Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 772/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 772/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 772/2015
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 772/A
Ședința publică din 26.05.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – V. I. V.
JUDECĂTOR – I. C.
GREFIER – T. S.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror A. C..
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de inculpatul G. B. împotriva sentinței penale nr. 290/11.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr._ .
Dezbaterile pe fond și susținerile părților au avut loc în ședință publică din data de 19.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, instanța a rămas în pronunțare asupra soluției, în temeiul art. 391 alin. 1 Cod procedură penală.
CURTEA
Deliberând asupra apelului penal de față.
Prin sentința penală nr.290 pronunțată la data de 11.03.2015 de Judecătoria Sectorului 5 București s-a dispus în baza art. 335 alin. 2 c.p. cu aplic. art. 5 N.c.p. și art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnarea inculpatului G. B. la o pedeapsă de 8 luni închisoare.
În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 274 alin. 2 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr._/P/2013 întocmit la data de 26.08.2014 de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București și înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 26.08.2014, sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului G. B. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având permisul de conducere suspendat, faptă prevăzută și pedepsită de art.335 alin. (2) C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen.
În actul de sesizare s-a reținut, în esență, că la data de 06.11.2013, inculpatul G. B. a condus, în regim taxi, autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . sector 5 București, și, în apropierea unei treceri de pietoni, a intrat în coliziune cu două autoturisme oprite în fața sa, ce acordau prioritate de trecere pietonilor.
În urma impactului au fost avariate autovehiculele implicate și a rezultat vătămarea corporală a pasagerului aflat în autoturismul condus de inculpat.
În urma verificărilor efectuate s-a constatat că inculpatul avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice ca urmare a săvârșirii altor fapte contra siguranței circulației pe drumurile publice.
Pentru reținerea acestei situații de fapt s-au avut în vedere următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: proces verbal de cercetare la fața locului și planșă foto aferentă, bon rezultat etilotest, declarații inculpat G. B., declarații martor A. C. T., declarații martor S. G. M., declarații martor Nanah I..
La primul termen de judecată (26.11.2014), ulterior citirii actului de sesizare, instanța i-a adus la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 374 alin. (4) C.pr.pen.raportat la art. 396 alin. (10) C.pr.pen., privind judecata în procedură simplificată, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri.
Inculpatul a arătat că recunoaște săvârșirea faptei astfel cum aceasta este descrisă în rechizitoriu și a solicitat ca judecata sa aibă loc conform procedurii simplificate, această cerere fiind încuviințată de instanță.
În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, nu au fost administrate alte probe, cauza fiind soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. De asemenea, a fost ascultat inculpatul G. B., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei și a fost atașată fișa de cazier a acestuia, fișa de evidență auto, precum și relații de la Brigada Rutieră din cadrul D.G.P.M.B.
Analizând materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarele:
La data de 06.11.2013, inculpatul Gheoghe B. a condus, în regim taxi, autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . sector 5 București, și, în apropierea unei treceri de pietoni, a intrat în coliziune cu două autoturisme oprite în fața sa, ce acordau prioritate de trecere pietonilor.
Aceste evenimente sunt astfel stabilite prin coroborarea întregului material probator administrat în cauză.
Astfel, din procesul verbal încheiat cu ocazia efectuării cercetării la fața locului și a planșei foto aferente a reieșit că autoturismul condus de inculpat a lovit din spate autoturismele conduse de martorii G. B. și A. C. T., ce erau oprite pentru acordarea priorității pietonilor angajați în traversare pe trecere.
Acest fapt a fost recunoscut de inculpat, care a arătat atât cu ocazia audierii sale în cursul urmării penale că astfel s-au petrecut faptele, cât și cu ocazia audierii în cursul judecății. De asemenea, toți martorii au confirmat că acesta este modul în care s-a produs accidentul.
Inculpatul a arătat că motivele pentru care s-a produs accidentul au fost condițiile meteo nefavorabile și un moment de neatenție din partea sa. În ceea ce privește apărarea inculpatului legată de condițiile meteo nefavorabile, s-a observat că aceasta este susținută de fotografiile făcute cu ocazia cercetării la fața locului, precum și de declarațiile martorilor audiați în cauză.
În urma impactului au fost avariate autovehiculele implicate și a rezultat vătămarea corporală a pasagerului aflat în autoturismul condus de inculpat.
Astfel, din fotografiile anexate procesului verbal de cercetare la fața locului se observa avariile produse în partea din spate a autovehiculelor cu numerele de înmatriculare_ și_, ce aparțineau martorilor G. B. și A. C. T., precum și avariile existente la partea din față a autoturismului cu nr. de înmatriculare_, condus de inculpat. De asemenea, inculpatul a recunoscut că astfel au fost avariate autovehiculele, declarațiile sale coroborându-se cu cele ale martorilor.
În ceea ce privește vătămarea corporală a pasagerului aflat în autovehiculul condus de inculpat, Nanah I., aceasta a arătat că în urma impactului a fost lovită la cap și la picior, sens în care a atașat și un bilet medical. Fiind audiată ca martor, aceasta a arătat că nu dorește să depună plângere împotriva inculpatului pentru vătămările suferite.
În urma verificărilor efectuate s-a constatat că inculpatul avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice ca urmare a săvârșirii altor fapte contra siguranței circulației pe drumurile publice.
Astfel, conform fișei de evidență auto, inculpatului G. B. i s-a reținut permisul la data de 09.03.2011, când i-a fost și suspendat dreptul de a conduce autovehicule pentru perioada 25.03._11.
De asemenea, inculpatul figurează ca având la data de 21.04.2011 reținută dovada CD-_/09.03.2011 pentru săvârșirea faptei de conducere a unui autovehicul cu permis necorespunzător pentru categoria din care acesta făcea parte. Prin Ordonanța nr. 5663/P/2011 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei pedepse administrative inculpatului pentru săvârșirea acestei fapte, drept urmare în dreptul înscrierii corespunzătoare din fișa de evidență auto apare mențiunea „anulat”.
La data de 02.05.2011 inculpatului i s-a reținut dovada CD-_ ca urmare a producerii unui accident de circulație. Prin Ordonanța nr. 5921/P/2011 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei pedepse administrative inculpatului pentru săvârșirea acestei fapte, drept urmare în dreptul înscrierii corespunzătoare din fișa de evidență auto apare mențiunea „anulat”.
Ulterior, la datele de 01.04.2012 și 19.09.2012 au apărut înscrise mențiuni ca urmare a săvârșirii a două fapte de conducere a unui autovehicul cu permis necorespunzător pentru categoria din care acesta făcea parte. Prin Ordonanța nr. 3844/P/2012 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei pedepse administrative inculpatului pentru săvârșirea faptei din 01.04.2012, drept urmare în dreptul înscrierii corespunzătoare din fișa de evidență auto aa apărut mențiunea „anulat”. Și pentru fapta din 19.09.2012 a fost trecută mențiunea „anulat”.
Conform relațiilor sosite de la Brigada Rutieră din cadrul D.G.P.M.B. inculpatul figura la momentul judecării cauzei cu permisul reținut pentru cercetări legate de săvârșirea faptelor menționate anterior, precum și pentru săvârșirea faptei ce face obiectul prezentului dosar, iar acestuia nu i-a fost prelungit dreptul de circulație în conformitate cu prevederile legale.
În drept,
Cu titlu preliminar, întrucât între momentul săvârșirii faptelor și până la judecarea definitivă a cauzei a intervenit o altă lege penală, instanța a stabilit legea penală mai favorabilă ce a fost aplicată inculpatului, conform prevederilor art. 5 C.pen.. Conform Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 06.05.2014, aplicarea legii penale mai favorabile se face în mod global.
Astfel s-a avut în vedere întregul ansamblu de norme aplicabil inculpatului fie potrivit legii noi, fie potrivit legii vechi.
În ceea ce privește infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România, aceasta se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, potrivit art. 335 alin. (2) C.pen.. Potrivit reglementării anterioare, această infracțiune era sancționată cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Având în vedere că nu sunt diferențe la limitele de pedeapsa sau la condițiile de incriminare a faptei, instanța a avut în vedere principiul activității legii penale, în sensul că a aplicat legea în vigoare la momentul judecării cauzei, și anume Codul penal.
Astfel, potrivit art. 335 (2) C.pen., conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Potrivit art. 97 alin. (1) din O.U.G. 195/2002, se pot lua următoarele măsuri tehnico-administrative: reținerea permisului de conducere și/sau a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, după caz, a dovezii înlocuitoare a acestora; retragerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau înregistrare ori a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare; anularea permisului de conducere; ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar.
În ceea ce privește măsura reținerii permisului de conducere, potrivit art. 97 alin. (2) din O.U.G. 195/2002 aceasta se face de către polițistul rutier, de regulă odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovada înlocuitoare cu sau fără drept de circulație.
De asemenea, potrivit art. 97 alin. (3) O.U.G. 195/2002, perioada în care titularul permisului de conducere nu are dreptul de a conduce un autovehicul se consideră perioadă de suspendare a exercitării dreptului de a conduce; iar potrivit alin. (4) al aceluiași articol, retragerea permisului de conducere se dispune de către poliția rutieră dacă titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce vehicule pe drumurile publice de către o unitate de asistență medicală autorizata; în temeiul alin. (5) anularea permisului de conducere putând fi dispusă de către poliția rutieră pe a cărei rază de competență s-a produs una dintre faptele prevăzute la art. 114, și anume: titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracțiune care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea corporala a unei persoane, săvârșită ca urmare a nerespectării regulilor de circulație; titularul permisului de conducere a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunile prevăzute la art. 334 alin. (2) și (4), art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1), art. 339 alin. (2), (3) și (4) din Codul penal; titularului permisului de conducere i s-a aplicat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanță prevăzută la art. 66 alin. (1) lit. i) din Codul penal; permisul de conducere a fost obținut cu încălcarea normelor legale, situație constatată de instanța competentă; permisul de conducere a fost obținut în perioada în care titularul era cercetat sau judecat în cadrul unui proces penal pentru săvârșirea unei infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, atunci când acesta a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă; titularul acestuia a decedat.
În ceea ce privește măsura reținerii permisului de conducere, această măsură se dispune, potrivit art. 111 alin. (1) din O.U.G. 195/2002, în următoarele cazuri: a) la cumularea a cel puțin 15 puncte de penalizare; b) când titularul acestuia a săvârșit una dintre infracțiunile prevăzute la art. 334, art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1) și la art. 339 alin. (2), (3) și (4) din Codul penal; c) la săvârșirea uneia dintre contravențiile prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) și în situația prevăzută la art. 115 alin. (1); d) când titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie; e) când prezintă modificări, ștersături sau adăugări ori este deteriorat; f) când se află în mod nejustificat asupra altei persoane; g) când perioada de valabilitate a expirat.
La reținerea permisului de conducere titularului acestuia i se eliberează o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulație. Potrivit art. 111 alin (3) în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și d), la art. 102 alin. (3) lit. a) și c) din prezenta ordonanță de urgență, precum și în cele menționate la art. 334 alin. (2) și (4), art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1), art. 339 alin. (2), (3) și (4) din Codul penal, dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează fără drept de circulație.
La cererea titularului permisului de conducere reținut în condițiile alin. (1) lit. b) sau ale alin. (4), procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale ori, în faza de judecată, instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulație, cu câte cel mult 30 de zile, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau, după caz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, astfel cum stabilește art. 111 alin. (6) din O.U.G. 195/2002. Alineatele (3)-(5) se aplică în mod corespunzător și în situația în care se reține dovada înlocuitoare a permisului reținut pentru o faptă săvârșită anterior, aflată în termenul de valabilitate.
Or, astfel cum se poate observa din fișa de evidență auto, inculpatului i-a fost reținut permisul de conducere în condițiile prevăzute mai sus încă din anul 2011, iar la data de 02.05.2011 i-a fost reținută și dovada de prelungire. Conform relațiilor de la Brigada Rutieră-a D.G.P.M.B., inculpatului nu i-a mai fost prelungit dreptul de a conduce în condițiile legii.
De asemenea, inculpatul nu se află în vreuna din situațiile prevăzute pentru restituirea permisului de conducere prevăzute de art. 113 alin. (1) O.U.G. 195/2002, și anume: la expirarea perioadei de suspendare; la încetarea măsurii de siguranță prevăzute la art. 108 lit. c) din Codul penal; în baza hotărârii judecătorești ramase definitive prin care s-a dispus achitarea inculpatului ori procesul-verbal de constatare a contravenției a fost anulat; la încetarea cauzelor pentru care a fost retras permisul de conducere în condițiile art. 97 alin. (4), certificată printr-un act medico-legal.
Având în vedere toate aceste considerente, examinând situația de fapt și probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, precum și declarația dată de inculpat cu ocazia audierii în faza de judecată, instanța a reținut, în drept, că fapta săvârșită de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 335 alin. (2) C.pen..
Astfel, elementul material al acestei infracțiuni a constat în conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România.
Conținutul constitutiv al acestei infracțiuni prevede mai multe variante alternative de săvârșire a faptei, printre care și situația în care inculpatul are permisul de conducere suspendat, fără a avea o dovadă în sensul că are dreptul de a conduce autovehicule. Or, în cauză aceasta este situația inculpatului, al cărui permis nu figura ca restituit și căruia nu i-a mai fost prelungit dreptul de a conduce.
Contrar celor susținute de apărătorul inculpatului, care a afirmat în concluziile scrise și în cele orale că se impune achitarea inculpatului întrucât acestuia nu i-a fost suspendat dreptul de a conduce și nici nu i-a fost anulat sau retras, s-a reținut că în cauză poate fi angajată răspunderea penală a inculpatului, întrucât la momentul producerii faptei ce face obiectul prezentului dosar acesta nu avea dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
Urmarea imediată a acestei infracțiuni a fost reprezentată de starea de pericol pentru valoarea socială protejată prin norma de incriminare, și anume siguranța circulației pe drumurile publice. Având în vedere că legiuitorul a considerat necesar să impună o condiție suplimentară, pe lângă cea privind deținerea permisului de conducere, fapta inculpatului G. B. de a conduce un autovehicul pe drumurile publice fără a avea exercițiul acestui drept la acel moment este de natură a crea o stare de pericol.
Mai mult, în acest caz, inculpatul a produs un accident din care a rezultat avarierea a trei autovehicule și rănirea unei persoane, astfel că starea de pericol s-a materializat și într-un rezultat material în acest caz.
Legătura de cauzalitate între fapta ce constituie elementul material și urmarea imediată a rezultat din însăși materialitatea faptei.
În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) C.pen., s-a reținut că fapta de a conduce pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România, trebuie săvârșită cu intenție pentru a constitui infracțiune.
Atitudinea subiectivă a inculpatului, care a condus un autovehicul pe drumurile publice în data de 06.11.2013, știind că nu are la acel moment dreptul de a conduce un autovehicul pe drumurile publice, denotă faptul că acesta a prevăzut rezultatul faptei sale, acceptând că acesta se putea produce prin săvârșirea faptei, astfel că acesta a săvârșit faptele cu intenție indirectă, conform art. 16 alin. (3) lit. b) C.pen.. Inculpatul a recunoscut că a cunoscut la acel moment că el conducea autovehiculul fără a avea dreptul de a conduce.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere la stabilirea pedepsei criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Astfel, instanța a ținut cont de faptul că inculpatul a săvârșit fapta de a conduce un autovehicul pe drumurile publice deși nu avea la acel moment dreptul de a conduce în timp ce practica taximetria, activitate ce este de durată, astfel că denotă o gravitate mai mare a faptei, inculpatul neînțelegând că nu poate practica această activitate decât după finalizarea tuturor cercetărilor desfășurate împotriva sa aflate în curs.
De asemenea, instanța a avut în vedere că în cauză, urmarea imediată nu a constat într-o simplă stare de pericol abstractă, ci aceasta s-a concretizat într-un rezultat material, și anume avarierea a trei autovehicule și rănirea unei persoane.
Deși inculpatul nu a fost condamnat anterior printr-o hotărâre penală rămasă definitivă, instanța a avut în vedere natura și frecvența faptelor ilicite săvârșite de acesta, reținând că inculpatului i s-au aplicat în repetate rânduri amenzi administrative pentru săvârșirea mai multor fapte contra siguranței circulației pe drumurile publice, precum și faptul că acesta este cercetat în prezent pentru alte fapte de același gen în alte cauze.
Aplicând aceste criterii așa cum au fost descrise anterior, instanța le-a avut în vedere mai întâi pentru alegerea uneia dintre pedepsele prevăzute alternativ.
Astfel, instanța a reținut că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea, o condamnare la pedeapsa amenzii nu pare a fi aptă să ducă la îndeplinirea scopului pedepsei, având în vedere faptul că inculpatului i s-au aplicat mai multe amenzi administrative ca urmare a dispunerii unei soluții în baza art. 181 C.pen. 1969, dar acesta nu a înțeles să se conformeze prevederilor legale.
Instanța a dat eficiență atitudinii procesuale a inculpatului, care a recunoscut fapta reținută în sarcina sa prin rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă conform procedurii simplificate, având în vedere la stabilirea pedepsei prevederile art. 396 alin. (10) C.pr.pen., în sensul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă.
Față de cele reținute, în baza art. 396 (2) C.pr.pen., constatând că existența faptei a fost dovedită, constituie infracțiune și a fost săvârșită de acesta, instanța a condamnat pe inculpatul G. B. la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conduce pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România (fapta din 06.11.2013), prevăzută de art. 335 alin. (2) C.pen..
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei închisorii, instanța a reținut că se impune executarea acesteia în regim de detenție, prin prisma motivelor reținute mai sus în cadrul analizei criteriilor de individualizare a pedepsei.
În baza art. 67 alin. (1) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a alege pe o perioadă de 3 ani, apreciind că natura și modul de săvârșire al infracțiunii denotă un comportament nedemn pentru ocuparea sau exercitarea funcțiilor menționate, ținând cont și de interdicțiile instituite de lege în vederea ocupării sau exercitării acestora.
Referitor la conținutul acesteia, s-a avut în vedere, pe lângă reglementarea internă, posibilitatea aplicării acestora întrucât există o nedemnitate, cerință dedusă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în această privință (cauzele S. și P. contra României), jurisprudență ce are putere obligatorie în temeiul art. 11 și 20 din Constituția României. Aplicând acest principiu în cauza de față, s-a reținut că față de specificul faptelor, întrucât inculpatul a încălcat în repetate rânduri normele referitoare la siguranța traficului rutier, neînțelegând să se conformeze unei prevederi imperative.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul G. B., cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București – Secția aII-a Penală la data de 24.03.2015 sub nr._ (_ ).
Inculpatul G. B. prin apărător a solicitat instanței, în temeiul dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p., admiterea apelului și, ca urmare a reaprecierii probelor, conduitei procesuale a inculpatului și a înscrisurilor în circumstanțiere, dispunerea unei alte modalități de executare a pedepsei decât cea a detenției în penitenciar.
S-a subliniat faptul că inculpatul se află la prima încălcare a legii penale, are studii superioare și calificarea profesională de arhitect, familia sa trebuie să restituie un credit ipotecar și, atât el, cât și alte rude apropiate suferă de hepatită.
Inculpatul nu a dat declarație în fața Curții de Apel și a depus la dosarul cauzei înscrisuri în circumstanțiere.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul G. B. pentru următoarele considerente:
Astfel, situația de fapt a fost corect stabilită de prima instanță și nu a fost contestată de Ministerul Public sau de inculpat. De altfel, în fața primei instanțe, acesta a solicitat aplicarea procedurii simplificate de judecată, recunoscând săvârșirea faptei de care este acuzat.
Curtea constată că probele administrate în cauză, anume procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă, declarațiile martorului A. C. T., declarațiile martorului S. G. M., declarațiile martorului Nanah I., care se coroborează cu declarațiile inculpatului G. B., confirmă faptul că, la data de 06.11.2013, inculpatul G. B. a condus în regim taxi, autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe . sector 5 București, deși avea dreptul de a conduce suspendat, și în apropierea unei treceri de pietoni, a intrat în coliziune cu două autoturisme oprite în fața sa, ce acordau prioritate de trecere pietonilor.
Instanța de control judiciar reține că prima instanță a stabilit în mod corect legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză și, totodată, a efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului.
În acest sens, Curtea apreciază că, raportat la gravitatea faptei și la circumstanțele personale ale inculpatului, se impune executarea efectivă a pedepsei aplicate. Astfel, inculpatul a săvârșit fapta în condițiile în care dreptul de a conduce i se suspendase încă din anul 2011, a produs un accident rutier în care au fost implicate alte două autoturisme și, de asemenea, persoana pe care o transporta a avut nevoie de îngrijiri medicale. Mai mult fapta a fost săvârșită în condițiile în care inculpatul, deși avea dreptul de a conduce suspendat, efectua servicii de taximetrie.
Totodată, acesta nu se află la prima încălcare a legii penale, anterior fiindu-i aplicate mai mult de 10 amenzi administrative pentru furt (în două rânduri), deținere de droguri în vederea consumului propriu (în 5 rânduri), conducere autovehicul având dreptul de a conduce suspendat (în 4 rânduri).
Separat de aceste aspecte, inculpatul săvârșit un număr impresionant de contravenții la regimul circulației pe drumurile publice, fiind implicat de 5 ori în accidente rutiere soldate cu pagube materiale și fiind sancționat pentru un număr extrem de variat de încălcări ale legislației rutiere (circulație pe sensul opus de mers, oprire neregulamentară, nesemnalizarea schimbării direcției de mers, mers înapoi neregulamentar, neacordare prioritate pietoni, circulație pe drum cu accesul interzis, depășirea vitezei legale).
Raportat la aceste împrejurări, Curtea apreciază că circumstanțele personale invocate de inculpat în apel nu pot avea ca efect amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei aplicate acestuia. După cum rezultă din cazierul judiciar și din cel rutier al inculpatului, acesta a avut în mod constant o atitudine de ignorare a prevederilor legale din materia circulației rutiere și a încălcat de asemenea în mod repetat prevederile legii penale. Extrem de îngrijorătoare pare mai ales combinația între consumul de droguri constant al inculpatului din perioada 2008-2010 și încălcările legislației rutiere din aceeași perioadă. De asemenea, trebuie reținut și faptul că, după suspendarea dreptului de a conduce autovehicule, inculpatul a continuat netulburat să conducă, fiind sancționat administrativ de 4 ori pentru această faptă. La fel, nu se poate face abstracție de numărul mare de accidente rutiere provocate de acesta în perioada 2007-2013.
În aceste condiții, instanța apreciază că doar pedeapsa închisorii cu executare efectivă îl mai poate determina pe inculpat să își corecteze comportamentul și să aibă o atitudine de respect față de normele de conviețuire socială.
Față de aceste considerente, Curtea în baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul G. B. împotriva sentinței penale nr.290 din data de 11.02.2015 a Judecătoriei Sectorului 5 București
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. va obliga inculpatul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondat apelul formulat de G. B. împotriva sentinței penale nr.290 din data de 11.02.2015 a Judecătoriei Sectorului 5 București
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.05.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. I. V. I. C.
GREFIER,
T. S.
Red.jud.V.I.V.
Dact.EA.08.06.2015/5 ex
J.S.5Buc- jud.M.P.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 773/2015.... | Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 770/2015. Curtea... → |
|---|
