Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1137/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1137/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-06-2013 în dosarul nr. 1137/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._

(_ )

DECIZIA PENALĂ NR. 1137/R

Ședința publică de la data de 17.06.2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – O. B.

JUDECĂTOR - A. A.

JUDECĂTOR - S. C.

GREFIER - D. P.

MINISTERUL PUBLIC - P. DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – a fost reprezentat de procuror L. I..

Pe rol soluționarea recursurilor formulate de inculpații C.-W. M. C., A. A. F., S. N., B. V. C. împotriva sentinței penale nr. 326/09.04.2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București, în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns:

recurentul inculpat C.-W. M. C. personal, în stare de arest și asistat de avocat desemnat din oficiu N. A. cu delegație la dosar,

recurentul inculpat A. A. F. personal, în stare de arest și asistat de avocat desemnat din oficiu E. M. G. cu delegație la dosar,

recurentul – inculpat S. N. personal și asistat de avocat I. M. cu delegație la dosar,

recurenta – inculpată B. V. C. personal și asistată de avocat I. M. cu delegație la dosar,

intimatul inculpat Z. C. personal în stare de arest și asistat de avocat desemnat din oficiu C. V. în substituirea d-lui avocat H. C. cu delegație la dosar,

lipsa fiind intimata parte vătămată D. E..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

În temeiul art. 70 alin. 2 din Codul de procedură penală aduce la cunoștință inculpatului faptele care formează obiectul cauzei și că are dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Inculpatul B. V. C., având cuvântul, arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.

Inculpatul S. N., având cuvântul, arată că dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.

Se procedează la audierea recurentului inculpat S. N., declarația fiind consemnată și atașată la dosar.

Apărătorul recurentului inculpat A. A. F., având cuvântul, arată că dorește a i se încuviința administrarea probei cu înscrisuri în cadrul căreia inculpatul dorește să depună un memoriu.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, nu se opune administrării probei cu înscrisuri pentru inculpatul A. A. F..

Curtea, încuviințează depunerea de înscrisuri în circumstanțiere și constată proba administrată prin atașarea înscrisurilor la dosar.

Curtea, din oficiu, pune în discuție schimbarea încadrării juridice pentru recurentul inculpat C.-W. M. C., în sensul înlăturării agravantei prevăzută de art. 209 al. 1 lit. b din Codul penal.

Apărătorul recurentului inculpat C.-W. M. C. arată că este de acord cu schimbarea încadrării juridice pusă în discuție de instanță din oficiu.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu schimbarea încadrării juridice pusă în discuție de instanță din oficiu pentru recurentul inculpat C.-W. M. C..

Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.

Apărătorul recurentului inculpat C.-W. M. C. arată că a formulat recurs împotriva sentinței penale nr. 326/09.04.2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București, pe care o apreciază ca fiind netemeinică.

Menționează că recursul inculpatului vizează individualizarea judiciară a pedepsei, apreciind că pedeapsa aplicată este prea severă.

Consideră că instanța de fond putea să dea o mai mare eficiență prevederilor art. 320/1 C.pr.pen., inculpatul recunoscând comiterea faptei. Deasemenea, arată că prejudiciul este unul minor și totodată solicită a se avea în vedere boala gravă de care inculpatul suferă, sens în care, solicită a se da eficiență juridică prevederilor art. 76 lit. c C.pen..

Solicită admiterea recursului formulat, casarea sentinței penale pronunțată de instanța de fond și rejudecând a se reindividualiza pedeapsa aplicată inculpatului.

Apărătorul recurentului inculpat A. A. F. arată că a formulat recurs împotriva sentinței penale nr. 326/09.04.2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București, pe care o apreciază ca fiind netemeinică.

Solicită admiterea recursului formulat, casarea sentinței penale pronunțată de instanța de fond și rejudecând a se proceda la reindividualizarea judiciară a pedepsei.

Consideră că se poate da o mai mare eficiență prevederilor art. 74 corob. cu art. 76 lit. c C.pen..

Menționează că recurentul inculpat s-a prevalat în fața instanței de fond de prevederile art. 320/1 C.pr.pen., acesta recunoscând și regretând sincer comiterea faptei.

Precizează că trebuie a se avea în vedere că inculpatul are o familie numeroasă și este singurul întreținător al acesteia.

Apărătorul recurenților inculpați S. N. și B. V. C. arată că a formulat recurs împotriva sentinței penale nr. 326/09.04.2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București, pe care o apreciază ca fiind netemeinică.

Solicită admiterea recursului formulat, casarea sentinței penale pronunțată de instanța de fond și rejudecând a se pronunța o soluție de achitare a clienților săi, în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.pr.pen..

În subsidiar, solicită redozarea pedepselor și schimbarea modalității de executare a acestora.

Privind pe inculpata B. V. C., apreciază că participația sa la comiterea infracțiunii nu este pe deplin dovedită. Mai mult, instanța de fond a considerat că vinovăția celor cinci inculpați a fost dovedită pe baza acelorași mijloace de probă fără a se face o distincție între participația acestora în comiterea faptelor.

Din cele nouă mijloace de probă administrate, unul singur o incriminează pe clienta sa, respectiv, procesul verbal de prindere în flagrant pe baza căruia s-a presupus că și inculpata face parte din acest grup.

Precizează că, în plângerea formulată, partea vătămată nu face referire la inculpata B. V. C., mai mult, aceasta nu este recunoscută de către martora M. F. în planșele fotografice prezentate. Consideră că există dovezi că grupul celor patru s-a constituit anterior participării inculpatei B. V. C., aceasta fiind prezentă numai pentru că a fost chemată telefonic de tatăl său, pentru a-i înmâna niște bani pentru a merge la piață, astfel cum acesta a declarat în fata instanței de recurs.

Solicită a se avea în vedere declarațiile coinculpaților care, în faza de urmărire penală, nu declară că inculpata B. V. C. a participat la comiterea infracțiunilor, ulterior aceștia și-au schimbat declarațiile pentru a se prevala de prevederile art. 320/1 C.pr.pen..

Deasemenea, precizează că inculpata este necunoscută cu antecedente penale, concluzionând, solicită achitarea inculpatei B. V. C., în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.pr.pen., iar în subsidiar, dacă se va aprecia că și inculpata a participat la comiterea infracțiunii, solicită redozarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului acesteia iar ca modalitate de executare, solicită aplicarea prevederilor art. 86/1 C.pen..

Apărătorul intimatului inculpat Z. C., în ceea ce privește recursurile inculpaților C.-W. M. C., A. A. F., S. N. și B. V. C., solicită admiterea acestor recursuri și, pe cale de consecință, a se face aplicarea și față de intimatul inculpat, a prevederilor art. 385/7 C.pr.pen. și, ca urmare, a se redoza cuantumul pedepsei aplicate, în sensul micșorării acestui cuantum.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului formulat de inculpatul C.-W. M. C., condamnarea inculpatului în temeiul prevederilor art. 208, 209 al. 1 lit. a și f C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. și art. 320/1 C.pr.pen., cu menținerea cuantumului pedepsei fixat de prima instanță.

Deasemenea, solicită înlăturarea prevederilor art. 118 al. 1 lit. b C.pen. deoarece este evident că nu a folosit briceagul la comiterea faptelor, acest briceag trebuind a fi restituit inculpatului.

Referitor la redozarea cuantumului, consideră că nu se impune deoarece inculpatul a fost prins în flagrant, astfel că este suficient a se reține prevederile art. 320/1 C.pr.pen.

Privind recursul inculpatului A. A. F. solicită a fi respins deoarece acesta a avut o atitudine nesinceră încă de la început și consideră că instanța a dat eficiența cuvenită prevederilor art. 320/1 C.pr.pen.

În ceea ce privește recursul inculpaților S. N., B. V. C., apreciază că este admisibil în sensul reținerii prevederilor art. 74 al. 1 lit. a C.pen..

Pentru S. N. solicită menținerea pedepsei cu executare în regim de detenție deoarece acesta mai este cercetat într-un alt dosar în care a fost prins în flagrant pentru același tip de infracțiuni, astfel că se poate reține că a dat dovadă de perseverență infracțională.

În ceea ce privește pe inculpata B. V. C., aceasta este necunoscută cu antecedente penale și nu există nicio dovadă că ar fi fost implicată în alte infracțiuni, astfel că s-ar impune aplicarea prevederilor art. 86/1 C.pen. cu aplicarea prevederilor art. 86/3 lit. a-d C.pen., cu suspendarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

Solicită deducerea pentru inculpații C. - W. M. C., A. A. F., prevenția începând cu data de 23.01.2013 la zi, pentru inculpatul S. N. a se deduce reținerea din data de 23.01.2013, pentru inculpatul Z. C. a se deduce reținerea din data de 23.01.2013, iar pentru inculpata B. V. C. să se constate că a fost reținută numai în ziua de 23.01.2013 urmând ca și cheltuielile judiciare să rămână în sarcina statului pentru inculpații C. - W. M. C., S. N., B. V. C., iar A. A. F. să fie obligat la plata de cheltuieli judiciare.

Recurentul inculpat C.-W. M. C., având ultimul cuvânt, lasă soluționarea prezentului recurs la aprecierea instanței de judecată.

Recurentul inculpat A. A. F., având ultimul cuvânt, lasă soluționarea prezentului recurs la aprecierea instanței de judecată.

Recurentul inculpat S. N., având ultimul cuvânt, regretă fapta comisă.

Recurenta inculpată B. V. C., având ultimul cuvânt, regretă cele petrecute și consideră că s-a aflat la locul nepotrivit în momentul nepotrivit.

Intimatul inculpat Z. C., având ultimul cuvânt, regretă fapta comisă.

CURTEA ,

Deliberând, asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 326 din data de 09 aprilie 2013 a Judecătoriei Sectorului 6 București, pronunțată în dosarul nr._, în baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a, b și f Cod penal, cu aplicarea 37 al. 1 lit. b Cod penal și rap. la art. 320¹ Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul C.-W. M. C. la 4 ani închisoare.

S-a făcut aplic. art. 71-64 lit. a teza a II-a, b Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus prevenția de la 23.01.2013 la zi.

În baza art. 350 Cod procedură penală a fost menținut arestul inculpatului.

În baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a și f Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal rap. la art. 320¹ Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul A. A. F. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 83 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an închisoare, dispusă prin sentința penală nr. 923/3.10.2011 a Judecătoriei Sectorului 1 București, definitivă prin nerecurare la 19.10.2011 și s-a dispus executarea pedepsei alăturat pedepsei de 3 ani închisoare din prezenta hotărâre, rezultând pedeapsa de 4 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a teza a II-a, b Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus prevenția de la 23.01.2013 la zi.

În baza art. 350 Cod procedură penală a fost menținut arestul inculpatului.

În baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a și f Cod penal a fost condamnat inculpatul S. N. la 3 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a teza a II-a, b Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus prevenția de la 23.01.2013 (1 zi).

În baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a și f Cod penal, cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul Z. C. la 4 ani închisoare.

În baza art. 61 Cod penal s-a dispus revocarea liberării condiționate dispuse față de pedeapsa de 6 ani închisoare, aplicate prin s.p. 1135/25.09.2008 a Tribunalului București și s-a contopit restul de 761 zile închisoare neexecutate cu pedeapsa din prezenta hotărâre, rezultând pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a teza a II-a, b Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus prevenția de la 23.01.2013 (1 zi).

În baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a și f Cod penal a fost condamnat inculpata B. V. C. la 3 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a teza a II-a, b Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus prevenția de la 23.01.2013 (1 zi).

A fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea părții vătămate D. E., privind acordarea despăgubirilor civile, prejudiciul fiind acoperit prin restituire.

În baza art. 118 lit. b Cod penal s-a confiscat de la inculpatul C.-W. M. C. briceagul folosit la săvârșirea infracțiunii, depus la camera corpuri delicte cu dovada ., nr._/11.02.2013.

Au fost obligați inculpații la câte 1000 lei cheltuieli judiciare statului fiecare,

Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București nr. 1056/P/2013, din data de 20.02.2013, au fost trimiși în judecată inculpații C.-W. M. C., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a, b și f Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, A. A.-F., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a și f Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, S. N., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a și f Cod penal, Z. C., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a și f Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal și B. V. C., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a și f Cod penal.

S-a reținut în fapt că, la data de 23.01.2013, organele de poliție din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Sector 6 București, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe linia depistării și prinderii în flagrant a persoanelor care sustrag bunuri de la călătorii din mijloacele de transport în comun, au observat în stația de tramvai „P. Grant” a liniei nr. 11, pe inculpații C.-W. M. C., A. A.-F., S. N., Z. C., persoane cunoscute ca având preocupări infracționale.

S-a procedat la urmărirea acestora, ocazie cu care s-a constatat că aceștia doreau să sustragă bunuri de la persoanele ce se aflau în mijloacele de transport în comun. La un moment dat, în stația RATB „Piața C.” (după ce au călătorit cu tramvaiul nr. 11 și autobuzul nr. 163), cei patru inculpați s-au întâlnit cu inculpata B. V. C., fiica inculpatului S. N..

Cei cinci inculpați au stat de vorbă, după care au urcat în troleibuzul liniei 86, de unde au coborât pentru a urca într-un alt mijloc de transport, cu ajutorul căruia au ajuns din nou în stația RATB „Piața C.”. De aici, toți cei cinci inculpați au urcat pe ușa din mijloc în troleibuzul liniei 65, poziționându-se în dreptul acelei uși.

În dreptul stației „P. C.”, partea vătămată D. E. s-a ridicat de pe scaun și s-a apropiat de ușa din mijlocul troleibuzului. Cei cinci inculpați au înconjurat-o și, profitând de vârsta înaintată a acesteia (aproape 84 de ani), i-au sustras din geanta pe care o avea asupra sa un portofel în care se afla suma de 28 lei, după care au coborât din respectivul mijloc de transport în comun și s-au îndreptat înspre partea din față a troleibuzului, moment în care au fost imobilizați de către organele de poliție.

Cu ocazia percheziției corporale efectuate asupra inculpatului C.-W. M. C. au fost găsite: portofelul părții vătămate, suma de bani ce se afla în acesta (portofelul - în buzunarul drept al gecii, iar banii - în mâna dreaptă), precum și un briceag cu două lame.

Săvârșirea faptei de furt calificat de către cei cinci inculpați rezultă din coroborarea celor consemnate în cuprinsul procesului-verbal de urmărire și prindere în flagrant, cu declarația părții vătămate D. E., cu faptul că asupra inculpatului C.-W. M. C. a fost găsită, atât suma de bani ce-i aparținea părții vătămate, cât și portofelul acesteia, inculpat care, de altfel, a și recunoscut în fața instanței de judecată faptul că a sustras portofelul, precum și imaginile video atașate la dosarul cauzei (fișierul numit „cei 4 traversând de la tramvaiul 11 la 163”), imagini în care, în intervalul 09:27:41-09:27:43, cei patru inculpați de sex masculin sunt filmați în timp ce traversează împreună . 09:27:47- 09:27:49, se observă că aceiași inculpați stau grupați.

Astfel, în cuprinsul procesului-verbal de urmărire și prindere în flagrant a fost descrisă cu lux de amănunte modalitatea în care au acționat cei cinci inculpați, iar din declarația părții vătămate D. E. rezultă că, în data de 23.01.2013, în jurul orei 11,00 în timp ce se afla în troleibuzul liniei 65, în apropierea ușii de acces situată în mijlocul troleibuzului, a remarcat faptul că erau mai multe persoane, însă nu a dat importanță acestui aspect. În timp ce aștepta ca troleibuzul să ajungă în stația RATB Pajura, pentru a coborî, a simțit cum un individ o trage de umărul drept înspre spate și i-a spus acestuia să nu o mai tragă de umăr și să nu o mai împingă, pentru că poate coborî și singură. În momentul în care a coborât din troleibuz, a fost abordată de o persoană, care s-a recomandat a fi polițist și întrebată dacă îi lipsește ceva din geantă, ocazie cu care a observat că avea geanta deschisă și din interiorul acesteia îi lipsea portofelul, în care avea suma de 28 lei. În acel moment, mai mulți polițiști au imobilizat mai multe persoane, printre care și pe inculpatul C.-W. M. C. (pe care l-a recunoscut de pe planșa fotografică), care avea în buzunarul drept al geacei portofelul său, iar în mâna dreaptă, suma de 28 lei.

Martorul a mai identificat (după planșă fotografică) și pe inculpații S. N., Z. C..

Pentru identificarea cu ușurință a inculpaților din imaginile video anterior menționate se vor avea în vedere și declarațiile martorului M. L. Robertino, în cuprinsul cărora se arată că cel care avea banii în mâna dreaptă și portofelul în buzunarul drept de la geacă, avea circa 1,60 m, era slab, îmbrăcat în blugi, geacă închisă, o geantă pe umăr pe diagonală albă și declarațiile părții vătămate D. E..

Faptul că inculpatul C.-W. M. C. se cunoștea cu inculpații S. N., Z. C., lucru negat de aceștia din urmă, rezultă din fișierul video filmat la data de 18.06.2012, unde, la minutul 09,30:18, se observă toți cei trei inculpați în același cadru, iar în cadrele următoare, până la 09:30:25, se observă că aceștia împreună urcă în autobuz.

S-a observat, de asemenea, că inculpatul C.-W. M. C., în cuprinsul declarației aflată la fila 77, atunci când vorbește de inculpatul Z. C., îi spune „G.”, la fel ca inculpata B. V.-C., ceea ce denotă apropierea dintre cei doi.

Actul de inculpare se probează cu: plângerile și declarațiile părții vătămate, proces-verbal de prindere în flagrant, procese-verbale de recunoaștere după planșă fotografică a inculpatului C.-W. M. C. de către partea vătămată și martorul M. L. Robertino, proces-verbal de efectuare a controlului corporal asupra inculpatului C.-W. M. C., proces-verbal de stabilire a relațiilor dintre inculpați anterior săvârșirii faptei pentru care sunt cercetați, declarațiile martorului M. L. Robertino, declarațiile inculpaților.

Cu prilejul cercetării judecătorești au fost audiați toți inculpații, cu excepția inculpatului Z. C., care, deși s-a prezentat la cele două termene de judecată anterioare (12.03.2013 și 26.03.2013), solicitând amânarea cauzei pentru angajarea unui apărător, dar neprezentându-se la termenul următor împreună cu un apărător ales, nu a putut fi audiat.

Inculpații C.-W. M. C. și A. A. F. au recunoscut în totalitate fapta reținută în actul de sesizare a instanței (rechizitoriu), înțelegând să beneficieze de dispozițiile art. 320/1 Cpp, însușindu-și probele administrate în faza de urmărire penală.

Inculpații B. V. C. și S. N., tatăl inculpatei B. V. C., au negat participarea la săvârșirea faptei, arătând că au urcat la Podul Grant împreună cu ceilalți inculpați, pe care nu-i cunoșteau, S. N. declarând că Z. C. („G.”), singurul pe care îl cunoștea, mergea împreună cu ei la Piața 16 februarie, prilej cu care au coborât la stația „Pajura” și nu au aflat despre furtul comis de C.-W. M. C. decât după coborârea din troleibuz, când au fost imobilizați de polițiști.

Declarațiile inculpaților B. V. C. și S. N. sunt contrazise de declarațiile inculpaților C.-W. M. C. și A. A. F. privind mijloacele de transport schimbate în acea dimineața, în scopul găsirii de victime de la care să sustragă bunuri, rutele străbătute, mai precis Calea Crângași - Giulești, cu autobuzul nr. 163, apoi tramvaiul nr. 11, pe ruta Giulești-stadionul Rapid, apoi pe jos, până la Podul Grant, unde au luat troleibuzul nr. 65, de procesul-verbal de depistare și prindere în flagrant a inculpaților, precum și restul probelor.

Cu privire la martorul M. L. Robertino, care, deși legal citat, nu s-a prezentat în instanță pentru a fi audiat, instanța urmează a face aplicarea dispozițiilor art. 327-329 Cod procedură penală.

Astfel, martorul prezent la momentul la care inculpații au fost imobilizați, a văzut cum mai mulți cetățeni au încercat să fugă, având asupra lor un portofel, dând semnalmentele celui găsit cu portofelul în mână, despre care a aflat la secția de poliție că se numește C.-W. M. C., fiind prezent la recunoașterea portofelului de către partea vătămată. Ulterior, la secția de poliție, a identificat și celelalte patru persoane care au încercat să fugă și au fost imobilizate de organele de poliție, mai precis inculpații din prezenta cauză.

Analizând probatoriul cauzei, instanța a apreciat că vinovăția inculpaților este pe deplin dovedită prin: plângerile și declarațiile părții vătămate, proces-verbal de prindere în flagrant, procese-verbale de recunoaștere după planșă fotografică a inculpatului C.-W. M. C. de către partea vătămată și martorul M. L. Robertino, proces-verbal de efectuare a controlului corporal asupra inculpatului C.-W. M. C., proces-verbal de stabilire a relațiilor dintre inculpați anterior săvârșirii faptei pentru care sunt cercetați, declarațiile martorului M. L. Robertino, declarațiile inculpaților.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de sustragere a portofelului din geanta părții vătămate, în timp ce aceasta se afla în troleibuzul nr. 65, la data de 23.01.2013, în jurul orei 11.00, urmarea imediată a faptei constând în producerea unui prejudiciu în patrimoniul persoanei vătămate, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu este dovedită prin probatoriul sus-menționat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpații au săvârșit infracțiunea cu intenție directă în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit. a Cod penal, având reprezentarea faptei lor și a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului părții vătămate și au urmărit acest rezultat. Inculpații au sustras portofelul în scopul însușirii pe nedrept, aspect ce rezultă din modalitatea de săvârșire a faptei, declarațiile date și restul probatoriului.

Infracțiunea a fost săvârșită în modalitățile agravante prevăzute de art. 209 al. 1 lit. a și f Cod penal, respectiv de 2 persoane împreună, într-un mijloc de transport în comun, în sarcina inculpatului C.-W. M. C. reținându-se și dispozițiile art. 209 al. 1 lit. b Cod penal, acesta având asupra sa un cuțit în momentul săvârșirii infracțiunii.

Instanța a condamnat inculpații la pedeapsa închisorii orientată către minimul special pentru infracțiunea reținută în sarcina lor, cu executarea în regim de detenție, având în vedere pericolul social ridicat al infracțiunii, impactul negativ al faptei asupra societății, ce creează un sentiment de insecuritate socială pentru persoanele care fac parte din aceeași categorie socială cu cea a părții vătămate, o pedeapsă neprivativă de libertate creând impresia că împotriva unor astfel de fapte periculoase și des întâlnite, organele statului nu acționează suficient de ferm.

În ceea ce îi privește pe inculpații C.-W. M. C., A. A. F. și Z. C., instanța a reținut că aceștia sunt recidiviști, dovedind perseverență infracțională în săvârșirea acestui gen de fapte și, nu în ultimul rând, faptul că niciunul dintre inculpați nu a făcut dovada obținerii unor venituri licite pentru asigurarea traiului zilnic.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații C.-W. M. C., A. A. F. și S. N., și B. V. C..

Recurenta – inculpată B. V. C. a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate, iar, pe fond, rejudecând achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. c Cod procedură penală. În subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei și schimbarea modalității de executare a acesteia.

S-a precizat că instanța de fond a aplicat o pedeapsă greșit individualizată, iar mijloacele de probă coroborate pentru determinarea, cu certitudine, a săvârșirii faptei de furt calificat, sunt concludente doar în ceea ce-i privește pe ceilalți patru inculpați dar nu și pe inculpata B. V..

Deasemenea, s-a precizat că instanța de fond a reținut faptul că inculpata B. V. nu are antecedente penale, însă nu a considerat necesar a face vreo distincție și pe acest temei între aceasta și ceilalți trei inculpați, cunoscuți cu antecedente, din punct de vedere al modalității de executare a pedepsei. Mai mult, inculpata are referințe bune, atât de la reprezentanții comunității, cât și de la vecini.

Recurentul – inculpat S. N. a solicitat admiterea recursului, în sensul redozării pedepsei ce urmează a fi aplicată, precum și cu privire la modalitatea de executare, respectiv, aplicarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 86¹Cod penal.

S-a precizat că instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă greșit individualizată, consecință ce a dus la condamnarea acestuia la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executare. S-a arătat că inculpatul are referințe bune, atât de la reprezentanții comunității, cât și de la vecini și are o vârstă înaintată.

Recurentul inculpat C.-W. M. C. a criticat hotărârea atacată pentru netemeinicie, menționând că recursul vizează individualizarea judiciară a pedepsei, în condițiile în care, pedeapsa aplicată este prea severă.

Astfel, s-a arătat că instanța de fond putea să dea o mai mare eficiență prevederilor art. 320/1 din Codul de procedură penală, inculpatul recunoscând comiterea faptei. Deasemenea, s-a arătat că prejudiciul este unul minor și, totodată, a solicitat a se avea în vedere boala gravă de care inculpatul suferă, sens în care, se poate da eficiență juridică prevederilor art. 76 lit. c din Codul penal.

Recurentul inculpat A. A. F. a criticat hotărârea atacată pentru netemeinicie, solicitând admiterea recursului formulat, casarea sentinței penale pronunțată de instanța de fond și, rejudecând, a se proceda la reindividualizarea judiciară a pedepsei, considerând că se poate da o mai mare eficiență prevederilor art. 74 coroborat cu art. 76 lit. c din Codul penal. Astfel, s-a arătat că recurentul inculpat s-a prevalat în fața instanței de fond de prevederile art. 320/1 din Codul de procedură penală, acesta recunoscând și regretând sincer comiterea faptei; are o familie numeroasă și este singurul întreținător al acesteia.

Examinând sentința penală recurată, sub aspectul criticilor invocate și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 385/6 alin. 3 din Codul de procedură penală, Curtea constată următoarele:

În mod corect, instanța de fond a stabilit situația de fapt, constând în aceea că, inculpații C.-W. M. C., A. A. F., S. N. și Z. C. au sustras un portofel din geanta părții vătămate D. E., în timp ce se aflau în troleibuzul nr. 65, la data de 23.01.2013, în jurul orei 11.00.

Instanța de fond a stabilit situația de fapt în urma coroborării întregului material probatoriu administrat în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești,respectiv, plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de prindere în flagrant, procesele-verbale de recunoaștere după planșă fotografică a inculpatului C.-W. M. C. de către partea vătămată și martorul M. L. Robertino, procesul-verbal de efectuare a controlului corporal asupra inculpatului C.-W. M. C., procesul-verbal de stabilire a relațiilor dintre inculpați anterior săvârșirii faptei pentru care sunt cercetați, declarațiile martorului M. L. Robertino și depozițiile inculpaților.

Astfel, săvârșirea faptei de furt calificat de către cei cinci inculpați a rezultat din coroborarea consemnărilor din cuprinsul procesului-verbal de urmărire și prindere în flagrant, cu declarația părții vătămate D. E., cu faptul că asupra inculpatului C.-W. M. C. a fost găsită, atât suma de bani ce-i aparținea părții vătămate, cât și portofelul acesteia, inculpat care, de altfel, a și recunoscut în fața instanței de judecată faptul că a sustras portofelul, precum și imaginile video atașate la dosarul cauzei, imagini în care, în intervalul 09:27:41-09:27:43, cei patru inculpați de sex masculin sunt filmați în timp ce traversează împreună . 09:27:47- 09:27:49, se observă că aceiași inculpați stau grupați.

În cuprinsul procesului-verbal de urmărire și prindere în flagrant a fost descrisă cu lux de amănunte modalitatea în care au acționat cei cinci inculpați, iar din declarația părții vătămate D. E. a rezultat că, în data de 23.01.2013, în jurul orei 11,00 în timp ce se afla în troleibuzul liniei 65, în apropierea ușii de acces situată în mijlocul troleibuzului, a remarcat faptul că erau mai multe persoane, însă nu a dat importanță acestui aspect. În timp ce aștepta ca troleibuzul să ajungă în stația RATB Pajura, pentru a coborî, a simțit cum un individ o trage de umărul drept înspre spate și i-a spus acestuia să nu o mai tragă de umăr și să nu o mai împingă, pentru că poate coborî și singură. În momentul în care a coborât din troleibuz, a fost abordată de o persoană, care s-a recomandat a fi polițist și întrebată dacă îi lipsește ceva din geantă, ocazie cu care a observat că avea geanta deschisă și din interiorul acesteia îi lipsea portofelul, în care avea suma de 28 lei. În acel moment, mai mulți polițiști au imobilizat mai multe persoane, printre care și pe inculpatul C.-W. M. C. (pe care l-a recunoscut de pe planșa fotografică), care avea în buzunarul drept al gecii portofelul său, iar în mâna dreaptă, suma de 28 lei.

Fiind audiat, martorul M. L. Robertino a declarat că, în ziua de 23.01.2013, în jurul orei 11.00, în timp ce se afla pe ., în dreptul stației RATB Pajura, a observat cum mai multe persoane în civil, care s-au identificat a fi polițiști, au imobilizat mai multe persoane care încercau să fugă, printre care l-a recunoscut (de pe planșa fotografică) pe inculpatul C.-W. M. C., care avea în buzunarul drept al gecii un portofel, iar în mâna dreaptă, suma de 28 lei. Ulterior, la secția de poliție, martorul a identificat și celelalte patru persoane care au încercat să fugă și au fost imobilizate de organele de poliție, mai precis inculpații din prezenta cauză.

Împrejurarea că inculpatul C.-W. M. C. se cunoștea cu inculpații S. N. și Z. C., lucru negat de aceștia din urmă, a rezultat din fișierul video filmat la data de 18.06.2012, unde, la minutul 09,30:18, se observă toți cei trei inculpați în același cadru, iar în cadrele următoare, până la 09:30:25, se observă că aceștia împreună urcă în autobuz.

S-a observat, deasemenea, că inculpatul C.-W. M. C., în cuprinsul declarației aflată la fila 77, atunci când vorbește de inculpatul Z. C., îi spune „G.”, la fel ca inculpata B. V.-C., ceea ce denotă relațiile apropiate dintre cei doi.

Declarațiile inculpaților B. V. C. și S. N. au fost contrazise de declarațiile inculpaților C.-W. M. C. și A. A. F. privind mijloacele de transport schimbate în acea dimineața, în scopul găsirii de victime de la care să sustragă bunuri, rutele străbătute, mai precis, Calea Crângași - Giulești, cu autobuzul nr. 163, apoi tramvaiul nr. 11, pe ruta Giulești-stadionul Rapid, apoi pe jos, până la Podul Grant, unde au luat troleibuzul nr. 65, de procesul-verbal de depistare și prindere în flagrant a inculpaților, precum și restul probelor.

Mai mult, în fața instanței de recurs inculpatul S. N. a revenit asupra depozițiilor sale anterioare și a arătat că recunoaște propria sa contribuție la comiterea faptei, încercând să o disculpe pe inculpata B. V. C., fiica sa.

În consecință, Curtea constată că, în mod temeinic și legal, instanța de fond a apreciat ca fiind dovedită vinovăția inculpaților la săvârșirea faptei de furt calificat.

Cu referire la încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina recurentului inculpat C. W. M. C., Curtea constată că, în mod greșit, instanța de fond a reținut incidența agravantei prevăzută la art. 209 alin. 1 lit. b din Codul penal.

Astfel, în primul rând, furtul calificat prevăzut în art. 209 lit. b din Codul penal exclude folosirea armei, întrucât, dacă făptuitorul folosește arma, fapta constituie tâlhărie și nu furt.

Pe de altă parte, noțiunea de „armă” are înțelesul stabilit prin dispozițiile alin. 1 al art. 151 din Codul penal – instrument, piesă sau dispozitiv declarat astfel prin dispozițiile legale – . Obiectele pe care alin. 2 al art. 151 din Codul penal le asimilează armelor, cum este și cazul briceagului din speță, nu constituie „arme” în sensul art. 209 lit. b din Codul penal, deoarece, pe de o parte, agravanta exclude, după cum s-a arătat, folosirea armei, iar pe de altă parte, armele asimilate dobândesc acest caracter numai dacă sunt folosite.

În altă ordine de idei, Curtea constată că, în mod temeinic, instanța de fond a aplicat criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 din Codul penal, dispunând condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii orientată către minimul special pentru infracțiunea reținută în sarcina lor, reținând pericolul social ridicat al infracțiunii și impactul negativ al faptei asupra societății.

În ceea ce îi privește pe inculpații C.-W. M. C. și A. A. F., instanța a reținut că aceștia sunt recidiviști, dovedind perseverență infracțională în săvârșirea aceluiași gen de fapte și, nu în ultimul rând, faptul că niciunul dintre inculpați nu a făcut dovada obținerii unor venituri licite pentru asigurarea traiului zilnic.

Față de aspectele arătate mai sus, ținându-se cont de funcția de reeducare pe care o îndeplinește pedeapsa, dar și de cea de constrângere, instanța de fond a apreciat, în mod temeinic și legal, că o pedeapsă cu închisoarea, orientată spre minimul special prevăzut de lege, constituie o sancțiune corespunzătoare.

Având în vedere aspectele reținute, Curtea constată că pedepsele aplicate de către instanța de fond fiecăruia dintre inculpații recurenți, orientate spre minimul special prevăzut de lege, sunt apte să asigure realizarea, în condiții optime, a scopului pedepsei, prevăzut de art. 52 din Codul penal, așa încât, reindividualizarea pedepselor, în sensul reducerii cuantumului acestora, nu se impune.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a executării pedepselor aplicate inculpaților S. N. și B. V. C., având în vedere că aceștia nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere, cu toate obligațiile impuse acestora, reprezintă o garanție suficientă că nu vor mai săvârși astfel de fapte în viitor.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d din Codul de procedură penală, Curtea va admite recursurile declarate de inculpații C. W. M. C., S. N. și B. V. C. împotriva sentinței penale nr. 326/09.04.2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București, în dosarul nr._ .

Va casa, în parte, sentința penală recurată și rejudecând în fond:

În baza art. 334 din Codul de procedură penală, va schimba încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului C. W. M. C., în sensul înlăturării agravantei prev. de art. 209 al. 1 lit. b Cod penal, menținând pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată acestuia.

În baza art. 86¹ Cod penal va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor de 3 ani închisoare aplicate inculpaților S. N. și B. V. C. pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit conform art. 86² Cod penal.

În baza art. 71 al. 5 Cod penal va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpaților.

În baza art. 359 al. 1 teza finală Cod procedură penală rap. la art. 86 Cod penal va obliga pe inculpații S. N. și B. V. C. ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele stabilite de acesta;

b) să anunțe orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență ale acestora.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală va atrage atenția inculpaților S. N. și B. V. C. asupra nerespectării prevederilor art. 86⁴ Cod penal referitoare la revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.

În baza art. 385/16 alin. 2 din Codul de procedură penală raportat la art. 381 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, va deduce din pedepsele aplicate inculpaților C. W. M. C. și A. A. F., prevenția de la data de 23.01.2013 la zi.

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat A. A. F. împotriva aceleiași sentințe penale și, conform art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală, îl va obliga la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite recursurile declarate de inculpații C. W. M. C., S. N. și B. V. C. împotriva sentinței penale nr. 326/09.04.2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București, în dosarul nr._ .

Casează în parte sentința penală recurată și rejudecând în fond:

Schimbă încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului C. W. M. C. în sensul înlăturării agravantei prev. de art. 209 al. 1 lit. b Cod penal, menținând pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată acestuia.

În baza art. 86¹ Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor de 3 ani închisoare aplicate inculpaților S. N. și B. V. C. pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit conform art. 86² Cod penal.

În baza art. 71 al. 5 Cod penal suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpaților.

În baza art. 359 al. 1 teza finală Cod procedură penală rap. la art. 86 Cod penal obligă pe inculpații S. N. și B. V. C. ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele stabilite de acesta;

b) să anunțe orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență ale acestora.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală atrage atenția inculpaților S. N. și B. V. C. asupra nerespectării prevederilor art. 86⁴ Cod penal referitoare la revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.

Deduce din pedepsele aplicate inculpaților C. W. M. C. și A. A. F., de la data de 23.01.2013 la zi.

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat A. A. F. împotriva aceleiași sentințe penale.

Obligă pe recurentul A. A. F. la 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 400 lei onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariile apărătorilor din oficiu desemnați pentru inculpații C. W. M. C. și Z. C. în cuantum de 400 lei pentru fiecare se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 17.06.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

O. B. A. A. S. C.

GREFIER,

D. P.

Red. A.A

Tehn. N.E.A/2ex/25.06.2013

Jud.Sect.6/Jud.D.B.

← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160...		Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... →

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1137/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1137/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI