. M.,5. G. I. 6. I. R., cu măsura preventivă a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei încheieri. Încheierea a rămas definitivă prin necontestare, cu excepția inculpaților B. I. și C. G. C. pentru care încheierea din data de 23.06.2015 a rămas definitivă prin D.p. 365/CO /30.06.2015 a Curții de Apel București, Secția II-a Penală.
În analiza legalității și temeiniciei arestării preventive și respectiv a măsurii controlului judiciar, în cursul judecății, Tribunalul a pornit de la prevederile art. 362 alin. 2 Cod de procedură penală, potrivit cărora în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208.
Potrivit art. 208 Cod procedură penală, (1) Judecătorul de cameră preliminară înaintează dosarul instanței de judecată cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea măsurii preventive.
(2) Instanța de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.
(3) Dispozițiile art. 207 alin. (3) - (5) se aplică în mod corespunzător.
(4) În tot cursul judecății, instanța, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu dispuse față de inculpat.
(5) În tot cursul judecății, instanța verifică prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. Dispozițiile art. 207 alin. (3) - (5) se aplică în mod corespunzător.
Conform art. 207 Cod procedură penală, (3) Dispozițiile art. 235 alin. (4) - (6) se aplică în mod corespunzător.
(4) Când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat.
(5) Când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive și nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere revocarea acesteia și punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul B. I. a formulat contestație, motivele acesteia fiind reținute în practicaua prezentei.
Analizând contestația de față, Curtea constată că aceasta este nefondată pentru următoarele:
Corect a constatat Tribunalul îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse de dispozițiile legale anterior enunțate, respectiv: 1. existența probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați (infracțiuni de trafic de droguri de mare risc în formă continuată și pentru unii dintre inculpați în stare de recidivă), 2. privarea de libertate a inculpaților prin măsura arestării preventive și cea a arestului la domiciliu este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Astfel, în analiza primei condiții susmenționate, Tribunalul a constatat că în cauză există în continuare probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile de trafic de droguri de mare risc în formă continuată pentru care au fost trimiși în judecată, după cum s-a reținut și în încheierea judecătorului de drepturi și libertăți din data de 17.03.2015, menționată în paragrafele de mai sus, precum și cele ale judecătorului de cameră preliminară din datele de 30.04.2015 și 26.05.2015, în accepțiunea dispozițiilor art. 97 alin. 1 Cod procedură penală (elemente de fapt care servesc la constatarea existenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei, care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal).
Fără a face o riguroasă analiză a faptei presupus săvârșite și a mijloacelor de probă administrate în etapa urmăririi penale în dovedirea „acuzației” aduse, tribunalul, în continuare s-a raportat la următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu, procese-verbale de investigații și verificări, procese-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice, procese-verbale de identificare și planșe foto, procese-verbale de redare a înregistrării audio-video, procese-verbale de supravegheri operative, procese-verbale de redare a procesului verbal întocmit de investigator, procese-verbale de redare a declarațiilor colaboratorului, procese-verbale de percheziție domiciliară, declarații suspecți/inculpați.
Tribunalul a verificat și dacă privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Din acest punct de vedere, Tribunalul s-a raportat, pe de o parte, la criteriile enunțate chiar de legiuitor, respectiv, gravitatea faptei presupus săvârșite, modul și circumstanțele de comitere a acesteia, anturajul și mediul din care provin inculpații, antecedentele penale, alte împrejurări privitoare la persoana acestora.
Pe de altă parte, astfel cum s-a arătat în mod constant în doctrină și jurisprudență, are în vedere că ordinea publică înseamnă, între altele, climatul social firesc, care presupune funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor acestora.
În consecință, se poate considera că există o stare de pericol pentru ordinea publică atunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de conviețuire socială.
În ceea ce privește jurisprudența CEDO în această materie, Curtea a statuat în mod constant în sensul că din cauza gravității deosebite și a reacției publicului față de acestea, unele infracțiuni pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenție provizorie, cel puțin pentru un anumit timp. Acest motiv trebuie considerat ca relevant și suficient numai dacă este bazat pe fapte de natură să demonstreze că eliberarea acuzatului ar determina o tulburare reală a ordinii publice. În plus, privarea de libertate va continua să fie legitimă numai dacă ordinea publică va fi pe mai departe amenințată, continuarea privării de libertate neputând fi folosită ca o anticipare a pedepsei cu închisoarea (CEDO, cauza Letellier vs. Franța din 26.06.1991).
Examinând în acest context cauza, Tribunalul a constatat că infracțiunile cu privire la care s-a reținut anterior că există probe sunt de o gravitate evidentă, dată de natura acestora, infracțiuni de trafic de droguri, modalitatea de săvârșire, formă continuată, mai multe persoane implicate, natura drogului traficat – heroină, drog de mare risc, dar și că inculpații B. I., C. G. C., M. M. au dat dovadă, aparent, de lipsă de autocenzură morală și de determinare, pretinsele acte de vânzare, respectiv deținere în vederea vânzării de droguri fiind comise în formă continuată, iar pentru inculpații C. G. C. și M. M. și pe fondul stării de recidivă atrasă de condamnări tot pentru fapte prev. de Legea 143/2000, respectiv inculpații C. G. C. și M. M. au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 din Legea nr. 143/2000, iar inculpatul B. I. a fost sancționat administrativ de 2 ori pentru art. 4 din Legea nr. 143/2000.
Or, faptele presupus săvârșite de inculpații B. I., C. G. C. și M. M. (trafic de droguri de mare risc – heroină, în formă continuată) sunt de natură să provoace o puternică rezonanță în cadrul societății. În consecință,lipsa unei reacții prompte a sistemului judiciar și lăsarea inculpaților în libertate la momentul procesual de față ar induce perturbări grave ale disciplinei publice, ale respectului față de lege, stimulând temerea colectivă că justiția nu este eficientă împotriva unor fapte deosebit de periculoase - generând astfel nu doar revoltă în societate, ci și un sentiment acut de insecuritate.
Totodată, Tribunalul a luat în considerare frecvența infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc comise în Municipiul București, numărul mare de astfel de infracțiuni aflat pe rolul instanțelor de judecată fiind grăitor în acest sens, dar mai ales împrejurarea că inculpații au avut o contribuție majoră la comiterea presupuselor faptelor, au cele mai multe acte materiale reținute prin actul de sesizare și ce este mai important au mai fost sancționați penal sau administrativ pentru comiterea unor fapte prevăzute de Legea nr. 143/2000 (așa cum s-a reținut și anterior). Concluzia ce se impune imperativ este că urmarea pe care o produce asupra fiecărui consumator drogul de mare risc în discuție (heroina) reclamă un tratament juridic care să descurajeze potențialii traficanți.
Pentru a se răspunde exigențelor impuse de art. 5 pct. 1 lit. c CEDO, dar și solicitării inculpaților, prin apărători, Tribunalul trebuia să analizeze și posibilitatea luării unor măsuri alternative pentru a asigura prezentarea persoanei la proces (cauza Vrencevc Serbiei; cauza Lclieirec. Belgiei) pentru că numai dacă acestea nu se justifică în cazul concret se poate proceda la menținerea măsurii arestării preventive față de inculpați (cauza McKay c Regatului Unit).
Din acest punct de vedere, în vederea realizării scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală s-a impus privarea de libertate în continuare a inculpaților B. I., C. G. C., M. M. prin arestare preventivă, existând pericolul sustragerii de la judecarea cauzei și al săvârșirii unei alte infracțiuni, gravitatea pedepsei prevăzute de legiuitor pentru faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată (pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 12 ani pentru fapta comisă în forma simplă) și faptul că anterior au mai fost condamnați la pedepse considerabile sau sancționați administrativ pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni reprezentând la acest moment și în lumina celor deja arătate în paragrafele anterioare un argument în acest sens și justificând menținerea măsurii în discuție pentru un interval de timp rezonabil (cerință satisfăcută în cauză, măsura dăinuind de aproximativ cinci luni de zile, iar probatoriul administrat implicând și efectuarea unor constatări tehnico-științifice).
Totodată, conform art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, Tribunalul a ținut seama și de gravitatea faptelor (una ridicată, față de natura și modalitatea presupusă de săvârșire, de cantitatea de drog deținută / traficată, de numărul de acte materiale), dar și de datele personale ale inculpaților.
În consecință, luarea față de inculpații B. I., C. G. C. și M. M. a unei măsuri alternative, cum ar fi cea a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, prevăzute de art. 202 alin. 4 lit. b, d Cod procedură penală, nu ar fi suficiente la acest moment, apreciind asupra necesității acestor măsuri pe parcursul procesului penal.
Toate aceste considerente expuse mai sus, reprezintă în opinia Tribunalului temeiuri necesare si suficiente, de natură a impune privarea de libertate a inculpaților B. I., C. G. C. și M. M. în continuare, măsura arestării preventive justificându-se și pentru o bună desfășurare a procesului penal.
Apreciind, în lumina celor expuse, că măsura privării de liberate a inculpaților B. I., C. G. C. și M. M. este proporțională cu gravitatea acuzațiilor, prin raportare și la natura interesului public ocrotit, în baza art. 208 Cod procedură penală rap. la art. 207 alin. 4 Cod procedură penală, Tribunalul a menținut măsura arestării preventive a acestor inculpați.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 206 Cod procedură penală, va respinge ca nefondată contestația de față.
Văzând și prevederile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 206 Cod procedură penală, respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul B. I. împotriva încheierii de ședință din 6 august 2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr._ 15.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.08.2015.
PREȘEDINTE
A. N.
GREFIER
G. A. I.
Red. A.N.
Dact. G.P.
2 ex.
Red. V. V. – Tribunalul București – Secția I Penală
| ← Înlocuire măsură preventivă (art.242 NCPP). Decizia nr.... | Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Decizia nr. 1024/2015.... → |
|---|
