Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1523/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 1523/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-12-2014 în dosarul nr. 1523/2014

Dosar nr._

_

RO M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.1523/A

Ședința publică din data de 05.12.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: N. M.

JUDECĂTOR: C. C. C.

Grefier: V. E.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror S. Amaryl.

Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sector 4 București, împotriva sentinței penale nr.1965 din data de 03.06.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._ .

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimatul-inculpat B. G., personal și asistat de apărător ales, avocat B. A. M..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Întrebat fiind de către instanță, intimatul-inculpat B. G. arată că își menține declarațiile date până în prezent în cauză și nu dorește să dea o altă declarație.

Apărătorul ales al intimatului-inculpat, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri constând în acte medicale privind starea de sănătate a inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu se opune încuviințării probei cu înscrisuri solicitată de către intimatul-inculpat B. G. prin apărător ales.

Curtea încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de către intimatul-inculpat B. G. prin apărător ales și ia act de depunerea acestora la dosar.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori alte probe noi de propus și administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra apelului cu care a fost sesizată.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că apelul formulat în cauză vizează greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului raportat la antecedentele penale ale acestuia, cât și la natura, numărul și modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, totodată, apreciind că modalitatea de executare și cuantumul pedepsei stabilite de prima instanță nu sunt suficiente pentru îndreptarea acestuia. În acest sens, solicită a se avea în vedere că din cazierul judiciar al inculpatului rezultă faptul că a mai fost condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei tot pentru o infracțiune de conducere fără permis, iar ulterior a mai comis o infracțiune de conducere fără permis și trei infracțiuni de deținere de droguri în vederea consumului propriu.

Arată că la scurt timp după ce i-au fost aplicate sancțiunile neprivative de libertate, inculpatul B. G. a fost condamnat din nou, tot fără privare de libertate, pentru o infracțiune de complicitate la distrugere, astfel apreciind că în cauză nu este îndeplinită condiția prev. de art. 86/1 alin. 1 lit. c C.p., respectiv că îndreptarea inculpatului poate fi realizată și fără executarea efectivă a pedepsei, iar neaplicarea unui spor de pedeapsă echivalează cu lipsa oricărei consecințe penale pentru inculpat.

Apărătorul ales al intimatului-inculpat, având cuvântul, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p, solicită respingerea apelului formulat de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București și a constata că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, judecătorul fondului apreciind în concret atât natura și gravitatea faptei, cât și starea și conduita făptuitorului, astfel avându-se în vedere la momentul stabilirii modalității de executare a pedepsei starea de sănătate a inculpatului. În acest sens, arată că din actele medicale depuse la dosar rezultă faptul că inculpatul trebuie să fie monitorizat o dată la două-trei luni și că trebuie să evite frigul și umezeala datorită problemelor de sănătate pe care le are și care l-au împiedicat timp de trei luni să se prezinte în fața instanței de apel.

Față de concluziile parchetului, solicită instanței a constata că inculpatul nu a dat dovadă de perseverență infracțională, întrucât faptele sunt concurente, fiind săvârșite în același timp.

În concluzie, solicită instanței a avea în vedere cele susținute și poziția inculpatului, în sensul că a fost externat la 03.12.2014 și s-a prezentat în fața instanței, că nu s-a sustras de la judecata apelului și nu a împiedicat buna desfășurare a procesului penal.

Intimatul-inculpat B. G., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului ales și că regretă cele întâmplate.

CURTEA

Prin sentința penală nr. 1965 din 2.06.2014 Judecătoria Sectorului 4 București – Secția Penală în baza art. 386 Cpp, a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului B. G. din 3 infracțiuni prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată și o infracțiune prev. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2022, republicată, în 3 infracțiuni prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 5 Cp și o infracțiune prev. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 5 Cp.

În baza art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 5 Cp și art. 396 alin. 10 Cpp, a condamnat pe inculpatul B. G. la o pedeapsă de 1an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere (faptă din 02.02.2012).

În baza art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 5 Cp și art. 396 alin. 10 Cpp, a condamnat pe inculpatul B. G. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere (faptă din 27.09.2012).

În baza art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 5 Cp și art. 396 alin. 10 Cpp a condamnat pe inculpatul B. G. la o pedeapsă de 1an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere (faptă din 15.01.2013).

În baza art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 5 Cp și art. 396 alin. 10 Cpp, a condamnat pe inculpatul B. G. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat (faptă din 15.01.2013).

În baza art. 865 alin. 1 VCp rap. la art. 85 alin. 1 VCp cu aplic. art. 5 VCp, a anulat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 8 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 1928/05.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București, definitivă prin decizia penală nr. 2041/30.10.2013 a Curții de Apel București-Secția a II-a Penală, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă de distrugere prev. de art. 26 VCp rap. la art. 20 VCp rap. la art. 217 alin. 4 VCp cu aplic. art. 3201 alin. 7 VCpp (faptă din 12/13.01.2013).

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b VCp cu aplic. art. 5 Cp, a contopit pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare din sentința menționată cu cele 4 pedepse a câte 1 an închisoare aplicate în prezenta cauză și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 1, 2 VCp cu aplic. art. 5 Cp și art. 12 alin. 1din Legea nr. 187/2012, a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b VCp pe durata pedepsei principale rezultante.

În baza art. 861 alin. 1 VCp cu referire la art. 71 alin. 5 VCp cu aplic. art. 5 Cp și art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187//2012, a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a executării pedepsei principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 5 (cinci) ani și 8 luni, stabilit potrivit art. 862 VCp și calculat, conform art. 865 alin. 2 VCp, de la data de 30.10.2013 (rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 1928/2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București).

În baza art. 863 alin.1 VCp, a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de acesta din urmă; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. Datele prevăzute la literele b) – d) se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

În baza art. 863 alin. 3 lit. a VCp, a impus inculpatului obligația de a desfășura în primele 12 luni ale termenului de încercare o activitate neremunerată, pe o durată de 100 de ore, al cărei conținut, precum și instituția la care va fi prestată activitatea, vor fi stabilite de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

În baza art. 404 alin. 2 Cpp, a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 VCp privind cauzele care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

A constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv pe perioada cuprinsă între 18.03.2013 și 05.07.2013, în cauza soluționată prin sentința penală nr. 1928/2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București

În baza art. 274 alin. 1 Cpp, a obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, că:

Prin rechizitoriul nr. 1998/P/2012 din data de 13.01.2014, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului B. G., cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârșirii a 3 infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere și a unei infracțiune de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, prevăzute de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, și de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, toate cu aplic. art. 33 lit. a VCp. Cauza a fost înregistrată pe rol la data de 13.01.2014, sub nr._ .

În fapt, prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că la datele de 02.02.2012, 27.09.2012 și 15.01.2013 inculpatul B. G. a condus pe drumurile publice autoturisme, fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule. S-a mai reținut că la data de 15.01.2013 inculpatul a condus pe drumurile publice un autoturism neînmatriculat.

În susținerea situației de fapt reținute în actul de sesizare s-au indicat următoarele mijloace de probă, administrate în cursul urmăririi penale: procese-verbale de constatare a infracțiunilor, proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, fotocopie autorizație de circulație provizorie pentru un autoturism Opel Vectra cu nr. B_ valabil până la 28.08.2012, procesul-verbal de verificare în evidența conducătorilor auto, declarații martori B. Louisa A., R. M., O. V., L. C. G. și T. A. I., declarațiile inculpatului.

Pe parcursul urmăririi penale inculpatul a fost cercetat în stare de libertate, cu respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale, iar la data de 13.11.2013 i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, întocmindu-se proces-verbal în acest sens.

După . actualului Cod de procedură penală (01.02.2014), prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 25.03.2014, în baza art. 346 alin. 2 Cpp, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul sus-arătat, dispunându-se începerea judecății și stabilirea termenului de judecată pentru data de 06.05.2014.

În cursul judecății, în ședința publică din 20.05.2014, după o expunere succintă a actului de sesizare și aducerea la cunoștință a disp. art. 374 alin. 2 Cpp, inculpatul a arătat că recunoaște în totalitate faptele reținute în rechizitoriu, solicitând ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală, înțelegând astfel să beneficieze de disp. art. 396 alin. 10 Cpp privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției. La aceeași dată a fost audiat inculpatul, declarația acestuia de recunoaștere fiind consemnată și atașată la dosar, după semnare. Totodată, instanța, după luarea concluziilor procurorului și apărătorilor inculpaților, a admis cererea inculpatului de aplicare a disp. art. 396 alin. 10 Cpp. Procurorul nu au solicitat administrarea de probe, iar inculpatul a solicitat și i s-a admis proba cu înscrisuri. Totodată, la interpelarea instanței, inculpatul și-a manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunității în ipoteza în care va fi găsit vinovat, conform art. 378 alin. 3 Cpp .

Tot în ședința publică din 20.05.2014 instanța a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpatului, din infracțiunile pentru care a fot trimis în judecată (3 infracțiuni prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată și o infracțiune prev. de art. 85 alin. 1 din același act normativ) în 4 infracțiuni prevăzute de actualul Cod penal (3x art. 335 alin. 1 și art. 334 alin. 1 ), cu aplicarea art. 5 Cp, rămânând în pronunțare asupra acestui aspect odată cu fondul cauzei.

La dosar s-a atașat fișa de cazier judiciar a inculpatului și copie cu toate mențiunile pe sentința penală nr. 1928/2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București. S-au atașat și înscrisuri în circumstanțiere depuse de inculpat (fișe de tratament TBC, bilete de ieșire din spital).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

1.La data de 02.02.2012, în jurul orelor 19:50, inculpatul B. G. a condus autoturismul marca Honda Civic cu nr. de înmatriculare străin AD 239 CR pe . 4, din direcția P-ța Sudului către . parcursul deplasării pe drumul public arătat, inculpatul a fost oprit pentru control de lucrători din cadrul DGPMB-Brigada de Poliție Rutieră, ocazie cu care, după legitimare, s-a constatat că inculpatul nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

2. La data de 27.09.2012, în jurul orelor 00:21, inculpatul B. G. a condus autoturismul marca Opel Vectra cu autorizația provizorie de circulație nr. B-_, aparținând numitei B. Louisa A. (sora inculpatului), pe ., sector 4, din direcția . . deplasării pe drumul public arătat, inculpatul a fost oprit pentru control de lucrători din cadrul DGPMB-Brigada de Poliție Rutieră, ocazie cu care, după legitimare, s-a constatat că inculpatul nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

3. La data de 15.01.2013, în jurul orelor 16:30, în jurul orelor 00:21, inculpatul B. G. a condus autoturismul marca Opel Vectra aparținând numitei B. Louisa A. (sora inculpatului), purtând în față plăcuța (autorizație provizorie de circulație) nr. B-_, pe .. În autoturismul condus de inculpat se mai aflau numiții T. A. I. și O. V.. Pe parcursul deplasării pe drumul public arătat, inculpatul a fost oprit pentru control de lucrători din cadrul DGPMB-Secția 15 Poliție, ocazie cu care, după legitimare, s-a constatat că inculpatul nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Cu ocazia controlului efectuat asupra autoturismului a fost găsită, în portbagaj, a doua plăcuță cu nr. B-_.

Totodată, din verificările efectuate de lucrătorii de poliție a reieșit că la momentul depistării în trafic autoturismul condus de inculpat nu era înmatriculat, autorizația provizorie de circulație nr. B-_ fiind expirată din data de 28.08.2012.

Situația de fapt expusă rezultă din probele administrate în cauză, respectiv procesul-verbal de constatare a infracțiunii întocmit la 02.02.2012 în prezența martorului-asistent R. M., respectiv procesul-verbal de constatare a infracțiunii întocmit la 27.09.2012 în prezența martorului-asistent L. C. G., procesul-verbal de constatare a infracțiunii întocmit la 15.01.2013 din care rezultă că inculpatul nu posedă permis de conducere, extras din evidența DEPABD privind auto Opel Vectra condus de inculpat la 15.01.2013 din care rezultă că la acea dată autorizația provizorie de circulație nr._ a fost valabilă în perioada 30.07._12, procese-verbale încheiate la 02.02.2012 și 27.09.2012 care pun în evidență că inculpatul nu figurează în evidențe ca posesor de permis de conducere pentru vreo categorie de vehicule, declarația martorei B. Louisa A.-proprietara auto Opel Vectra, declarația martorilor-asistenți R. M. și L. C. G., declarațiile martorilor O. V. și T. A. I., pasageri în auto condus de inculpat la 15.01.2013.

Toate acestea se coroborează cu declarațiile de recunoaștere a faptei date de inculpat, atât la urmărirea penală cât și în fața instanței.

În ce privește încadrarea juridică instanța a constatat că acțiunile inculpatului, astfel cum au fost descrise mai sus sunt prevăzute ca infracțiuni și în Codul penal ce a intrat în vigoare la data de 01.02.2014 sub denumirea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere (art. 335 alin. 1) și punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat (art. 334 alin. 1). Infracțiunea prev. de art. 336 alin. 1 Cp este sancționată cu închisoare de la unu la 5 ani, iar infracțiunea prev. de art. 334 alin. 1 este sancționată cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă, tratamentul penal (pedeapsa închisorii) fiind identic cu cel din art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 și art. 85 alin. 1 din același act normativ.

Deși pentru una din infracțiuni (conducerea unui autovehicul neînmatriculat) tratamentul penal apare mai blând ca în reglementarea anterioară, în sensul existenței pedepsei alternative a amenzii penale, instanța a apreciat că legea mai favorabilă în speța de față este legea veche, în condițiile în care aceasta prevede pentru pluralitatea de infracțiuni sub forma concursului un spor facultativ la pedeapsă rezultantă-pedeapsa cea mai grea(art. 34 alin. 1 lit. b VCp), în timp ce noua reglementare (art. 39 alin. 1 lit. b Cp) impune un spor obligatoriu la pedeapsa rezultantă-pedeapsa cea mai grea (o treime din cumulul aritmetic al celorlalte pedepse). Conform Deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale s-a statuat în mod definitiv și obligatoriu că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, caracterul mai favorabil al unei legi penale determinându-se așadar în mod global și nu pe instituții. Potrivit aceleiași decizii, care face referire la Decizia CCR nr. 1470/08.11.2011, determinarea concretă a legii penale mai favorabile vizează aplicarea legii și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și noua lege (de ex. condamnarea pentru infracțiuni pedepsite mai ușor de noua lege cu contopire de pedepse conform legii vechi ), deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze.

Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 386 Cpp, a schimbat încadrarea numai în sensul reținerii aplicării art. 5 Cp pe lângă fiecare din infracțiunile reținute în sarcina inculpatului.

În drept, faptele inculpatului B. G., care la datele de 02.02.2012, 27.09.2012 și 15.01.2013, a condus pe drumurile publice două autoturisme (Honda Civic și Opel Vectra), fără a poseda permis de conducere pentru acestea (categ. B), întrunesc sub aspect obiectiv și subiectiv elementele constitutive a 3 infracțiuni prev. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 5 Cp.

Fapta aceluiași inculpat, care la data de 15.01.2013, a condus pe drumurile publice un autoturism neînmatriculat (Opel Vectra), întrunește sub aspect obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 5 Cp.

Vinovăția inculpatului fiind dovedită, pe baza probelor administrate în raport cu faptele care au făcut obiectul judecății, instanța a dispus condamnarea acestuia, iar la proporționalizarea pedepselor ce urmează a fi stabilite pentru infracțiunea săvârșită, a avut in vedere criteriile generale de individualizare prev.de art.74 alin.1 Cp.

În acest sens, a ținut seama de gradul de pericol social mediu al faptelor constând în periclitarea relațiilor sociale privind circulația pe drumurile publice prin conducerea de autoturisme în trei ocazii, fără a avea abilitățile necesare manevrării în condiții de siguranță a acestora, cu consecințe negative asupra siguranței pietonilor și celorlalți participanți la trafic și asupra caracterului obligatoriu al înmatriculării vehiculelor, precum și de urmările care se puteau produce (rănirea ori decesul inculpatului sau rănirea/decesul altor persoane ).

De asemenea instanța a ținut seama și de circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv de nivelul de educație (11 clase), vârsta (29 de ani ) și antecedentele penale ale acestuia. Relativ la acest din urmă aspect, în considerarea datelor oferite de fișele de cazier judiciar, instanța observă că inculpatul, deși nu se află în stare de recidivă, nu este cu totul străin de încălcarea normelor penale, în condițiile în care a înregistrat două condamnări (1 an închisoare cu suspendare condiționată și 2 ani și 8 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere) aplicate (pentru conducere auto fără permis și complicitate la tentativă de distrugere) prin sentința penală nr. 16/2007 a Judecătoriei Orșova și prin sentința penală nr. 1928/05.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București. Conform aceluiași cazier, inculpatul a fost sancționat administrativ de 4 ori pentru consum de droguri (3 fapte) și conducere auto fără permis (o faptă), ca urmare a unor soluții de scoatere de sub urmărire penală în temeiul art. 10 lit. b1 VCpp.

Cu privire la sentința penală nr. 16/06.02.2007 a Judecătoriei Orșova, definitivă prin neapelare, a constatat că s-a împlinit termenul reabilitării de drept, în condițiile în care termenul de încercare de 3 ani s-a împlinit în martie 2010.

Totodată, în considerarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cpp aplicabile în speță ca urmare a recunoașterii necondiționate a faptelor, instanța a stabilit pentru inculpat pedepse cu închisoarea ale căror limite legale vor fi reduse cu o treime.

Așa fiind, în baza art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 5 Cp și art. 396 alin. 10 Cpp, a condamnat pe inculpatul B. G. la 3 pedepse a câte 1 an închisoare pentru săvârșirea a 3 infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, iar în baza art. 85 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 5 Cp și art. 396 alin. 10 Cpp, va condamna pe același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat.

Având în vedere că faptele au fost săvârșite înainte ca inculpatul să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele și înainte ca inculpatul să fi fost condamnat definitiv pentru fapta reținută în sentința penală nr. 1928/05.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București, instanța a dat eficiență regulilor ce guvernează concursul de infracțiuni conform legii penale vechi, determinată în speță ca lege penală mai favorabilă.

În consecință, instanța a procedat după cum s-a arătat în cele ce urmează.

În baza art. 865 alin. 1 VCp rap. la art. 85 alin. 1 VCp cu aplic. art. 5 VCp, a anulat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 8 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 1928/05.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București, definitivă prin decizia penală nr. 2041/30.10.2013 a Curții de Apel București-Secția a II-a Penală, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă de distrugere prev. de art. 26 VCp rap. la art. 20 VCp rap. la art. 217 alin. 4 VCp cu aplic. art. 3201 alin. 7 VCpp (faptă din 12/13.01.2013).

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b VCp cu aplic. art. 5 Cp, a contopit pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare din sentința menționată cu cele 4 pedepse a câte 1 an închisoare din prezenta cauză și se va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 8 luni închisoare.

Apreciind că infracțiunile comise nu atrag nedemnitatea de a exercita activități ce presupun responsabilitate civică (dreptul de vot), văzând și jurisprudența CEDO asupra acestei probleme (cauza Hirst contra Marii Britanii), în baza art. 71 alin. 1, 2 VCp cu aplic. art. 5 Cp și art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, inculpatului îi va fi aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b VCp pe durata executării pedepsei principale rezultante.

În ce privește modalitatea concretă de executare a pedepsei instanța reține că în cauza sunt îndeplinite condițiile pentru a fi incidente instituțiile ce se referă la suspendarea executării pedepsei.

În acest sens s-a avut în vedere că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii (inexistența stării de recidivă) și că acesta a manifestat o atitudine de recunoaștere și de regret față de faptele sale. S-a mai avut în vedere și starea de sănătate precară a inculpatului și faptul că acesta se află în supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București din data de 04.11.2013 (a se vedea înscrisurile medicale și referatul Biroului executări penale inserat pe copia s.p. nr. 1928/2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București).

Prin urmare, instanța a apreciat că scopul educativ si preventiv al pedepsei rezultante aplicată poate fi atins si fără ca aceasta să fie executată în regim privativ de libertate.

Ca atare, în baza art. 861 alin. 1 VCp cu referire la art. 71 alin. 5 VCp cu aplic. art. 5 Cp și art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187//2012, s-a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a executării pedepsei principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 5 (cinci) ani și 8 luni, stabilit potrivit art. 862 VCp și calculat, conform art. 865 alin. 2 VCp, de la data de 30.10.2013 (rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 1928/2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București).

În baza art. 863 alin.1 VCp, a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de acesta din urmă; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. Datele prevăzute la literele b) – d) urmează a fi comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

În baza art. 863 alin. 3 lit. a VCp, având în vedere trecerea în puterea de lucru judecat a sentinței penale nr. 1928/2013, a impus inculpatului obligația de a desfășura în primele 12 luni ale termenului de încercare o activitate neremunerată, pe o durată de 100 de ore, al cărei conținut, precum și instituția la care va fi prestată activitatea, fiind stabilite de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

În baza art. 404 alin. 2 Cpp, a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 VCp privind cauzele care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv pe perioada cuprinsă între 18.01.2013 și 05.07.2013, în cauza soluționată prin sentința penală nr. 1928/2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București

Față de soluțiile de condamnare ce se vor pronunța, în baza art. 274 alin. 1Cpp, a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, criticând-o pentru greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului pentru cele trei infracțiuni de conducere fără permis, arătând – în esență – că neaplicarea unui spor pentru cele trei infracțiuni rutiere comise ca și suspendarea sub supraveghere a pedepsei echivalează cu lipsa oricăror consecințe penale, pentru inculpat care a mai fost condamnat anterior cu suspendarea condiționată tot pentru infracțiuni de conducere fără permis și sancționat administrativ pentru deținere de droguri în vederea consumului propriu.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate prin prisma criticilor invocate precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 418 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul este fondat și îl va admite, în condițiile art. 421 alin. 2 lit. a Cod procedură penală, în considerarea următoarelor argumente:

Intimatul inculpat în cauză a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 1998/P/2012 din data de 13.01.2014 emis de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București pentru săvârșirea a patru infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice, reținându-se că la 02.02.2012, 27.09.2012 și 15.01.2013 a condus pe drumurile publice autoturismul fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, iar la 15.01.2013 a condus un autoturism neînmatriculat, fapte pe care intimatul inculpat le-a recunoscut în integralitate, în condițiile art. 375 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, împrejurare ce a atras reducerea limitelor de pedeapsă a închisorii prevăzută de lege, cu o treime.

Infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în prezenta cauză sunt concurente cu infracțiunea de complicitate la tentativă de distrugere din data de 12/13.01.2013 pentru care a fost anterior definitiv condamnat la pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei.

Prin urmare aplicarea în final a pedepsei de 2 ani și 8 luni închisoare, cea mai mare stabilită în cazul pluralității de infracțiuni comise de inculpat în perioada septembrie 2012 – ianuarie 2013 creează aparența de impunitate pentru infracțiunile contra siguranței circulației pe drumurile publice, comise în mod repetitiv de inculpat și nu răspunde exigențelor prevenției generale și speciale în lipsa aplicării unui spor.

Totuși, prin evaluarea criteriilor de individualizare prev. de art. 74 Cod penal, luând n considerare faptele comise și circumstanțele factuale recunoscute și asumate de inculpat, Curtea apreciază că modalitatea suspendării sub supraveghere pe termenul de încercare maxim prevăzute de lege (8 ani) având în vedere pedeapsa rezultantă prin aplicarea sporului la 3 ani este just individualizată, iar prin obligațiile impuse are un grad de severitate suficient pentru a asigura reinserția viitoare, pozitivă a intimatului inculpat în cauză.

D. pentru care, Curtea în temeiul art.421 alin.2 lit.a Cod procedură penală va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București împotriva sentinței penale nr.1965 din data de 03.06.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._ .

Va desființa în parte sentința penală atacată și rejudecând, în fond:

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b C.p. din anul 1969 cu aplicarea art. 5 Cp, va contopi pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 1928/2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București cu cele 4 pedepse a câte 1 an închisoare aplicate în prezenta cauză, urmând ca inculpatul B. G. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 8 luni închisoare la care adaugă un spor de 4 luni închisoare, în total 3 ani închisoare.

În baza art. 861 alin. 1 C.p. din anul 1969 cu referire la art. 71 alin. 5 C.p. din anul 1969 cu aplicarea art. 5 Cp și art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, va dispune suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a executării pedepsei principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 8 ani, stabilit potrivit art. 862 C.p. din anul 1969 și calculat, conform art. 865 alin. 2 C.p. din anul 1969, de la data de 30.10.2013 (rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 1928/2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București).

Va menține celelalte dispoziții.

În temeiul art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.421 alin.2 lit.a Cod procedură penală admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București împotriva sentinței penale nr.1965 din data de 03.06.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._ .

Desființează în parte sentința penală atacată și rejudecând, în fond:

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b C.p. din anul 1969 cu aplicarea art. 5 Cp, contopește pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 1928/2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București cu cele 4 pedepse a câte 1 an închisoare aplicate în prezenta cauză, urmând ca inculpatul B. G. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 8 luni închisoare la care adaugă un spor de 4 luni închisoare, în total 3 ani închisoare.

În baza art. 861 alin. 1 C.p. din anul 1969 cu referire la art. 71 alin. 5 C.p. din anul 1969 cu aplicarea art. 5 Cp și art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, dispune suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a executării pedepsei principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 8 ani, stabilit potrivit art. 86/2 C.p. din anul 1969 și calculat, conform art. 86/5 alin. 2 C.p. din anul 1969, de la data de 30.10.2013 (rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 1928/2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București).

Menține celelalte dispoziții.

În temeiul art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 05.12.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

N. M. C. C. C.

GREFIER

V. E.

Red. C.C.C.

Dact.G.P.

4 ex.

Red. D.S. Giurchița - Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția Penală

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1523/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI