Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 293/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 293/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-10-2012 în dosarul nr. 293/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(_ )
DECIZIA PENALĂ nr. 293/A
Ședința publică din: 16.10.2012
Curtea constituită din:
Președinte: S. C.
Judecător: O. B.
Grefier: S. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror N. M..
Pe rol pronunțarea cauzei penale, având ca obiect apelurilor declarate de P. de pe lângă Tribunalul București și de inculpatul T. V., împotriva sentinței penale nr. 403/13.06.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a penală, în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile și susținerile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 08.10.2012, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a da posibilitatea apelantului-inculpat să depună concluzii scrise și, ulterior, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 15.10.2012 și pentru astăzi, 16.10.2012 și a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 403/13.06.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a penală, s-a dispus condamnarea inculpatului T. V., la pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin.1 lit.b si alin.3 din Legea 241/2005 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal și 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.280 indice 1 din Legea 31/1990 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal.
S-a aplicat pe lângă pedeapsa închisorii stabilită pentru infracțiunea de evaziune fiscală, pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prev.de art 64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal pe o durată de 2 ani.
In temeiul disp.art. 33 lit.a, 34 lit.b Cod penal s-a dat spre executare inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a ,lit.b C.p.
Cu titlu de pedeapsă accesorie au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit.b C.p.
In temeiul disp.art.61 alin.1 C.p. s-a procedat la revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de 1349 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani si 6 luni închisoare aplicata prin sentința penală nr.293/04.02.2002 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.964/05.06.2002 a Tribunalului Bucuresti, Sectia a II-a Penala, rest ce a fost contopit cu pedeapsa rezultanta, aplicata pentru faptele deduse judecății, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a lit.b C.p., in conditiile disp.art.65 C.p.
In temeiul disp.art.11 din Legea 241/2005 rap.la art.163 C.p.p., s-a dispus instituirea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului in vederea reparării pagubei produse prin infractiune.
Pe latură civilă, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1.964.214 lei despagubiri civile catre stat reprezentat de Ministerul Finantelor Publice ANAF, plus dobânda legala aferenta de la data savarsirii faptei si pana la achitarea debitului.
In temeiul disp.art.191 C.p.p. inculpatul a fost obligat la 9000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: la data de 11.12.2007 inculpatul T. V., în calitate de cesionar, și soția acestuia T. T., în calitate de cedent, au încheiat contractul de cesiune a părților sociale deținute de T. T. în calitate de asociat unic al S.C. ACTIV N"TONY S.R.L., CUI_, asociat unic și administrator devenind inculpatul T. V., în acest sens fiind întocmite contractul de cesiune a părților sociale din data de 11.12.2007, actul adițional nr.l din data de 11.12.2007 și actul constitutiv din data de 13.12.2007 care au fost depuse la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București.
Începând cu data de 01.01.2008, prin intermediul S.C. ACTIV N"TONY S.R.L., inculpatul a început să desfășoare mai multe operațiuni de achiziții intracomunitare din statele membre ale Uniunii Europene valoarea totală a acestora la data de 25.04.2008 fiind de 15.656.794,33 lei, obiectul constituindu-1 fructe și legume pe care le-a comercializat ulterior pe piața românească. Livrările intracomunitare de bunuri au fost realizate de următoarele societăți comerciale: Agro Pak2, Bavaria Saat, Frutas Grupo Dimar Export, Sociedad de Frutas Almeria 2000, Mediteran Fruits 2000, Mo-Ha Trade 96, Starking Zrt,Zold Kert Tesze, Matryin G., B. M di Grandi Danielle, Boarini, Brafrutta di Bendinelli Cesare, Commerciale V., Consortio M., Continentgal Fruit, Cooperativa Agricola SG Duemila, Cover Fruita, Coves Grupo Apovf di Lenardo Spa, Dolcefrutta, Due Esse Frutta, Euroverde, Fpf Import Export Prodotti, Frutexport SRL, Fruttital Distributione SRL, Garden F. SRL, General Frutta, Leonardi Salvatore, Mafini Erestino, M. F., Masato Srl (Busato), N. Fruits, Ortofrutta, Scaravonati Di Scara, Perusi Plimont Snc Readafruit, Saretto, Sempre V. S., Solefrutta, Spreafico Import Export Ortofru, Tresfruit di Brentegani, Vi Da Ma, Zamblera Maurizio, Handel in Landbouw Productde Ba&T0, Agro Pak Ltd și Agrofrost . Inculpatul T. V., în calitate de administrator al S.C. ACTIV NTONY S.R.L., a omis să evidențieze în alte documente legale astfel cum acestea sunt definite de art.2 lit.c din legea nr.241/2005, respectiv în decontul de tva (formularul 300) toate operațiunile comerciale de vânzare a mărfurilor achiziționate intracomunitar în cuantum de 10.111.767 lei livrate pe piața românească și a veniturilor realizate din acestea în valoare de 10.400.819 lei, omițând totodată să evidențieze în declarația recapitulativă aferentă trimestrului I suma de 4.345.493,33 lei reprezentând achiziții intracomunitare de legume și fructe, iar în declarația 100 suma de 47.688 lei reprezentând impozit pe profit, iar în evidențele contabile, respectiv în Registrul de evidență fiscală a omis să evidențieze integral operațiunile comerciale realizate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. Prin acest mod de operare, inculpatul a prejudiciat bugetul general consolidat al statului cu suma de 1.976.214 reprezentând taxă pe valoare adăugată de plată și impozit pe profit. Ulterior cesiunii părților sociale, inculpatul T. V. s-a prezentat la data de 06.06.2008 și la data de 14.07.2008 în fața funcționarilor bancari ai Agenției Doraly - Banca Transilvania unde a completat fișele de actualizare a împuterniciților pe contul bancar al S.C. ACTIV NTONY S.R.L., în calitate de reprezentant legal și aplicând ștampila aceleiași societăți pe care anterior a pretins că a predat-o noilor asociați la data de 06.05.2008.
În declarațiile date, inculpatul T. V. arată că, în luna decembrie 2007 a preluat părțile sociale și a devenit administrator al . SRL, sens în care a întocmit toate documentele necesare și le-a depus la O.R.C. Din luna ianuarie 2008 a început să efectueze importuri de legume și fructe din Comunitatea Europeana.
În perioada ce face obiectul cercetării, respectiv 01.01.2008 – 31.07.2008, inculpatul T. V. a acționat în calitate de administrator de drept al . SRL, cât și in calitate de administrator de fapt. În această calitate avea obligația evidențierii operațiunilor comerciale în deconturile de TVA (declaratia 300) declarațiile privind obligațiile de plată la bugetul de stat (declaratia 100) declarația privind achizițiile intracomunitare (declaratia 390) pentru achizițiile intracomunitare efectuate conform facturilor fiscale emise de furnizorii externi. Nu au fost evidențiate operațiuni comerciale reprezentând contravaloarea achizițiilor intracomunitare achitată furnizorilor externi și a veniturilor încasate din aceste operațiuni în evidentele contabile ale societății, respectiv in Registrul de evidenta fiscala, cat si in alte documente legale asa cum acestea sunt definite in art.2 lit.c din Legea 241/2005. In acest fel a fost prejudiciat bugetul general consolidat al statului cu taxa pe valoarea adaugata de plata si impozit pe profit.
Deși inculpatul T. V. a indicat ca a existat un contabil autorizat in persoana numitei M. N., aceasta nu a putut fi identificată, iar din verificarea bazei de date online a C.E.C.C.A.R. a rezultat că aceasta nu figurează ca expert contabil și prin urmare obligația de a organiza și tine contabilitatea revenea administratorului T. V..
Comisarii Garzii Financiare –Sectia Municipiului Bucuresti au procedat la verificarea activitatii comerciale a societatii .” SRL, inculpatul a prezentat la data de 11.02.2008 spre control doar o parte din documentele solicitate de acestia –facturi, fara a prezenta un registru contabil fiind intocmita nota de constatare . nr._. Desi inculpatul avea cunostinta ca la data de 04.02.2008 va fi supus unui control fiscal s-a sustras de la prezentarea documentelor contabile.
Trebuia sa se prezinte la sediul Garzii Fiannciare cu documentele de infiintare –functionare firma si celelalte documente justificative contabile pentru perioada 01.01.2008 la zi si registrul unic de control. Inculpatul s-a prezentat la sediul organului de control la data de 27.04.2008 fara a prezenta documentele solicitate, declarand ca acestea se afla la contabila societatii care nu se afla in localitate si care s-a dovedit a fi o persoana inexistenta. S-a stabilit ca inculpatul T. V. sa se prezinte din nou, cu toate documentele la data de 24.04.2008. Insa la acea data inculpatul a incheiat un contract de cesiune a partilor sociale detinute de . “ SRL, cu doua persoane neidentificate, care s-au recomandat cetateni turci Cekik Ferzende si Dokcu S..
Documentele judiciar-contabile nu s-au predat cand s-a semnat contractul, ci ulterior la 06.05.2008. La O.R.C. a fost inscris un contract de cesiune nr.2 din 05.05.2008, nu cel din 25.04.2008.
In perioada cuprinsa intre 25.04._08, inculpatul a facut plati furnizorilor externi desi cesionase partile sociale ale firmei in scopul ingreunarii urmaririi penale si sustragerii de la urmairea penala prin predarea acestor documente contabile unor persoane de cetatenie turca pe care nu le-a cunoscut. Aceasta predare s-a facut prin intermediul martorului P. V. C.. Conform concluziilor constatarii tehnico- stiintifice grafoscopice, efectuate in cauza semnatura de pe contractul de cesiune nr.2/25.04.2008 la rubrica cedent a fost executata de inculpatul T. V. .
Cu privire la cel de al doilea contract de cesiune, din data de 02.05.2008, urmat de procesul verbal de predare-primire a documentelor contabile, din data de 06.05.2008 martorul P. V. C. declara ca si acesta a fost semnat de inculpatul T. V. in fata sa, care a aplicat si stampila societatii pe acest inscris. Rezulta din probele dosarului ca pana la data de 06.05.2008 cele trei stampile ale societatii au fost in posesia inculpatului T. V..
In sensul celor prezentate detaliat in rechizitoriu referitor la normele legale incidente cauzei, cat si din imprejurarile de fapt rezulta ca ulterior datei de 25.04.2008 când a fost încheiat contractul de cesiune a părților sociale nr.02, în numele și pe seama S.C. ACTIV N"TONY S.R.L. au fost efectuate plăți prin contul bancar către furnizorii externi de către numitul T. F.-R., fiul inculpatului, cu știința și sub supravegherea acestuia. In declarațiile din data de 27.01.2011 și din data de 10.06.2011, inculpatul arata ca îl însoțea de fiecare dată pe fiul său pentru a face depunerile de numerar din încasările de la furnizorii interni, precum și pentru a face plățile valutare externe, despre furnizorii externi având cunoștință numai inculpatul T. V. întrucât doar acesta lansa comenzile la extern. Această împrejurare de fapt este atestată de plățile efectuate prin declarațiile de plată valutară externă pentru furnizorul extern Starking Zrt în cuantum de 24.347,75 euro; pentru furnizorul extern Commerciale V. S.R.L. în cuantum de 9431,24 euro; pentru furnizorul extern FRUTAS GRUPO DYMAR în cuantum de 70.000 de euro; pentru furnizorul extern VI.DA.MA. în cuantum de 5278,67 euro; pentru furnizorul extern SARETTO S.R.L. în cuantum de 4371,72 euro; pentru furnizorul extern Fruttital Distribuzione în cuantum de 8288 euro; pentru furnizorul extern Sofista de Frutas Almeria în cuantum de 46.500 euro; pentru furnizorul extern FPF S.R.L. în cuantum de 20.075,26 euro; pentru furnizorul extern Zoldkert-Tesz în cuantum de 15.012 euro; pentru furnizorul extern Mediterran Fruits 2000 în cuantum de 32.678,4 euro; pentru furnizorul extern Zamblera Maurizio în cuantum de 14.088 euro; pentru furnizorul extern Sofista de Frutas Almeria în cuantum de_,03 euro și de_ euro. Dacă inculpatul se afla în incapacitate de plată așa cum a susținut în declarațiile date în data de 25.05.2011 și 02.06.2011 nu ar mai fi procedat la efectuarea acestor plăți valutare externe.
Inculpatul T. V. a recunoscut că 1-a cunoscut pe martorul P. V. prin intermediul lui T. F.-R., astfel încât nu se poate susține că inițiativa cesiunii i-a aparținut martorului P. V.-R., ci că inculpatul T. V., știind că face obiectul unor verificări fiscale din partea comisarilor Gărzii Financiare -Secția Municipiului București, i-a solicitat fiului său să-i găsească o persoană care să-1 poată ajuta să îndeplinească formalitățile de cesiune a părților sociale. Martorul P. V.-C. a fost de acord să-1 ajute să cesioneze părțile sociale, motivul cesiunii comunicat de inculpatul T. V. martorului fiind acela al incapacității de plată în care a intrat societatea.
Imprejurarea ca inculpatul a cesionat partile sociale fictiv, in realitate continuand sa administreze pe mai departe activitatea societatii comerciale rezulta din faptele sale –la data de 14.07.2008 s-a prezentat la agentia institutiei creditoare –Agentia Doraly, si a depus cererea de actualizare a imputernicitilor pe contul .” SRL, nr.556, aratand ca el este imputernicitul pe mai departe al societatii, desi la data de 25.04.2008 isi cesionase partile sociale, la data de 06.06.2008, s-a legitimat in fata functionarului aceleiasi agentii si a aplicat stampila societatii pe cererea de actualizare a titularilor de cont, imprejurari recunoscute de inculpat.
Imprejurarile mentionate duc la concluzia ca inculpatul a cesionat partile sociale fictiv scopul real urmarit la realizarea cesiunii fiind acela de a se sustrage de la urmarirea penala si nicidecum incapacitatea de plata in care se afla societatea.
Prima instanță a apreciat că sunt intrunite elementele constitutive ale ale infractiunii prev.de art.9 alin.1 lit.b si alin.3 din Legea 241/2005 si ale art.280/1 din Legea 31/1990 si ca aceste infractiuni au fost savarsite de inculpatul T. V..
Avand in vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev.de art. 72 C.p., in raport de gradul de pericol social concret al faptelor savarsite ,cat si de persoana inculpatului care nu a recunoscut savarsirea infractiunilor si are un cazier bogat, avand multiple condamnari anterioare, tribunalul a procedat la aplicarea pedepselor.
Pe latură civilă s-a reținut că Ministerul Finantelor Publice prin ANAF, s-a constituit parte civila cu suma de 1.964.214 lei reprezentând prejudiciu la bugetul de stat cauzat prin omisiunea acestuia de a evidenția în documentele contabile toate operațiunile economice și veniturile realizate de societatea administrata de acesta .” SRL. S-a constatat că acțiunea civilă este întemeiată sub acest aspect inculpatul datorând TVA de plata in cuantum de 825.644 lei si impozit pe profit in valoare de 20.858 lei, aferent achizițiilor intracomunitare in valoare de 4.435.496 lei neevidențiate în declarație; TVA de plată în cuantum de 1.093.882 lei și impozit pe profit în cuantum de 26.830 lei aferent stocului de marfa în valoare de 5.757.274 lei comercializat pe piața românească .
Solicitarea privind obligarea inculpatului la suma de 1.111.260 lei reprezentând TVA de plată și impozit pe profit corelativ cantității de marfă în suma de 5.542.442 lei a fost considerată ca neîntemeiată întrucât nu s-a făcut dovada că aceste mărfuri au intrat în posesia .” SRL.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel P. de pe lângă Tribunalul București și inculpatul T. V..
Criticile Ministerului Public vizează nelegalitatea sentinței atacate sub aspectul greșitei aplicări a regimului sancționator și omisiunea instanței de a aplica cu titlu de pedeapsă complementară și accesorie, interzicerea exercitării dreptului prev. de art. 64 lit. c Cod penal.
Apelul inculpatului vizează temeinicia soluției de condamnare, acesta solicitând achitarea pentru cele două infracțiuni reținute în sarcina sa.
Examinând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu conform art.371 al.2 Cod pr.pen., Curtea constată că apelurile declarate sunt în parte fondate, pentru următoarele considerente:
Astfel, prin rechizitoriul emis în dosarul nr. 6083/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului T. V. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b și al. 3 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și prev. de art. 280 indice 1 din L. 31/1990 cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal.
În actul de inculpare s-a reținut că în perioada 01.01._08 inculpatul T. V. nu a evidențiat în documentele contabile întreaga activitate comercială desfășurată de societatea pe care o administra, respectiv .. Astfel, nu a evidențiat operațiuni comerciale în valoare de 4.345.496 lei- contravaloarea achizițiilor intracomunitare- și venituri în valoare de 4.475.858 lei, acesta neevidențiind nici livrările de legume și fructe reprezentând stocul de marfă de la sfârșitul lunii martie 2008 pe care l-a comercializat pe piața internă în valoare de 5.757.274 lei, respectiv veniturile încasate din aceste operațiuni comerciale în valoare de 5.924.958 lei, iar în evidențele contabile ale societății, respectiv în Registrul de evidență fiscală a omis să evidențieze toate operațiunile comerciale efectuate, prejudiciind în acest fel bugetul general consolidat al statului cu suma de 1.976.214 lei, reprezentând taxă pe valoare adăugată de plată și impozit pe profit.
S-a mai reținut că la data de 25.04.2008 inculpatul T. V. a transmis în mod fictiv părțile sociale deținute la . către două persoane rămase neidentificate care s-au recomandat sub identitatea de Docku S. și Cekik Ferzende, acest contract fiind pus la dispoziția organelor de cercetare penală la data de 10.09.2008, după care inculpatul a încheiat la data de 05.05.2008 cu aceleași persoane un nou contract de cesiune a părților sociale având ca obiect aceleași părți sociale, după care la data de 06.05.2008 a întocmit un proces-verbal de predare-primire a documentelor contabile, deși inculpatul a continuat să efectueze operațiuni bancare -încasări și plăți- prin contul bancar al ., corelativ achizițiilor intracomunitare realizate, în scopul sustragerii de la urmărire penală și îngreunării urmăririi penale.
În ceea ce privește vinovăția inculpatului la săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, din analiza coroborată a probatoriului administrat în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești la prima instanță, Curtea constată că în cauză există probe care să confirme că inculpatul, în calitate de administrator al ., în perioada 01.01._08, a efectuat achiziții intracomunitare de fructe și legume, procedând la vânzarea acestora, fără a evidenția aceste operațiuni comerciale în evidențele contabile, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor către bugetul de stat, respectiv a impozitului pe profit și a taxei pe valoare adăugată, producând un prejudiciu de 1.967.214 lei.
Astfel, din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză –filele 213-224, vol III dup- reiese că procedând la compararea declarației recapitulative privind livrările/achizițiile intracomunitare de bunuri depusă de . pentru trimestrul I al anului 2008 și situația tranzacțiilor efectuate în euro pusă la dispoziție de Banca Transilvania, expertul a constatat că acestea din urmă evidențiază faptul că au fost achitate mai multe furnizări de marfă decât cele evidențiate, concluzionând în sensul că achizițiile intracomunitare nedeclarate conform plăților efectuate în plus față de declarația 390, însumează 4.345.496 lei, sumă la care prin aplicarea adaosului mediu declarat de inculpat de 3%, astfel încât valoarea veniturilor nedeclarate este în cuantum de 4.475.858 lei. De asemenea, expertul a procedat la stabilirea achizițiilor intracomunitare nedeclarate și prin luarea în considerare a declarațiilor furnizorilor externi, reținând că prin scăderea din valoarea acestora de 5.316.480 euro a sumei de 1.470.924 euro, reprezentând plățile efectuate către furnizorii externi și având în vedere același adaos comercial de 3%, pe lângă prejudiciul calculat în modalitatea anterior expusă, se poate estima un venit nedeclarat de 5.708.715 lei.
În continuare, expertul a procedat la calcularea prejudiciului cauzat bugetului general consolidat al statului prin neevidențierea tuturor operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate în raport de ambele modalități de stabilire a acestora, concluzionând că:
- în raport de prima modalitate de calcul descrisă în precedent acesta este în cuantum de 1.967.214 lei -1.919.526 lei reprezentând TVA și 47.688 lei reprezentând impozit pe profit -
- în raport de cea de-a doua modalitate de calcul, înafara prejudiciului menționat, expertul a indicat ca prejudiciu estimativ suma de 1.111.260 lei, din care 1.084.656 lei reprezintă TVA și 26.604 lei, impozit pe profit.
Curtea, în acord cu prima instanță reține suma de 1.967.214 lei -1.919.526 lei reprezentând TVA și 47.688 lei reprezentând impozit pe profit, ca prejudiciu cert cauzat bugetului general consolidat al statului, astfel cum chiar expertul a precizat în expertiza efectuată, prejudiciul calculat în raport de declarațiile furnizorilor externi, în lipsa unei dovezi care să conforme plata mărfurilor respective și prin urmare caracterul efectiv al livrărilor și/sau al veniturilor corespunzătoare, având doar caracter estimativ.
În ceea ce privește contabilitatea societății, aceasta nu a fost ținută și organizată în baza unui contract de prestări servicii, astfel încât răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine inculpatului T. V., potrivit art. 10 rap. la art. 1 din L. 82/1991. Se reține că susținerile inițiale ale inculpatului în sensul că evidența contabilă a societății comerciale a fost ținută de numita M. N., nu poate fi reținută în lipsa unui contract de prestări servicii, cu atât mai mult cu cât din procesul verbal de verificare în baza de date online a CECCAR, reiese că persoana indicată de inculpat nu figurează ca având calitatea de expert contabil sau contabil autorizat.
În obiecțiunile la raportul de expertiză contabilă, inculpatul T. V. a solicitat să fie avut în vedere faptul că începând cu data de 25.04.2008, dată la care a cesionat părțile sociale, nu a mai avut calitatea de administrator, această calitate revenind numitului DOKCU S..
În legătură cu acest aspect, Curtea reține în acord cu prima instanță, ca fiind dovedită infracțiunea prev. de art. 280 indice 1 din L. 31/1990 privind transmisiunea fictivă a părților sociale, reținută în sarcina inculpatului, transmitere fictivă ce nu are aptitudinea de a înlătura răspunderea penală a inculpatului pentru infracțiunea de evaziune fiscală, inculpatul continuând să exercite în fapt atribuțiile de administrator, cesiunea formală încheiată de acesta având ca și scop tocmai eludarea legii penale și îngreunarea cercetărilor.
În susținerea acestei acuzații, Curtea reține chiar împrejurarea în care inculpatul T. V. a procedat la încheierea contractului de cesiune, respectiv, cunoscând că societatea face obiectul unor verificări fiscale din partea Gărzii Financiare, aspect dovedit cu notele de constatare, procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, precum și notele explicative aflate la dosar (vol. I, filele 205-231).
De altfel, din rapoartele de constatare tehnico-științifică grafoscopică efectuate în cauză rezultă că semnătura de pe contractul de cesiune nu a fost executată de consilierul juridic N. D., deși poartă ștampila cu inscripția „C.J. N. D.”, ștampilă în privința căreia nu s-a putut stabili dacă a fost sau nu aplicată cu cea aparținând acestuia, iar în ceea ce privește semnăturile de la rubrica cesionarilor Dokcu S. și Cekik Ferzende de pe ambele contracte de cesiune încheiate succesiv la 25.04.2008 și 05.05.2008, precum și de pe procesul verbal de predare primire din data de 06.05.2008 nu au fost executate de aceștia.
Mai mult, inculpatul T. V. a continuat să efectueze plăți către furnizorii externi și după data la care se încheiase presupusa cesiune, în susținerea acestui aspect de fapt fiind identificate mai multe declarații de plată valutară externă, iar în privința contului bancar al . neintervenind nicio modificare în ceea ce privește persoana abilitată să efectueze operațiuni bancare în numele societății, dimpotrivă din actele puse la dispoziție de Banca Transilvania-Agenția Doraly, rezultă că la data de 06.06.2008 (dup. vol. VI, fila 48) și 14.07.2008 (dup, vol. VI, fila 33), inculpatul s-a prezentat funcționarului bancar sub calitatea de reprezentant legal al societății comerciale menționate, a completat cereri de actualizare a împuterniciților pe contul bancar al acesteia arătând că el este persoana împuternicită și aplicând ștampila societății, ceea ce denotă în mod evident faptul că acesta a exercitat în fapt atribuțiile de administrator și caracterul fictiv al cesiunii părților sociale, în contextul în care presupușii cesionari nu au desfășurat practic nicio activitate în cadrul societății.
Susținerea inculpatului în sensul că odată cu încheierea contractului de cesiune, pasivul societății, cât și actele contabile au fost preluate de cesionari, de asemenea nu poate fi reținută ca reprezentând adevărul, pe de o parte pentru aceleași motive expuse în precedent și pe de altă parte față de faptul că referitor la acest aspect există un singur document, respectiv procesul verbal de predare primire, care nu apare ca fiind semnat de cesionari, așa cum am arătat, document ce de altfel nu este legal întocmit, lipsind un opis al documentelor predate.
Inculpatul a contestat suma calculată drept prejudiciu de expertul contabil, invocând că suma respectivă este net superioară celei calculate de ANAF prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței, și faptul că aceasta a fost calculată pornind de la prezumția unui „profit maxim”. Cu privire la aceste aspecte, Curtea reține ca fiind fondate răspunsurile date de expert în sensul că diferența dintre debitul stabilit de ANAF în cadrul procedurii insolvenței diferă, dat fiind faptul că acesta a fost calculat în raport de declarațiile și deconturile depuse de societate, fără ca organul fiscal să verifice neconcordanța dintre declarațiile depuse și situația reală, acest aspect făcând de altfel obiectul cauzei penale de față, fiind rezultat concret al infracțiunii de evaziune fiscală. În legătură cu cel de-al doilea aspect, în condițiile în care inculpatul în calitate de administrator nu a ținut o evidență contabilă, în mod corect la calcul obligațiilor fiscale a fost avut în vedere adaosul comercial mediu declarat chiar de inculpat în nota explicativă dată în 29.04.2008.
În raport de considerentele expuse referitoare la cuantumul prejudiciului cauzat, critica inculpatului privind încadrarea juridică a infracțiunii de evaziune fiscală, în sensul că trebuia reținută incidența al. 2, iar nu al. 3 ale art. 9 din l. 241/2005, apare ca nefondată, suma de 1.967.214 lei, raportată la cursul mediu al monedei euro 3,768 lei/euro, depășind suma de 500.000 de euro.
De altfel, din chiar faptul că inculpatul T. V. a preluat societatea comercială respectivă, societate care nu a avut nicio activitate comercială, efectuând în numele și pe seama acesteia achiziții intracomunitare un singur trimestru, până la prima raportare fiscală a activității comerciale, după care a transmis în mod fictiv părțile sociale pentru a se sustrage răspunderii controlului fiscal și eventual răspunderii penale, atestă faptul că inculpatul a urmărit acest scop încă de la preluarea societății.
Astfel, în raport de probatoriul analizat, în consens cu instanța fondului, Curtea constată că inculpatul T. V. a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa, respectiv:
1. infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 li. b și al. 3 din L. 241/2005, constând în aceea că în calitate de administrator al ., în perioada 01.01._08, a omis să înregistreze și să evidențieze în documentele contabile, respectiv declarații recapitulative aferente trimestrelor I și II ale anului 2008, precum și în deconturile TVA aferente, toate operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate din acestea, cu scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, producând un prejudiciu bugetului general consolidat în cuantum de 1.967.214 lei -1.919.526 lei reprezentând TVA și 47.688 lei reprezentând impozit pe profit;
2. infracțiunea prev. de art. 280 indice 1 din L. 31/1990, constând în aceea că a transmis în mod fictiv către două persoane rămase neidentificate și care s-au recomandat sub identitatea numiților Dokcu S. și Cekik Ferzende, în scopul sustragerii și îngreunării cercetărilor, în fapt inculpatul continuând să exercite atribuțiile de administrator al societății în cauză.
Reevaluând întreg materialul probator existent în cauză, Tribunalul va constata că situația de fapt a fost corect stabilită iar soluția pronunțată, în sensul unei condamnări și are la bază tocmai situația redată mai sus.
La individualizarea pedepselor instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.72 Cod penal și anume: dispozițiile Legii nr.241/2005, dispozițiile părții speciale ale Codului penal, modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, cuantumul prejudiciului cauzat, cuantum ce atrage incidența agravantei prev. de art. 9 al. 3 din L.241/2005, precum și circumstanțele de ordin personal ale inculpatului, care este recidivist, faptele ce fac obiectul cauzei de față fiind săvârșite în timpul liberării condiționate din pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală 293/2002 a Judecătoriei Sectorului 4 București, pedeapsă din a cărei executare inculpatul a fost liberat condiționat la data de 23.11.2004 cu un rest de pedeapsă de 1349 zile închisoare, împrejurări cărora li s-a dat eficiența corespunzătoare la stabilirea cuantumului pedepsei și a modalității de executare a pedepsei.
De asemenea, Curtea mai constată că inculpatul a avut o atitudine nesinceră pe tot parcursul procesului penal, astfel că, în acest context toate criteriile de individualizare au fost analizate, iar stabilirea cuantumului pedepsei a fost stabilit în limite legale și motivat, pedepsele fiind orientate spre mediu.
În ceea ce privește critica parchetului referitor la modalitatea de sancționare adoptată de Tribunal, Curtea constată că aceasta este fondată. Astfel, deși instanța de fond în mod corect a stabilit că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, în mod eronat a procedat la aplicarea cu prioritate a dispozițiilor privind concursul de infracțiuni și subsecvent a celor incidente în cazul recidivei. Astfel, în considerarea faptului că pedeapsa aplicată potrivit regimului sancționator al recidivei este unică și indivizibilă, prima instanță ar fi trebuit să dea efect cu precădere regulilor de sancționare incidente, respectiv art. 61 Cod penal, pedepsele astfel stabilite urmând a fi contopite potrivit regulilor concursului de infracțiuni.
De asemenea, apreciem ca fiind fondată critica parchetului vizând omisiunea primei instanțe de a aplica inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie și complementară, interdicția de a ocupa funcția de administrator în cadrul unei societăți comerciale în contextul în care inculpatul s-a folosit la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală de funcția de administrator al ., iar în raport de natura și gravitatea infracțiunii se impune și aplicarea acestor pedepse.
Pe latură civilă, Curtea constată că în mod corect prima instanță a obligat inculpatul la plata sumelor reprezentând prejudiciul cert creat bugetului de stat prin infracțiunea de evaziune fiscală reținută în sarcina sa, însă a indicat în mod greșit temeiul de drept în baza căruia a admis acțiunea civilă, cuantumul prejudiciului de 1.964.214 lei, față de suma de 1967.214 lei așa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă și a obligat inculpatul și la plata dobânzii legale aferente acestei sume de bani, în condițiile în care partea civilă nu a formulat o astfel de solicitare. Astfel, în considerarea principiului disponibilității acțiunii civile obligarea inculpatului la plata dobânzii legale apare ca nelegală.
D. urmare, urmează a admite apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul București și inculpatul T. V., a desființa în parte sentința penală apelată și rejudecând, în fond:
Se va proceda la descontopirea pedepsei rezultante de 5 ani închisoare, aplicată inculpatului T. V., în pedepsele componente de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. b și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 37 lit.a Cod penal și 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 280 indice 1 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, precum și restul de 1349 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani si 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penala nr. 293/04.02.2002, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București.
În baza art. 61 alin.1 Cod penal va revoca beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 8 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 293/04.02.2002, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, definitivă prin decizia penala nr. 964/05.06.2002 a Tribunalului București, Secția a II-a Penală și contopește restul neexecutat de 1349 zile închisoare cu fiecare dintre cele două pedepse aplicate inculpatului, aplicându-i acestuia pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, respectiv de 1349 zile închisoare.
În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b Cod penal va contopi cele două pedepse astfel stabilite, urmând ca inculpatul T. V. să execute, în final, pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
Va interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară pentru infracțiunea de evaziune fiscală, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c (dreptul de a ocupa funcția de administrator în cadrul unei societăți comerciale) Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, pedeapsă pe care o va aplica inculpatului, alături de pedeapsa rezultantă, conform art. 35 al. 1 Cod penal.
În baza art. 71 Cod penal va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c (dreptul de a ocupa funcția de administrator în cadrul unei societăți comerciale) Cod penal, pe durata executării pedepsei închisorii.
În baza art. 14 rap. la art. 346 Cod procedură penală și art. 998-999 Cod civil, va obliga inculpatul la plata sumei de 1.967.214 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă S. Român – Ministerul Finanțelor Publice - ANAF.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul București și inculpatul T. V..
Desființează în parte sentința penală apelată și rejudecând, în fond:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, aplicată inculpatului T. V., în pedepsele componente de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. b și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 37 lit.a Cod penal și 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 280 indice 1 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, precum și restul de 1349 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani si 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penala nr. 293/04.02.2002, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București.
În baza art. 61 alin.1 Cod penal revocă beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 8 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 293/04.02.2002, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, definitivă prin decizia penala nr. 964/05.06.2002 a Tribunalului București, Secția a II-a Penală și contopește restul neexecutat de 1349 zile închisoare cu fiecare dintre cele două pedepse aplicate inculpatului, aplicându-i acestuia pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, respectiv de 1349 zile închisoare.
În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b Cod penal contopește cele două pedepse astfel stabilite, urmând ca inculpatul T. V. să execute, în final, pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
Interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară pentru infracțiunea de evaziune fiscală, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c (dreptul de a ocupa funcția de administrator în cadrul unei societăți comerciale) Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, pedeapsă pe care o aplică inculpatului, alături de pedeapsa rezultantă, conform art. 35 al. 1 Cod penal.
În baza art. 71 Cod penal interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c (dreptul de a ocupa funcția de administrator în cadrul unei societăți comerciale) Cod penal, pe durata executării pedepsei închisorii.
În baza art. 14 rap. la art. 346 Cod procedură penală și art. 998-999 Cod civil, obligă inculpatul la plata sumei de 1.967.214 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă S. Român – Ministerul Finanțelor Publice - ANAF. Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru procuror și inculpat și de la comunicare pentru partea civilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.10.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
S. C. O. B.
GREFIER,
S. D.
Red. O.B.
Dact. E.A. 2 ex./14.11.2012
T. București – S.II. – jud.: B. A.O.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 687/2013. Curtea de... | Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... → |
|---|
