Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 369/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 369/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-03-2016 în dosarul nr. 369/2016
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 369/A
Ședința publică din 02.03.2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: G. C.
JUDECĂTOR: L. C. C.
GREFIER: E. L. N.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror M. T..
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpatul B. A. împotriva sentinței penale nr. 18/20.01.2016 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-inculpat B. A., personal și asistat de apărător ales avocat C. S. care depune împuternicirea avocațială la dosar și de apărător desemnat din oficiu avocat P. M. care depune delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul desemnat din oficiu al apelantului-inculpat B. A. solicită să se ia act de încetarea delegației.
Apelantul-inculpat B. A., la interpelarea instanței, arată că nu dorește să dea declarație în fața Curții de Apel București și că își menține depozițiile anterioare.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat B. A. solicită admiterea apelului care vizează modalitatea de executare a pedepsei și învederează instanței că inculpatul are studii superioare și intenționează să se angajeze în instituții publice, acesta fiind motivul pentru care apărarea a solicitat individualizarea pedepsei și amânarea aplicării acesteia.
În opinia sa, legea penală mai favorabilă este legea nouă, care prevede, alternativ, pedeapsa închisorii cu sancțiunea amenzii și inclusiv cu privire la modalitatea de individualizare efectivă.
Solicită să se stabilească că legea penală nouă este mai favorabilă și, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 83 și următoarele Cod penal, amânarea aplicării pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului, hotărârea atacată fiind legală și temeinică iar analiza realizată de instanța de fond, judicioasă.
Încă de la momentul pronunțării deciziei Curții Constituționale, analiza legii penale mai favorabile se face global și nu instituții iar în această cauză instanța de fond a constatat că trebuie să condamne raportat la circumstanțele personale și reale, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Instanța a constatat că este mai favorabilă legea veche întrucât nu dispunea și obligativitatea aplicării muncii în folosul comunității.
Consideră că în speță nu se poate doar stabili o pedeapsă a cărei executare să fie amânată, inculpatul trebuind să își asume consecințele faptelor sale.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat B. A., în replică, arată că susținerile sale au vizat tot o aplicare globală și că trebuie stabilit cuantumul pedepsei mai favorabile.
În opinia sa, legea penală nouă este mai favorabilă, fiind prevăzută alternativ amenda dar și analizând consecințele, modalitatea în care se stabilește pedeapsa deoarece există posibilitatea aplicării amânării executării acesteia.
Apelantul-inculpat B. A., având ultimul cuvânt, arată că își menține declarațiile, că regretă, a fost afectat și pe plan personal, că vrea să se angajeze la Ministerul Mediului și ar dori să plece și în străinătate.
CURTEA
Asupra apelului penal de față, deliberând constată următoarele:
Prin sentința penală nr.18 din 20.01.2016, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București a fost respinsă cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sa.
În baza art.86 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu aplic. art.5 C.pen., cu aplic. art. 396 alin.10 C.p.p. a fost condamnat pe inculpatul B. A., la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără a poseda permis de conducere (faptă din 03.08.2013).
În temeiul art.71 alin. 1 C.pen.1969, cu aplic. art.5 C.pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.a teza a 2-a:dreptul de a fi ales și lit.b C.p.
În baza art.87 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu aplic. art.5 C.pen., cu aplic. art. 396 alin.10 C.p.p. a fost condamnat inculpatul B. A., la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală (faptă din 03.08.2013).
În temeiul art.71 alin. 1 C.pen.1969, cu aplic. art.5 C.pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.a teza a 2-a:dreptul de a fi ales și lit.b C.p.
În baza art. 33 lit. b) rap. la art. 34 alin 1 lit. b) Cod penal 1969 s-au constatat că infracțiunile pentru care a fost condamnat prin sentință au fost concurente și contopindu-le, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 luni închisoare.
În temeiul art.71 alin. 1 C.pen.1969, cu aplic. art.5 C.pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.a teza a 2-a:dreptul de a fi ales și lit.b C.p.
În baza art. 86 ind.1 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune București pe o perioadă de 2 ani și 10 luni, termen de încercare, stabilit potrivit art. 86 ind.2Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 5 din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 86 ind.3Cod penal instanța de fond a pus în vedere inculpatului să se supună măsurilor de supraveghere și obligațiilor prevăzute de art. 86 ind.3alin. 1 lit. a) – d) Cod penal, respectiv: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune București; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 ind.4Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art.274 alin.1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 9581/P/2013 din data de 09.10.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului B. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 și pentru infracțiunea de conducere a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 33 lit. b din C.pen. rdin 1969 și a art. 5 alin. 1 C.pen.
Analizând actele și lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut că la data de 03.08.2013, în jurul orei 03:00, inculpatul B. A. a condus autoturismul marca Peugeot 307 cu nr. de înmatriculare_ pe . cu .. București – sector 6, unde a fost oprit de organele de poliție ale Secției 21.
Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest rezultând o concentrație de 0,64 mg/l alcool pur în aerul expirat (Drager Alcotest) fiind ulterior condus la INML unde i-au fost prelevate două mostre de sânge.
Conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1816, la data de 03.08.2013, ora 04:30, inculpatul B. A. avea o îmbibație alcoolică de 1,15 g ‰, iar la ora 05:30, alcoolemia acestuia era de 0,95 g‰. În urma efectuării expertizei medico-legale pentru calcularea retroactivă a alcoolemiei raportat la ora săvârșirii faptei, s-a stabilit că inculpatul ar fi avut o alcoolemie teoretică în eliminare de cca 1,45 g‰, (raport de expertiză medico-legală nr. A_ ).
Potrivit procesului-verbal de constatare a infracțiunii din data de 03.08.2013 coroborat cu procesul-verbal privind verificarea inculpatului în bazele de date ale poliției s-a stabilit că la momentul conducerii autoturismului, inculpatul nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicul. Totodată, cu ocazia audierii, acesta a arătat că nu a urmat cursurile vreunei școli de șoferi și că autoturismul pe care l-a condus aparține mamei sale, B. V., conducându-l fără știința acesteia.
Situația de fapt a rezultat din declarațiile inculpatului date în cursul urmăririi penale în sensul recunoașterii conducerii autoturismului marca Peugeot 307 cu numărul de înmatriculare_ sub influența băuturilor alcoolice și fără a poseda permis de conducere. Acestea au fost confirmate și de declarația martorului P. A., care a arătat că la momentul săvârșirii faptelor se afla în mașină cu inculpatul, pe scaunul din partea dreaptă, iar pe bancheta din spate se afla prietena sa, numita P. M. V.. În continuare, martorul a indicat că inculpatul l-a sunat și i-a solicitat ajutorul explicându-i că se află în stare de ebrietate și, în timp ce conducea un autoturism, fără a poseda permis de conducere a lovit cu roata din partea dreapta față o bordură a unui trotuar.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și în fața instanței, solicitând să fie judecat conform procedurii simplificate prev. de art. 375 C. proc.pen.
Întrucât faptele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B. A. au fost săvârșite înainte de . noului cod penal, în temeiul art. 5 alin. 1 C.pen., instanța de fond a analizat incidența legii penale mai favorabile aplicabile în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat instanței să facă aplicarea vechii reglementări în considerarea tratamentului sancționator al concursului și a obligațiilor care pot fi dispuse cu ocazia luării măsurii de suspendare sub supraveghere. Inculpatul, prin avocat a solicitat aplicarea dispozițiilor legii noi întrucât acestea prevăd posibilitatea amânării aplicării pedepsei, iar în subsidiar aplicarea dispozițiilor referitoare la măsura suspendării sub supraveghere, tot în temeiul noului cod, argumentând durata mai scurtă a termenului de supraveghere.
În acest sens, instanța de fond a avut în vedere condițiile de incriminare, de tragere la răspundere penală și de sancționare ale infracțiunilor săvârșite de către inculpat.
Infracțiunea de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere este reglementată în mod similar de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2012 și de art. 335 alin. 1 C.pen. Astfel, nu există modificări raportat la condițiile de incriminare, tragere la răspundere sau sub aspectul tratamentului sancționator. De asemenea, infracțiunea de conducere a unui vehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr.195/2012 și de art. 336 alin. 1 C.pen prezintă reglementări similare cu excepția tratamentului sancționator. Astfel, deși limitele de pedeapsă sunt asemănătoare, potrivit noii reglementări se prevede ca pedeapsă alternativă, pedepsei închisorii, pedeapsa cu amenda.
Întrucât în cauză inculpatul a săvârșit două infracțiuni înainte de condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele, un alt criteriu pentru determinarea legii penale mai favorabile îl constituie tratamentul sancționator în caz de concurs. Din acest punct de vedere, dispozițiile vechii reglementări sunt mai favorabile întrucât prevăd doar aplicarea pedepsei celei mai grele care poate fi mărită până la maximul special la care se mai poate adăuga și un spor facultativ, pe când în noua reglementare se aplică pedeapsa cea mai grea la care se adaugă un spor fix și obligatoriu de 1/3 din restul pedepselor.
Totodată, având în vedere solicitarea inculpatului de dispunere a amânării aplicării pedepsei, iar în subsidiar a măsurii suspendării sub supraveghere în temeiul noului cod, legea penală mai favorabilă urmează a fi analizată și cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepsei.
Astfel, întrucât inculpatul a săvârșit două infracțiuni, aflate în concurs există un anumit nivel de gravitate care circumstanțiază faptele comise prin raportare la pericolul creat pentru siguranța în trafic. Pentru aceste motive, instanța de fond a apreciat că legea penală mai favorabilă este cea veche.
De asemenea, conform art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal, pentru determinarea legii penale mai favorabile raportat la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 din Codul penal, instanța a avut în vedere sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau de supraveghere. Prin urmare, întrucât potrivit 863 din C.pen. din 1969 nu se prevede obligația prestării unei munci în folosul comunității, spre deosebire de art. 93 alin. 3 C.pen, instanța a constatat că reglementarea anterioară este mai favorabilă, termenul de supraveghere, nefiind relevant în acest caz.
Având în vedere toate cele arătate anterior, instanța de fond a constatat că legea veche este mai favorabilă inculpatului și în consecință, în raport de dispozițiile acesteia, va analiza elementele constitutive ale infracțiunilor sub aspectul cărora a fost trimis în judecată inculpatul, stabilind și tratamentul sancționator aferent.
Concluzionând, instanța de fond a respins cererea formulată de inculpat de aplicare a dispozițiilor legii noi în considerarea posibilității dispunerii amânării aplicării pedepsei sau a aplicării suspendării sub supraveghere potrivit noului cod având în vedere dispozițiile tranzitorii analizate.
Instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului care la data de 03.08.2013, în jurul orei 03:00, a condus autoturismul marca Peugeot 307 cu numărul de înmatriculare_ fără a poseda permis de conducere și având o îmbibație alcoolică de cca 1,45 g‰ întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără permis de conducere și de conducere a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge prev. de art. 86 alin. 1 și art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 33 lit. b din C.pen. din 1969 și art. 5 alin. 1 C.pen.
Cu privire la infracțiunea de conducere a unui autovehicul fără permis prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, instanța de fond a constatat că sub aspectul laturii obiective, elementul material s-a realizat prin activitatea inculpatului, care a condus autoturismul pe drumurile publice din municipiul București, fără a poseda permis de conducere pentru vreo categorie de vehicule. Urmarea imediată a infracțiunii a constat în punerea în primejdie a siguranței traficului rutier și pietonal pe drumurile publice. Legătura de cauzalitate, în cazul acestei infracțiuni de pericol, rezultă din însăși materialitatea faptei. Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție, în modalitatea intenției indirecte conform dispozițiilor art. 19 alin. 1 lit. b C.pen. 1969, întrucât a prevăzut starea de pericol creată pentru siguranța traficului rutier și deși nu a urmărit-o, a acceptat posibilitatea producerii acesteia.
Cu privire la infracțiunea de conducere a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, instanța a constatat că sub aspectul laturii obiective, elementul material a constat în activitatea inculpatului care a condus autoturismul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l pur în sânge. Urmarea imediată a infracțiunii a constat în punerea în primejdie a siguranței circulației pe drumurile publice. Legătura de cauzalitate, în cazul acestei infracțiuni de pericol, rezultă din însăși materialitatea faptei. Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție, în modalitatea intenției indirecte conform dispozițiilor art. 19 alin. 1 pct.1 lit. b C.pen. din 1969, întrucât a prevăzut starea de pericol creată pentru siguranța traficului rutier și deși nu a urmărit-o, a acceptat posibilitatea producerii acesteia.
Din analiza fișei de cazier a inculpatului a rezultat că acesta nu are antecedente penale.
Având în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni care au fost săvârșite înainte ca acesta să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, instanța de fond a stabilit pedeapsa pentru fiecare infracțiune, urmând ca ulterior să aplice regulile referitoare la concursul de infracțiuni prev. de art. 34 alin. 1 lit. b din C.pen. din 1969.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 alin. 1 C.pen. din 1969, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Cu privire la gradul de pericol social al faptelor săvârșite, s-a reținut de instanța de fond că prin nesocotirea normelor legale, respectiv conducerea unui autoturism fără permis și având o îmbibație alcoolică de 1,45 g‰, acesta a creat un risc pentru siguranța traficului rutier.
În raport de persoana inculpatului, instanța a constatat că la data săvârșirii faptei inculpatul era în vârsta de 27 ani, cu studii superioare și nu avea un loc de muncă. Cu toate acestea, ulterior săvârșirii faptelor inculpatul a devenit salariat, având în prezent un loc de muncă stabil, astfel cum rezultă și din înscrisurile depuse în circumstanțiere și declarația dată în fața instanței. Din recomandările și caracterizările existente la dosarul cauzei reiese că B. A. este o persoană integrată în societate.
Totodată, conduita inculpatului, aflat la primul conflict cu legea penală, ulterior săvârșirii faptelor, a fost una cooperantă atât în fața organelor de urmărire penală cât și în fața instanței.
Având în vedere că judecata s-a desfășurat potrivit procedurii simplificate, inculpatul recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina sa, la stabilirea pedepsei, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu o treime. Astfel, în cazul celor două infracțiuni, sancționate cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, noile limite de pedeapsă, reduse cu o treime, vor fi de 8 luni închisoare, respectiv 3 ani și 4 luni.
Astfel, instanța de fond, în baza art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen. rap. la art. 396 alin.10 C.proc.pen a condamnat pe inculpatul B. A. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere la pedeapsa de 10 luni închisoare.
În baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C.pen. instanța de fond a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C.pen. din 1969, respectiv a dreptului de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, apreciind că, prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății acesta nu mai este eligibil pentru ocuparea unei funcții publice sau care implică exercițiul autorității de stat întrucât nu este demn de a participa la organizarea comunității din care face parte.
În baza art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen. rap. la art.396 alin.10 C.proc.pen a condamnat pe inculpatul B. A. pentru săvârșirea infracțiunii conducere a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge, la pedeapsa de 10 luni închisoare.
În baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C.pen. din 1969, respectiv a dreptului de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, apreciind că, prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății acesta nu mai este eligibil pentru ocuparea unei funcții publice sau care implică exercițiul autorității de stat, întrucât nu este demn de a participa la organizarea comunității din care face parte.
Cu privire la pedeapsa stabilită în cazul concursului de infracțiuni săvârșit de inculpat, instanța, a aplicat pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 luni închisoare, apreciind că este suficientă în vederea atingerii scopului preventiv și educativ al pedepsei, motiv pentru care nu a procedat la aplicarea unui spor facultativ.
Raportat la modalitatea de executare a pedepsei, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile suspendării sub supraveghere prev. de art. 861 din C.pen. din 1969. Astfel, pedeapsa aplicată este mai mică de 3 ani, conform fișei de cazier inculpatul nu are antecedente penale, iar circumstanțele concrete în care a fost săvârșită fapta și atitudinea cooperantă în fața organelor judiciare conduc la concluzia că scopul educativ si preventiv al pedepsei poate fi atins si fără ca pedeapsa sa fie executată în stare de detenție.
În baza art. 863 C.pen. din 1969, instanța de fond a pus în vedere inculpatului să se supună măsurilor de supraveghere și obligațiilor prevăzute de art. 863 alin. 1 lit. a) – d) Cod penal, respectiv: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune București; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul B. A. criticând sentința pentru netemeinicie.
Se învederează că instanța de fond putea aprecia în raport de circumstanțele sale personale că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea dispozițiilor art.83 C. pen., referitoare la amânarea aplicării pedepsei.
Analizând apelul formulat sub aspectul motivelor formulate cât și din oficiu sub toate aspectele, Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond în baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, coroborat cu declarația inculpatului de recunoaștere în integralitate a faptelor pentru care a fost trimis în judecată, în condițiile solicitării ca judecarea cauzei să aibă loc în procedura simplificată, a constatat în mod corect, dincolo de orice îndoială rezonabilă, existența faptei și a vinovăției inculpatului sub aspectul infracțiunilor prev. de art.86 alin.1 și respectiv art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor, Curtea constată că instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art.72 alin.1 C. pen., respectiv pericolul social al faptelor comise, constând în conducerea unui autoturism fără a poseda permis de conducere și cu o îmbibație alcoolică de 1,45 g%0, urmarea produsă, constând în periclitarea siguranței traficului rutier dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care la momentul comiterii faptelor avea vârsta de 27 ani, studii superioare, iar de la momentul trimiterii în judecată s-a angajat, aspecte din care rezultă că inculpatul s-a reintegrat din punct de vedere social.
Referitor la modalitatea de executare, aplicarea dispozițiilor art.861 C. pen. referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 10 luni închisoare, pe un termen de încercare de 2 ani și 10 luni, este de natură să asigure reeducarea inculpatului, prevenirea comiterii de infracțiuni similare în viitor, având în vedere obligațiile impuse de instanța de fond cărora acesta este dator să se supună și care sunt de natură să asigure adoptarea de către inculpat a unei conduite de respect și conformare față de normele de drept.
Așa fiind, Curtea în baza art.421 pct.1 lit.b C. pr. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B. D..
Văzând și dispozițiile art.275 alin.2 și art. 82 alin.1 din Legea nr. 51/1995, republicată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul inculpat B. D. împotriva sentinței penale nr. 18/20.01.2016 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București în dosarul nr._ .
Obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, de 100 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2.03.2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
G. C. L. C. C.
GREFIER,
E. L. N.
red. C.G.
dact. A.L. 2 ex./09.03.2016
Jud. Sect. 6 București – jud.: G. O.
| ← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 350/2016.... | Agresiunea sexuală. Art.219 NCP. Decizia nr. 381/2016. Curtea... → |
|---|
