Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 121/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 121/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-03-2016 în dosarul nr. 121/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 121/CO
Ședința publică din 04.03.2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – A. P. M.
GREFIER – O. I. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D. Serviciul Teritorial București - reprezentat de procuror C. I..
Pe rol se află soluționarea contestațiilor formulate de inculpații V. C. ȘI V. G. împotriva sentinței penale nr. 194/30.12.2015 pronunțate de Tribunalul Călărași, în dosarul nr._ .
Dezbaterile pe fond și susținerile părților au avut loc în ședință publică de la 01.03.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța a rămas în pronunțare asupra soluției, în temeiul art. 391 alin. 1 Cod procedură penală.
CURTEA,
Deliberând asupra contestațiilor la executare de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.194 din 30.12.2015, pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția penală, în baza art.600 alin.1 C.p.p. cu referire la art.598 alin.1 C. pr. pen. au fost respinse, ca inadmisibile, contestațiile la executare formulate de contestatorii condamnați V. C. și V. G..
Au fost obligați contestatorii la câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu (câte 130 lei pentru fiecare contestator) se plătește din fondurile Ministerului Justiției.
Instanța de fond a reținut că prin cererea depusă la data de 30.06.2015 înregistrată sub nr_, contestatorii-condamnați V. C. și V. G. au formulat contestație la executare împotriva sechestrului asigurător dispus în cauza penală formând obiectul dosarului nr._ al Tribunalului Călărași (măsurile asigurătorii fiind dispuse în cauză din timpul urmăririi penale în dosarul nr. DP/2011 al P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Călărași).
În esență, contestatorii au susținut că au fost indisponibilizate bunuri pe care cei doi soți, contestatori-condamnați, le-au achiziționat din venituri obținute prin muncă și în urma săvârșirii de infracțiuni, reclamând contestatorii că nu le-au fost primite actele din care rezultă proveniența licită a respectivelor venituri.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 461 C.p.p.(vechi) - 598 C.p.p..
S-a dispus atașarea dosarului de fond –_ al Tribunalului Călărași și, din oficiu, s-au solicitat relații D.G.F.P. Călărași despre stadiul executării titlului executoriu pe care-l constituie sentința penală 122/2012 pronunțată în dosarul nr._, din răspunsul acestei instituții rezultând că a primit alt titlu executoriu (sentința penală nr.556/2013 a Tribunalului București, rămasă definitivă prin decizia penală 1560/2014 a C.A.B.).
Contestatorii au depus la dosar o . acte de proprietate și financiar-bancare (enumerate în borderoul de la fila 82 din dosar) iar pentru contestatorul V. C. – acte medicale.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele și temeiurile prezentei cereri, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 122/06.09.2012 pronunțată în dosarul nr._ pronunțată de Tribunalul Călărași au fost condamnați contestatorii V. C. și V. G. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. 1 și art. 13 alin. 1 din Legea nr.678/2001, de art. 329 C.p. și de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003, fiind dispusă măsura confiscării speciale în folosul statului a sumei de 660.000,50 Euro sau a echivalentului în lei, dar și „menținerea măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpaților.”
Sentința penală nr.122/2012 a rămas definitivă pentru V. C. prin decizia penală 354/2012 a C.A.B. – Secția I Penală și decizia penală nr.1474/29.04.2013 a Î.C.C.J., în vreme ce pentru V. G. sentința a fost desființată în parte, cauza fiind trimisă spre rejudecare în ceea ce privește pe această contestatoare, condamnată prin sentința penală nr.47/2013, definitivă prin decizia penală 278/2013 a Curții de Apel București – Secția I Penală și decizia penală nr.1865/30.05.2014 a Î.C.C.J.
Verificând actele dosarului nr. 33/D/P/2009 în care s-au dispus aceste măsuri, constată că au fost dispuse prin ordonanța din 15.02.2011 asupra imobilelor situate în Călărași, ., jud. Călărași și în Călărași, ., nr.4, ., . și s-a procedat la aplicarea lor la data de 16.02.2011 în prezența petentei V. G. a inculpatului V. D., V. C., dar și a apărătorului ales, sechestrele fiind notate în cartea funciară conform încheierilor de la filele 82 și următoarele din același volum II al dosarului de urmărire penală.
Din dosarul amintit nu a rezultat că s-ar fi dispus indisponibilizarea sumelor de bani aflate în conturile celor doi contestatori.
În raport de temeiul juridic și motivele cererii, s-a constatat că aceasta, deși este intitulată „scoatere de sub sechestru, ridicare sechestru”, tinde a releva nelămuriri în ceea ce privește măsura confiscării speciale dispuse de instanța de fond și necontestată de contestatorii V. C. și V. G. în căile ordinare de atac.
S-a mai contestat dispoziția definitivă de menținere a măsurilor asigurătorii dispuse la urmărirea penală, în condițiile în care acestea nu au fost contestate în termenul conform regulilor de procedură în vigoare la data aplicării măsurii – art. 168 C.p.pen. 1968.
Potrivit acestui ultim text de lege (art.168 alin 3 C.p.p.), dar și potrivit noii reglementări, art. 600 alin 3 C.p.p. cu referire la art. 250 alin. 8, având în vedere că sentința penală nr. 122/2012 a rămas definitivă la 29.04.2013, (V. C.), respectiv măsura sechestrului, că sentința penală nr.47/2013 privind pe V. G. a rămas definitivă la 30.05.2014, s-a constatat potrivit legii civile, motiv pentru care contestația dedusă judecății în temeiul C.p.p. este inadmisibilă.
Cât privește măsura confiscării speciale (aspect criticat de contestatorul V. C. în susținerea contestației), apreciază că se antamează probleme de fond care, au fi putut fi evocate în căile ordinare de atac, nerelevându-se niciunul dintre motivele prevăzute expres în art. 598 alin. 1 lit. a,b,c C.p.p., motiv pentru care, și sub acest aspect urmează a constata că prezentele contestații sunt inadmisibile.
Împotriva acestei hotărâri au formulat contestații contestatorii V. C. și V. G., cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București – Secția a II-a penală la data de 03.02.2016 sub nr._ (_ ).
Contestatorul V. C. nu a precizat motivele contestației, a solicitat - în scris - judecarea cauzei în lipsă, fiind reprezentat de apărător din oficiu.Tot prin cerere scrisă (fila 22 dosar) a menționat că își retrage contestația formulată.
Contestatoarea V. G. a criticat sentința atacată, invocând faptul că măsurile asigurătorii sunt dispuse asupra unor bunuri care sunt necesare copiilor săi pentru a se întreține, arătând că are 10 copii, cu vârste cuprinse între 10 și 30 ani și că ridicarea sechestrului asupra sumelor de bani i-ar ajuta pe aceștia să plătească facturile. Totodată, a precizat că respectivele sume de bani pe care s-a instituit sechestrul asigurător nu au fost obținute prin infracțiunile presupus comise de aceasta și soțul său (contestatorul V. C.), care este și el în stare de deținere.
Examinând sentința atacată, prin raportare la criticile formulate, dar și din oficiu, conform dispozițiilor art. 597 C.p.p. și art. 425 1 C.p.p., Curtea constată următoarele:
Cu privire la contestația formulată de către contestatorul V. C., având în vedere manifestarea de voință a acestuia exprimată în scris prin declarația atestată de administrația locului de deținere (aflată la fila 22 din dosar), dar și dispozițiile art. 599 alin. 3 C.p.p. rap. la art. 597 alin. 8 C.p.p. și art. 425 1 alin. 3 C.p.p. care permit retragerea unei cereri de către persoana care a făcut-o, Curtea va lua act de manifestarea de voință a acestuia.
În ceea ce privește contestația formulată de către contestatoarea V. G., Curtea constată că motivele invocate de aceasta atât în fața instanței de fond, cât și în fața Curții sunt, de fapt, critici privind măsura de siguranță a confiscării speciale și a măsurilor asigurătorii menținute prin hotărârea de condamnare.
Astfel, prin sentința penală nr. 122/06.09.2012 pronunțată în dosarul nr._ pronunțată de Tribunalul Călărași au fost condamnați contestatorii V. C. și V. G. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. 1 și art. 13 alin. 1 din Legea nr.678/2001, de art. 329 C.p. și de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, fiind dispusă măsura confiscării speciale de la inculpați în folosul statului a sumei de 660.000,50 Euro sau a echivalentului în lei, dar și ,,menținerea măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpaților.”
Sentința penală nr.122/2012 a rămas definitivă pentru V. C. prin decizia penală 354/2012 a C.A.B. – Secția I Penală și decizia penală nr.1474/29.04.2013 a Î.C.C.J., respectiv pentru contestatoarea V. G. sentința a fost desființată în parte, cauza fiind trimisă spre rejudecare în ceea ce privește pe această contestatoare (doar referitor la omisiunea pronunțării cu privire la o infracțiune, dar nu cu privire la măsura de siguranță a confiscării speciale), ulterior fiind condamnată prin sentința penală nr.47/2013, rămasă definitivă prin decizia penală 278/2013 a Curții de Apel București – Secția I Penală și decizia penală nr.1865/30.05.2014 a Î.C.C.J.
Potrivit art. 598 alin. 1 C.p.p., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
Aspectele învederate de către contestatoare în cauza de față, însă, nu reprezintă împrejurări ivite în cursul executării, care să poată fi invocate și, respectiv, soluționate în cadrul unei contestații la executare, ci sunt critici referitoare la măsura de siguranță a confiscării speciale și măsura asiguratorie a sechestrului care a fost dispusă asupra bunurilor contestatoarei, adică aspecte ce au fost analizate și soluționate definitiv prin hotărârea de condamnare. Așadar, prin contestația formulată, petenta practic solicită modificarea dispozițiilor instanței care au intrat în puterea lucrului judecat, fără a fi incidentă în cauză niciuna dintre situațiile în care hotărârile penale definitive sunt susceptibile de modificări și schimbări în cursul executării.
Față de aceste considerente, Curtea - constatând că sentința atacată este legală și temeinică – în baza art. 597 alin.8 C.p.p. rap. la art. 425 1 alin. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondată contestația formulată de către contestatoarea-persoană condamnată V. G..
În baza art. 275 alin. 2,4 C.p.p. va fi obligat fiecare dintre contestatorii – persoane condamnate la plata a câte 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariile apărătorilor din oficiu, în cuantum de câte 130 lei fiecare, se vor din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 599 alin. 3 C.p.p. rap. la art. 597 alin. 8 C.p.p. și art. 425 1 alin. 3 C.p.p. ia act de retragerea contestației formulate de către contestatorul – persoană condamnată V. C. împotriva sentinței penale nr. 194/30.12.2015 pronunțate de Tribunalul Călărași, în dosarul nr._ .
În baza art. 597 alin.8 C.p.p. rap. la art. 425 1 alin. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondată contestația formulată de către contestatoarea-persoană condamnată V. G..
În baza art. 275 alin. 2,4 C.p.p. obligă fiecare dintre contestatorii – persoane condamnate la plata a câte 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariile apărătorilor din oficiu, în cuantum de câte 130 lei fiecare, se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.03.2016
PREȘEDINTE,
A. P. M.
GREFIER,
O. I. B.
red. A.P.M./23.03.2016
dact. A:L. 2 ex./08.03.2016
T. Călărași – jud.: R. R.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 421/2016.... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 123/2013. Curtea de... → |
|---|
