Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 17/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 17/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-02-2014 în dosarul nr. 17/2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR.17/Co
Ședința publică de la data de 24 februarie 2014
Curtea constituită din:
Președinte – D. M.
Grefier – C. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat prin doamna procuror M. S..
Pe rol soluționarea contestațiilor declarate de P. DE PE L. TRIBUNALUL BUCUREȘTI și inculpații R. A., R. E., D. D. și S. G. împotriva încheierii de ședință din 11.02.2014 pronunțată de Secția I penală a Tribunalului București în dosarul nr._ 3*.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns contestatorii inculpați R. A. personal, în stare de arest, asistat de avocat ales T. C. cu împuternicire avocațială nr._ emisă de Baroul București, R. E. personal, în stare de arest, asistat de avocat ales P. G. cu împuternicire avocațială depusă la dosarul instanței de fond, D. D. personal, în stare de arest, asistat de avocat ales P. V. cu împuternicire avocațială nr._ emisă de Baroul București, S. G. personal, în stare de arest, asistat de avocat ales L. F. cu împuternicire avocațială nr._ emisă de Baroul București și avocat ales Vasîi M., intimații inculpați G. M. personal, în stare de arest, asistat de avocat ales C. M. cu împuternicire avocațială nr._ emisă de Baroul București, C. N. personal, în stare de arest, asistat de avocat ales Ț. O. cu împuternicire avocațială depusă la dosarul instanței de fond.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Întrebații fiind, inculpații contestatori R. A., R. E., D. D., S. G. și intimații inculpați G. M., C. N. declară că nu doresc să dea declarații suplimentare.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea contestațiilor.
Reprezentanta Ministerului Public solicită, în temeiul art.206 C.p.p. raportat la art.4251 pct.7 lit.a C.p.p., admiterea contestației Parchetului, desființarea încheierii atacate și, rejudecând pe fond, respingerea cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu aceea a controlului judiciar, formulate de inculpații G. M. și C. N..
Consideră că judecătorul instanței de fond a făcut o analiză atentă, prin prisma tuturor dispozițiilor legale incidente.
Însă, arată că nu există elemente noi care ar justifica înlocuirea măsurii arestării preventive cu una mai ușoară, în conformitate cu prevederile art.242 al.1 N.C.p.p., iar elementul reținut de instanță în favoarea acestei măsuri, anume că inculpatul G. M. a recunoscut fapta, nu poate fi reținut ca temei pentru înlocuirea acestei măsuri, având în vedere că acesta poate reveni asupra declarațiilor pe tot parcursul procesului penal, iar controlul judiciar, chiar dacă sunt impuse anumite obligații, îi oferă acestuia posibilitatea de a lua legătura cu persoanele implicate.
În acest sens, arată că mai multe persoane au refuzat să dea declarații cu privire la inculpații din cauză, invocând o temere profundă în ce privește consecințele pe care relatarea acestor date le-ar atrage asupra lor și familiilor lor.
Mai arată că menținerea arestului preventiv se impune în vederea realizării scopului măsurilor preventive, respectiv pentru buna desfășurare a procesului penal, având în vedere maniera în care s-a acționat, comportamentul procesual al inculpaților.
Din acest punct de vedere, consideră că instanța de fond nu a făcut o analiză judicioasă, ajungând la o concluzie incorectă, în opinia Parchetului, instanța înlocuind măsura arestării preventive cu aceea a controlului judiciar, deși situația tuturor inculpaților este similară.
Apărătorul ales al intimatului inculpat G. M. pune concluzii de respingere a contestației Parchetului, apreciind că încheierea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, înlocuirea măsurii arestării cu aceea a controlului judiciar, fiind luată în urma evaluării împrejurărilor concrete și a conduitei procesuale a inculpatului.
Consideră că măsura controlului judiciar este proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse și suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal, apreciind că pericolul concret pe care l-a reprezentat inculpatul la momentul luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă, în raport de conduita onestă a inculpatului, care și-a recunoscut faptele, dar și circumstanțele sale penale, necunoscut cu antecedente penale, este căsătorit legal, are copii și nepoți și are un domiciliu stabil și avea un loc de muncă, fiind administrator al unei societăți comerciale care desfășura activități cu materiale neferoase și cu contract de muncă la o altă societate.
În același context arată că inculpatul este arestat de 10 luni, perioadă suficientă pentru ca inculpatul să conștientizeze reprobabilitatea faptelor sale.
Pentru toate aceste motive, apreciind că nu sunt îndeplinite cerințele art.223 al.2 C.p.p., solicită respingerea contestației ca nefondată.
Apărătorul ales al intimatului inculpat C. N. solicită respingerea contestației Parchetului și menținerea încheierii atacate, arătând că scopul măsurilor preventive prev. de art.202 C.p.p. are în vedere buna desfășurare a procesului penal.
Din acest punct de vedere arată că inculpatul C. N., care este arestat de 10 luni, a fost audiat și la instanța de fond, cauza presupune audierea unui număr foarte mare de martori, situație care va conduce la mărirea duratei de soluționare a cauzei, iar pe de altă parte faptele pentru care este cercetat acest inculpat nu au legătură cu restul faptelor din cauză, acesta neavând vreun grad de coparticipare procesuală cu nici unul dintre persoanele cercetate.
Apreciază că în mod corect instanța de fond a admis cererea inculpatului C. N.,, la acest moment procesual, neputându-se susține cu probe că acesta ar putea influența cercetarea judecătorească în vreun fel, cu atât mai mult cu cât fapta săvârșită de acesta este nedeterminată.
În circumstanțiere arată că inculpatul are patru minori.
Contestatorul inculpat G. M., având cuvântul, arată că a absolvit liceul, este arestat de 10 luni, a recunoscut fapta.
Contestatorul inculpat C. N., având cuvântul, se raliază la concluziile apărătorului său, arătând că se consideră nevinovat. Mai arată că a absolvit 8 clase.
Doamna avocat Vasîi M. – primul apărător ales al contestatorului inculpat S. G. arată că a formulat contestație în temeiul art.206 pct.7 C.p.p., arătând că nu se impune menținerea măsurii arestării preventive, situație față de care solicită luarea altei măsuri preventive, respectiv arestul la domiciliu, prev.de art.202 al.4 lit.d C.p.p., considerând că și astfel se poate asigura buna desfășurare a cercetării judecătorești.
Pe de altă parte, instanța de fond a făcut o amplă analiză a tuturor probelor prin prisma vechiului Cod de procedură penală, însă nu a explicat, decât sporadic, motivele pentru care se impune menținerea arestului preventiv prin prisma noului Cod de procedură penală, în opinia apărării, această argumentare nefiind adecvată în examinarea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu.
Solicită admiterea contestației, modificarea hotărârii primei instanțe în sensul celor arătate, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile explicite prev. de art.202 C.p.p. raportat la art.223 C.p.p., la dosar neexistând elemente concrete din care să rezulte temerea că, lăsat în libertate, inculpatul S. G. ar încerca să influențeze martorii sau părțile vătămate, că ar mai putea săvârși alte fapte.
Dl.avocat L. F. pentru contestatorul inculpat S. G. solicită admiterea contestației, considerând că și o măsură mai blândă poate satisface scopul măsurilor preventive, la dosar neexistând date și indicii din care să rezulte temerea că ar dori să se sustragă ori că ar săvârși altă infracțiune.
Se va avea în vedere că inculpatul este arestat de 10 luni, cauza este deosebit de amplă și complexă, iar în ce privește pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta punerea sa în libertate, consideră că acesta este nejustificat câtă vreme arestul la domiciliu îngrădește posibilitatea de a se deplasa.
Pe de altă parte, părțile vătămate din prezenta cauză au declarat că instanța de fond că nu doresc să se constituie părți civile.
În circumstanțiere arată că inculpatul, anterior arestării, administra o societate comerciale ce avea ca obiect de activitate - patiserie.
Apărătorul ales al contestatorului inculpat R. A. apreciază că încheierea pronunțată de instanța de fond este netemeinică, arătând că situația de fapt reținută în actul de inculpare, pe care instanța a preluat-o, nu reflectă situația de fapt reală, situație care rezultă din analiza ansamblului probator, coroborată cu probele administrate în faza de cercetare judecătorească, respectiv declarațiile părților vătămate și, în mod deosebit, declarația numitului C. D..
Arată că inculpatul era director la un restaurant din București, a desfășurat o activitate licită, iar controalele demarate de organele de poliție nu au adus elemente noi care să-l incrimineze pe inculpat.
Mai arată că în întreaga perioadă de timp în care inculpatul a fost supravegheat telefonic, nu a existat nici una dintre convorbiri din care să rezulte că a desfășurat activitatea de cămătărie cu privire la actele materiale reținute în sarcina sa.
Consideră că, în mod eronat, instanța de fond a analizat împrejurările concrete ale faptelor pentru care este cercetat inculpatul, fiind suficient să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile legii și dacă poate fi împietată buna desfășurare a procesului penal, elemente care nu rezultă din coroborarea probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât, mai ales în faza de cercetare judecătorească.
Apreciind că a fost depășit termenul rezonabil, solicită admiterea contestației.
Apărătorul ales al contestatorului inculpat R. E. solicită admiterea contestației, desființarea încheierii atacate și, rejudecând, înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură mai blândă.
Arată că nu mai subzistă indiciile care au determinat inițial luarea măsurii arestării preventive, după o perioadă foarte lungă de anchetă penală și cercetare judecătorească, nu se conturează convingerea că inculpatul R. E. își asigura existența din activitatea de cămătărie, iar cu privire la infracțiunea de șantaj reținută în sarcina sa, solicită a se avea în vedere că nu există nici măcar o probă incriminatoare în acest sens.
Mai arată că sunt aproximativ 80 martori de audiat, ceea ce prefigurează o cercetare judecătorească laborioasă și de durată.
În circumstanțiere arată că inculpatul era administrator la un restaurant, pentru care a depus bilanțul de activitate din care rezultă un beneficiu substanțial pe anul 2012, este căsătorit, are doi copii, soția este bolnavă, iar impactul pe care l-a avut asupra sa starea de detenție este determinant, cert, R. E. neavând nici cea mai mică intenție de a influența bunul mers al procesului penal, ori că ar periclita liniștea societății civile.
Pentru aceste motive și pentru egalitate de tratament, solicită admiterea contestației.
Solicită instanței permisiunea de a depune la dosar declarația notarială dată de U. L..
Apărătorul ales al contestatorului inculpat D. D. arată că a formulat contestație împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive, inculpatul aflându-se sub puterea unui mandat de executare a pedepsei emis într-o altă cauză.
Apreciază că nu se mai impune discutarea măsurii arestării preventive, având în vedere că s-a prevalat de procedura simplificată, recunoscând faptele astfel cum au fost reținute în actul de inculpare.
Pentru aceste motive solicită admiterea contestației, revocarea măsurii arestării preventive.
Reprezentanta Ministerului Public arată că analizarea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură trebuie să se facă pornind de la temeiurile inițiale care au determinat inițial luarea acestei măsuri și nici nu au intervenit temeiuri noi, iar trecerea timpului nu este un temei nou în susținerea cererii inculpatului.
Referitor la faptul că o . părți vătămate nu s-au constituit părți civile sau nu au dat nicio declarație, consideră că această situație vine în sprijinul susținerii Parchetului că aceștia se tem de repercursiunile pe care le-ar avea asupra lor sau familiilor lor, urmare declarațiilor pe care le-ar da. Numai astfel se justifică faptul că părțile renunță la pretențiile civile, întrucât aceștia s-au aflat într-un impact financiar.
Pe cale de consecință, arătând că înlocuirea măsurii arestului preventiv ar da posibilitatea inculpaților să ia legătura în orice modalitate cu părțile implicate în cauză, context în care calitatea procesului penal ar avea de suferit.
În ce privește contestația inculpatului D., apreciază că nu sunt incidente prev.art.242 al.1 N.C.p.p., acesta se află sub puterea unui mandat de executare a pedepsei, iar faptul că inculpatul s-a prevalat de procedura simplificată nu este un element semnificativ întrucât acesta are posibilitatea de a face mențiuni semnificative în tot cursul procesului, care pot schimba radical situația de fapt.
Pe cale de consecință, pune concluzii de respingere a contestațiilor inculpaților ca neîntemeiate.
Contestatorul inculpat R. A., având cuvântul, se raliază la concluziile apărătorului său.
Contestatorul inculpat R. E. solicită punerea sa în libertate pentru a fi alături de familie, arătând că este nevinovat, la dosar neexistând probe incriminatoare. Se raliază la concluziile apărătorului său.
Contestatorul inculpat D. D. solicită revocarea măsurii arestării preventive, arătând că mai are de executat un an din pedeapsa aplicată într-o altă cauză.
Contestatorul inculpat S. G. solicită punerea sa în libertate, arătând că este bolnav de diabet și se consideră nevinovat.
CURTEA
Asupra contestației penale de față:
Prin încheierea de ședință din data de 10.02.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a penală, în baza art.242 alin.2 C. pr. pen., au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive, cu măsura arestului la domiciliu, formulate de inculpații S. G., R. E. și R. C. zis „C. al lui C.”.
În baza art.242 alin.1 C. pr. pen. au fost respinse ca neîntemeiate cererile de revocare a măsurii arestării preventive, formulate de inculpații D. N. zis „C.” și D. D. zis „E.”.
În baza art.242 alin.2 C. pr. pen. a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive, cu măsura controlului judiciar, formulată de inculpatul R. A. zis „A. al lui C.”.
În baza art.242 alin.2 raportat la art.202 alin.4 lit.b C. pen. a fost admisă cererea formulată de inculpatul G. M. zis „M. al lui Rinu”, de înlocuire a măsurii arestării preventive, cu măsura controlului judiciar.
În baza art. 215 alin. (1) C.·proc. pen., pe durata măsurii controlului judiciar, s-a impus inculpatului respectarea următoarelor obligații:
a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată instanța cu privire la schimbarea locuinței din București, . nr. 66, sector 2;
c) să se prezinte la Poliția Sectorului 2 București, conform programului supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
În baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, s-a impus inculpatului să respecte următoarele obligații:
a) să nu depășească limita teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată;
b) să nu se apropie de coinculpați, de persoanele vătămate Al Kasmo Mohamed Kher, D. H. zis "C. Șobolanu", T. Viore1 V. zis "W_, V. Miltiade, zis "S.", C. M. și de partea vătămată R. V. N., și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale;
c) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului că, în caz
de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
A fost respinsă ca rămasă fără obiect cererea formulată de inculpatul G. M., de înlocuire a măsurii arestării preventive, cu măsura arestului la domiciliu, ca rămasă fără obiect.
În baza art. 242 alin. 2) C.p.p., rap. la art. 202 alin. 4) Iit. b) C.p.p., a fost admisă cererea formulată de inculpatul C. N., emis de Tribunalul București Secția I-a penală, în dosarul nr._/3/2013), de înlocuire a măsurii arestării preventive, cu măsura controlului judiciar.
În baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen. impune inculpatului respectarea următoarelor obligații, pe durata măsurii:
a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată instanța cu privire la schimbarea locuinței din ., ., jud. I.;
c) să se prezinte la Poliția comunei Găneasa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
În baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, s-a impus inculpatului să respecte următoarele obligații:
a) să nu depășească limita teritoriului României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată;
b) să nu se apropie de coinculpați, cu excepția inculpatei C. E., de persoanele vătămate Obrișcă T., zis D., Hagivreta C., A. F. D., N. E., zis "F.", U. A., zis R., lova P., zis I. al lui P., și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale;
c) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Instanța a reținut că prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Tribunalul București în dosarul nr. 4799/P/2012 în data de 06.09.2013, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:
-R. C., zis “C. al lui C.”, pentru săvârșirea, în concurs, a infracțiunilor de cămătărie, faptă prev. de art. 3 din Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie, și spălare a banilor, faptă prevăzută de art. 29 alin.(1) lit. c) din Legea 656 din 2002, republicată, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen.;
-S. G., zis “B.”, pentru săvârșirea, în concurs și în stare de recidivă postcondamnatorie, a infracțiunilor de cămătărie, faptă prev. de art. 3 din Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie, cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) din C.pen., spălare a banilor, faptă prevăzută de art. 29 alin.(1) lit. c) din Legea 656 din 2002, republicată, cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) din C.pen., și spălare a banilor, faptă prevăzută de art. 29 alin.(1) lit. b) din Legea 656 din 2002, republicată, cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) din C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen.;
-D. N., zis “C.”, pentru săvârșirea, în concurs, a unei infracțiuni de șantaj, faptă prevăzută de art. 194 alin.(1) din C.pen., și a patru infracțiuni de tâlhărie, fapte prevăzute de art. 211 alin.(1), alin. (2) lit. b), alin. (21) lit. b) din C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen.;
-R. E., zis “E. al lui C.”, pentru săvârșirea, în concurs și în stare de recidivă postcondamnatorie, a infracțiunilor de cămătărie, faptă prev. de art. 3 din Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie, cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a) C.pen. și șantaj, faptă prevăzută de art. 194 alin.(1) din C.pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen.;
-C. N., zis “A.”, pentru săvârșirea infracțiunii de cămătărie, faptă prev. de art. 3 din Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie;
-D. D., zis “E.”, pentru săvârșirea, în concurs, a unei infracțiuni de cămătărie, faptă prev. de art. 3 din Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie, a două infracțiuni de șantaj, fapte prev. de art. 194 alin.(1) din C.pen. și a unei infracțiuni de deținere a unei arme neletale supuse autorizării, fără drept, faptă prev. de art. 134 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen.;
-G. M., zis “M. al lui Rinu”, pentru săvârșirea, în concurs, a unei infracțiuni de cămătărie, faptă prev. de art. 3 din Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie, și a două infracțiuni de șantaj, fapte prev. de art. 194 alin.(1) din C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen.;
-R. A., zis “A. al lui C.”, pentru săvârșirea, în concurs și în stare de recidivă postcondamnatorie, a unei infracțiuni de cămătărie, faptă prev. de art. 3 din Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie, cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) din C.pen., și a unei infracțiuni de șantaj, faptă prev. de art. 194 alin.(1) din C.pen., cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) din C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen..
În fapt, s-au reținut următoarele:
- în cazul inculpatului R. C. s-a reținut că în perioada septembrie 2012 – aprilie 2013, a acordat cu titlu de îndeletnicire împrumuturi bănești la care a perceput dobânzi unor persoane cunoscute personal sau prin intermediul altor persoane (fapte expuse la secțiunea I.1.i.), în perioada septembrie 2012 – aprilie 2013, împreună cu inculpații R. E. și R. A., au facilitat și au sprijinit activitatea infracțională a inc. S. G. zis „B.”, a înv. U. N. zis „M.”, a înv. U. F., precum și altor persoane care se ocupă cu darea cu bani cu camătă în cazinouri, prin aceea că au oferit protecție acestora în activitatea de cămătărie practicată în special în cazinourile Platinum, Queen și Metropolis și au înlesnit recuperarea de către aceștia a sumelor împrumutate și a dobânzilor aferente, primind în schimb o parte din câștigurile realizate din activitatea ilicită de cămătărie de către persoanele menționate anterior (fapte expuse la secțiunea I.1.ii.), și că, într-o perioadă apropiată săvârșirii infracțiunii de cămătărie prezentate anterior, a folosit aproximativ 1.600.000 de euro (peste 6.800.000 lei), bani proveniți din săvârșirea acestei infracțiuni, pentru a-și construi o vilă în orașul P., ., pe care o folosește împreună cu familia sa (fapte expuse la secțiunea I.1.iii.);
- în cazul inculpatului S. G. s-a reținut că, în perioada septembrie 2012 – aprilie 2013, a acordat cu titlu de îndeletnicire împrumuturi bănești la care a perceput dobânzi unor persoane cunoscute personal sau prin intermediul altor persoane (fapte expuse la secțiunea I.2.i.), în cursul lunii octombrie 2012, a investit 150.000 de euro, bani proveniți din săvârșirea infracțiunii de cămătărie prezentate anterior, achiziționând două terenuri împreună cu construcțiile aferente situate în județul I. (fapte expuse la secțiunea I.2.ii.) și că, la data de 24.01.2013, prin încheierea succesivă a două acte notariale (unul prin care recunoaște achitarea unei datorii de către Al Jahni Nabil și altul prin care fiul său achiziționează de la aceeași persoană un teren), a disimulat adevărata natură a provenienței și proprietății terenului în suprafață de 3.400 m.p., situat în intravilanul comunei Snagov, județul I., la tarlaua 141, .. cadastral 6900, proprietatea soților Al Jahni Nabil, și Al Jahni M., acesta provenind de fapt din săvârșirea infracțiunii de cămătărie (fapte expuse la secțiunea I.2.iii.);
-în cazul inculpatului D. N. s-a reținut că, la data de 27 noiembrie 2012, împreună cu inculpații R. E. zis “E. al lui C.” și R. A. zis “A. al lui C.”, s-a deplasat în mun. Pitești și a exercitat amenințări cu acte de violență asupra persoanei vătămate P. I., zis “O.”, pentru a o determina să îi restituie lui S. O., zis “D.”, o sumă de bani ce i-a fost împrumutată anterior și camăta aferentă, respectiv suma 15.000 de euro (fapte expuse la secțiunea I.4.i.), și că, în data de 13 martie 2013, în jurul orelor 2100, pe fondul relațiilor tensionate generate de pierderea unor sume de bani la jocurile de noroc, a pătruns în camera_ din Rin Grand Hotel, situat în București, .. 7D, sector 3, unde se desfășura un joc de barbut, și, prin agresiuni și amenințare cu un cuțit, le-a deposedat pe persoanele vătămate I. P., zis “I. al lui P.”, N. E. zis „F.”, T. V. zis „S.” și R. Ț.’ de sumele de bani cu care participau la jocul de barbut, sustrăgând în total de la aceștia aproximativ 40.000 de lei (fapte expuse la secțiunea I.1.ii.);
-în cazul inculpatului R. E. s-a reținut că, în perioada septembrie 2012 – aprilie 2013, a acordat cu titlu de îndeletnicire împrumuturi bănești la care a perceput dobânzi unor persoane cunoscute personal sau prin intermediul altor persoane (fapte expuse la secțiunea I.5.i.), că, în perioada septembrie 2012 – aprilie 2013, împreună cu inculpații R. C. și R. A., au facilitat și au sprijinit activitatea infracțională a inc. S. G. zis „B.”, a înv. U. N. zis „M.”, a înv. U. F., precum și altor persoane care se ocupă cu darea cu bani cu camătă în cazinouri, prin aceea că au oferit protecție acestora în activitatea de cămătărie practicată în special în cazinourile Platinum, Queen și Metropolis și au înlesnit recuperarea de către aceștia a sumelor împrumutate și a dobânzilor aferente, primind în schimb o parte din câștigurile realizate din activitatea ilicită de cămătărie de către persoanele menționate anterior (fapte expuse la secțiunea I.5.ii), și că, la data de 27 noiembrie 2012, împreună cu inculpații D. N. zis “C.” și R. A. zis “A. al lui C.”, s-a deplasat în mun. Pitești și a exercitat amenințări cu acte de violență asupra persoanei vătămate P. I., zis “O.”, pentru a o determina să îi restituie lui S. O., zis “D.”, o sumă de bani ce i-a fost împrumutată anterior și camăta aferentă, respectiv suma 15.000 de euro (fapte expuse la secțiunea I.5.iii.);
-în cazul inculpatului R. A. zis „A. al lui C.” se reține că, în perioada decembrie 2011 – aprilie 2013, a acordat împrumuturi bănești la care a perceput dobânzi unor persoane cunoscute personal sau prin intermediul altor persoane (fapte expuse la secțiunea I.6.i.), că împreună cu inculpații R. C. și R. E., au facilitat și au sprijinit activitatea infracțională a inculpatului S. G. zis „B.”, a înv. U. N. zis „M.”, a înv. U. F., precum și altor persoane care se ocupă cu darea cu bani cu camătă în cazinouri, prin aceea că au oferit protecție acestora în activitatea de cămătărie practicată în special în cazinourile Platinum, Queen și Metropolis și au înlesnit recuperarea de către aceștia a sumelor împrumutate și a dobânzilor aferente (fapte expuse la secțiunea I.6.ii.), și că, la data de 27 noiembrie 2012, inculpatul R. A. zis “A. al lui C.” împreună cu inculpații R. E. zis “E. al lui C.” și D. N. zis “C.” s-au deplasat în mun. Pitești și au exercitat amenințări cu acte de violență asupra persoanei vătămate P. I. zis “O.” pentru a o determina să îi restituie lui S. O., zis “D.” o sumă de bani ce i-a fost împrumutată anterior și camăta aferentă, respectiv suma 15.000 de euro (faptă expusă la secțiunea I.6.iii.);
-în cazul inculpatul D. D., zis “E.”, s-a reținut că, în perioada ianuarie 2013 – aprilie 2013, cu titlu de îndeletnicire, a acordat împrumuturi bănești la care a perceput dobânzi unor persoane cunoscute personal sau prin intermediul altor persoane (fapte expuse la secțiunea I.7.i.), că, la data de 28.01.2013, cu ocazia unei convorbiri telefonice, i-a adresat martorului O. P. M. amenințări cu acte de violență fizică, la o dată anterioară, pe când se aflau în zona Socului din București, i-a aplicat acestuia o lovitură cu palma peste față, iar la data de 25.03.2013, în contextul unei întâlniri care a avut loc în trafic, la intersecția .. I., l-a amenințat cu un cuțit, acte săvârșite în scopul de a-l determina pe acesta să-i remită martorului T. M. suma de 1000 euro (faptă expusă la secțiunea I.7.ii.), că, la datele de 22.01.2013 și 19.02.2013, i-a adresat martorului R. T. Ș. amenințări cu acte de violență fizică, în scopul de a îl determina pe acesta să-i remită suma de 2400 euro, respectiv de 550 euro, reprezentând o parte din suma pe care inculpatul i-a acordat-o anterior cu titlu de împrumut și din camăta aferentă (fapte expuse la secțiunea I.7.iii.), și că, a deținut la adresa de domiciliu, din mun. București, .. 38, sector 2, o armă neletală supusă autorizării, fără a i se fi eliberat permis de armă (faptă expusă la secțiunea I.7.iv.);
-în cazul inculpatului G. M. s-a reținut că, în perioada decembrie 2011 – aprilie 2013, cu titlu de îndeletnicire, a acordat împrumuturi bănești la care a perceput dobânzi unor persoane cunoscute personal sau prin intermediul altor persoane (faptă expusă la secțiunea I.8.i.), că, în cursul lunii decembrie 2013, a exercitat amenințări cu acte de violență fizică asupra persoanei vătămate R. V. N. pentru a-l determina pe acesta să-i restituie lui S. A. C., fiul lui S. F., suma de 2600 euro, bani reprezentând o parte dintr-o sumă plătită de S. F. lui R. V. N. pentru a deveni unicul deținător al unei afaceri (terase) pe care persoana vătămată o deținea în zona C. din București (fapte expuse la secțiunea I.8.ii.), și că, la data de 24.01.2013, a exercitat amenințări cu acte de violență fizică asupra persoanei vătămate C. M. pentru a-l determina să-i remită o sumă de acordată cu titlu de împrumut (fapte expuse la secțiunea I.8.iii.);
-în cazul inculpatului C. N. zis „A.”, s-a reținut că, în perioada 2012 – mai 2013, împreună cu învinuita C. E., zisă “V.”, cu titlu de îndeletnicire, a acordat împrumuturi bănești la care a perceput dobânzi unor persoane cunoscute personal sau prin intermediul altor persoane (faptă expusă la secțiunea I.11.i.).
În cauza de față, inculpații au fost arestați preventiv prin încheierea din data de 15.05.2013, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr._/3/2013.
În faza urmăririi penale s-a dispus succesiv prelungirea măsurii arestării preventive, ultima prelungire fiind dispusă pentru 30 de zile (de la 13.08.2013 la 11.09.2013) în data de 06.08.2013, prin încheierea de cameră de consiliu pronunțată în dosarul Tribunalului București-Secția I Penală nr._/3/2013.
După sesizarea instanței prin rechizitoriu, prin încheierea din data de 10.09.2013, în baza art. 3001 alin. 1) și 3) C.p.p., Tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de cei opt inculpați, și a menținut această măsură, iar prin încheierile din data de 16.10.2013 și 05.12.2013, în baza art. 3002 rap. la art. 160b alin. 1) și 3) C.p.p., a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de cei opt inculpați, și a menținut această măsură.
La acest moment procesual, Tribunalul a apreciat că în mod temeinic s-a reținut că la momentul soluționării propunerii de luare a măsurii arestării preventive că în cauză există indicii temeinice, în sensul art. 143 C.p.p. rap. la art. 681 C.p.p., ale săvârșirii de către inculpați a faptelor pentru care se dispusese începerea urmăririi penale și, ulterior, punerea în mișcare a acțiunii penale.
Presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit aceste fapte se întemeia pe mijloacele de probă menționate în încheierea de luare a măsurii arestării preventive.
În prezent există indicii temeinice, în sensul art. 143 C.p.p. rap. la art. 681 C.p.p., ale săvârșirii de către cei nouă inculpați, cel puțin în parte, a activității infracționale pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată. Astfel, presupunerea rezonabilă în sensul săvârșirii acestor infracțiuni se întemeiază pe următoarele mijloace de probă:
-în cazul inculpatului R. C.: convorbiri telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, declarațiile martorilor cu identitate protejată „D. C.”, „Ș. M.” și „N. I.”, declarațiile martorilor Dahan Meir, P. D., B. V. N., Abbas Mohamad A.;
-în cazul inculpatului S. G.: comunicări telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, declarațiile martorilor Assad Haytham, Abbas Mohamad A., Iasar Sedat, Spier M., T. C., B. V. N. și C. V., procesul-verbal de recunoaștere din fotografie a inculpatului de către martorul Assad Haytham, declarațiile martorilor cu identitate protejată „D. C.”, „C. V.”;
-în cazul inculpatului D. N.: convorbiri telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, declarația martorului cu identitate protejată „Ș. M.”, declarațiile martorilor T. C., P. I., N. E., procesul-verbal de vizionare a imaginilor surprinse de camerele video ale hotelului Rin Grand Hotel;
-în cazul inculpatului R. E.: convorbiri telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, proces-verbal de percheziție domiciliară, declarațiile martorilor T. C., B. V., I. C. A., A. R.-M., G. G.-F., Abbas Mohamad A., declarațiile martorilor cu identitate protejată „N. I.”, „Ș. M.”, „N. I.”;
-în cazul inculpatului C. N.: convorbiri telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, declarațiile martorilor N. M., A. F. D.;
-în cazul inculpatului D. D.: convorbiri telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, declarațiile martorilor Hagivreta C., R. T. Ș., O. P. M., C. G., Farisău A., T. M., proces-verbal de percheziție domiciliară, raportul de constatare tehnico-științifică balistică nr. 257.055/30.05.2013;
-în cazul inculpatului G. M.: comunicări telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, declarațiile martorilor Al Khasmo Mohamed-Kher, Ț. N., V. Miltiade, M. C., M. M., S. A., declarația părții vătămate R. V. N., declarația martorului cu identitate protejată „Iassam M.” declarațiile inculpatului;
-în cazul inculpatului R. A.: convorbiri telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, declarațiile martorilor B. V. N., I. C. A., A. R.-M., Abbas Mohamad A., declarațiile martorilor cu identitate protejată „N. I.”, „Ș. M.”.
Tribunalul a apreciat că subzistă temeiurile avute în vedere la momentul arestării preventive și nu au intervenit elemente noi care să impună revocarea măsurii arestării preventive sau luarea altei măsuri preventive mai puțin severe în privința inculpaților S. G., R. C., R. E., D. N., D. D. și R. A..
S-a considerat că se impune menținerea măsurii arestării preventive pentru a nu se influența buna administrare a probelor, lăsarea în libertate a inculpaților menționați, putând influența audierea martorilor și a părților vătămate.
S-a ținut cont de circumstanțele personale ale inculpaților, cunoscuți ca fiind cercetați și în alte dosare, având și alte condamnări, iar din declarațiile martorilor protejați, rezultă că sunt violenți, ceea ce reprezintă un risc atât pentru buna desfășurare a procesului cât și pentru ordinea publică.
Cu privire la inculpații G. M. și C. N., tribunalul a apreciat că este oportună lăsarea în libertate a acestora sub control judiciar, ținând cont de atitudinea lor procesuală, dar și de contribuția mai scăzută la comiterea faptelor de care sunt acuzați toți inculpații din cauză.
Împotriva acestei încheierii din data de 11.02.2014, au formulat contestație inculpații R. A., R. E., D. D. și S. G., precum și P. de pe lângă Tribunalul București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivele de contestație așa cum au fost susținute de către părți sunt cuprinse în practicaua prezentei decizii și nu se mai impune reluarea acestora.
Analizând contestațiile formulate în raport de motivele invocate cât și din oficiu, Curtea constată că nu sunt întemeiate și le va respinge în baza art.4251 alin.7 pct.1 lit.b C. pr. pen.
La dosar sunt indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele de care sunt acuzați, în acest sens sunt de subliniat declarațiile martorilor, ale părților vătămate, dar și înregistrările telefonice și procesele-verbale de percheziție, fiind îndeplinite prevederile art.202 și art.223 C. pr. pen.
Din cele arătate la prezentarea încheierii recurate, se constată că instanța de fond a expus pe larg atât situația de fapt cât și situația în drept, analizând situația fiecărui inculpat, acuzațiile pentru fiecare inculpat și motivele care impun menținerea stării de arest preventiv.
Inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică și se impune menținerea arestării preventive, ținând cont de circumstanțele reale în care se presupune că au fost comise faptele, de modul de comitere al acestora, de anturajul și mediul din care provin inculpații.
Contestatorii inculpați R. A., R. E., D. D. și S. G. nu au făcut dovada că au intervenit în cauză elemente noi care să schimbe situația avută în vedere la momentul arestării preventive.
Cererile acestora de a fi puși în libertate cuprind elemente cunoscute și avute în vedere atât la momentul arestării preventive, cât și pe parcursul menținerii acestei măsuri.
Așa cum rezultă din pledoariile avocaților inculpați, se face referire la faptul că nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică, că nu sunt probe de vinovăție, că nu ar încerca să influențeze martorii, aspecte care nu pot fi considerate ca elemente noi administrate în cauză.
În ceea ce privește durata arestării preventive nu se poate dispune că aceasta a depășit un termen rezonabil, în condițiile în care dosarul este complex, sunt probe de administrat, iar multe amânări au fost și datorită atitudinii inculpaților care, totdeauna au atacat măsurile luate de către instanță, chiar dacă nu au avut motive întemeiate.
Potrivit art.242 C. pr. pen., măsura arestării preventive poate fi revocată sau înlocuită cu o altă măsură preventivă, doar dacă au încetat temeiurile care au determinat-o sau au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii.
Așa cum s-a arătat, inculpații contestatori nu au făcut dovada că în cauză ar fi apărut împrejurări noi pentru a se dispune revocarea arestării preventive.
În raport de circumstanțele personale ale inculpaților, de circumstanțele reale în care au fost comise faptele, nu este oportună nici înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai puțin severă, deoarece din probele dosarului rezultă că există riscul să fie influențate declarațiile părților vătămate, iar inculpații sunt persoane cunoscute ca fiind violente, ceea ce reprezintă un pericol social concret pentru ordinea publică.
Referitor la contestația Parchetului, se constată că și aceasta este neîntemeiată, deoarece instanța de fond a arătat care sunt motivele care justifică luarea măsurii controlului judiciar față de inculpații G. M. și C. N..
În privința inculpatului G. M., se subliniază aspectul că acesta a avut o atitudine de recunoaștere încă din faza de urmărire penală, nu are antecedente penale și nu ar avea niciun interes să influențeze administrarea probelor în cauză.
Cu privire la inculpatul C. N. s-a avut în vedere că activitatea infracțională reținută în sarcina sa prezintă cel mai redus grad de pericol social în raport cu activitatea infracțională a celorlalți inculpați, nu a recurs la constrângeri sau violențe pentru a-și însuși pe nedrept sume de bani.
Oricum, obligațiile pe care inculpații G. M. și C. N. trebuie să le respecte în cadrul controlului judiciar sunt o garanție pentru a împiedica o eventuală influențare a bunei desfășurări a procesului penal.
Inculpații contestatori vor fi obligați la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpații R. A., R. E., D. D. și S. G., împotriva încheierii de ședință din 11.02.2014, pronunțată de Secția I penală a Tribunalului București, în dosarul nr._ 3*, pe care îi obligă la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Respinge ca nefondată contestația formulată de P. de pe lângă Tribunalul București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.02.2014.
PREȘEDINTE,
D. M.
GREFIER,
C. B.
Red. D.M.
Dact. A.L. 13 ex./07.03.2014
| ← Luare de mită. Art. 254 C.p.. Decizia nr. 156/2014. Curtea de... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 142/2014. Curtea... → |
|---|








