Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 129/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 129/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 129/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI- SECTIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._
(_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 129/A
Ședința publică din data de 20 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. M.
JUDECĂTOR: A. E. B.
GREFIER: C. B.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de doamna procuror M. S..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de revizuentul Ș. A. D., împotriva sentinței penale nr. 453/05.06.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-revizuent S. A. D., în stare de arest, asistat de apărător din oficiu, avocat Ț. G., cu delegația nr._/17.07.2013 emisă de Baroul București - SAJ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului declarat.
Apărătorul din oficiu al apelantului revizuent S. A. D. solicită admiterea apelului, iar pe fond admiterea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art.453 lit.a și c C.p.p., astfel cum a fost motivată de revizuent, arătând că inculpatul nu se consideră vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat, în realitate vinovat este fratele său vitreg G.. Această situație rezultă din urmele de sânge găsite pe pijama, aceste urme aparțin grupei de sânge BIII, iar condamnatul are grupa de sânge AII, iar martorii audiați au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului. Apreciază că afirmația de mărturie mincinoasă nu a fost dovedită potrivit dispozițiilor legale.
Apelantul revizuent Ș. A. D., având ultimul cuvânt, solicită a fi avute în vedere cele susținute în memoriul depus la dosar. Arată că a fost lăsat liber de organele de poliție, iar după două zile, prin ordonanță, s-a apreciat că prezintă pericol pentru ordinea publică. Atunci s-a prezentat la poliție, însă nu a fost dus niciodată la medic pentru stabilirea grupei sanguine. Personal îl bănuiește pe Podeț G.. Arată că este nevinovat și a fost condamnat pe nedrept.
CURTEA ,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.453 din 05.06.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a penală, în baza art.403 alin.3 C.p.p. a fost respinsă cererea de revizuire formulată de petentul Ș. A. D., ca inadmisibilă.
Prin adresa nr.918/III-6/2013 din 09.05.2013, P. de pe lângă Tribunalul București a trimis spre competentă soluționare cererea de revizuire formulată de condamnatul Ș. A. D. împotriva sentinței penale nr.62/F/19.01.2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr._._, împreună cu referatul întocmit de procuror ca urmare a actelor de cercetare efectuate.
În motivarea cererii de revizuire, condamnatul a arătat că este nemulțumit de cuantumul pedepsei aplicate în condițiile în care nu se consideră vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat. De asemenea, revizuientul a menționat că a fost condamnat pe nedrept, în condițiile în care martorii I. A. M., T. V. și Boitan M. au făcut declarații necorespunzătoare realității, cu ocazia audierii de către procuror, arătând însă că nu a formulat plângeri penale împotriva acestora, sub aspectul infr. prev. de art.260 C.p., până la acest moment.
Prin referatul întocmit, parchetul a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, întrucât nu se circumscrie cazurilor prevăzute de art.394 lit.a și b C.p.p. și nici celorlalte situații reglementate de același text de lege.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut prin că sentința penală nr.62/F/19.01.2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul_._, s-a dispus condamnarea inculpatului Ș. A. D. la o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.174-175 lit.c C.p
Instanța de fond a reținut că, în noaptea de 23/24.04.2010, petentul Ș. A. D., în timp ce se afla în apartamentul 36, . ..65, sector 3, proprietatea mamei sale P. E., în care locuia împreună cu aceasta, pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice precum și a unor discuții în contradictoriu a lovit-o în repetate rânduri, cu pumnii și picioarele în zona capului, gâtului, toracelui, membrului pelvin drept, producându-i un traumatism cranio-facial și corporal, soldat cu hemoragie pială, plăgi contuze, excoriații și echimoze corporale multiple, ce au condus la deces.
Hotărârea de condamnare a rămas definitivă prin decizia penală nr.3981/09.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dosarul_ .
Potrivit art. 394 alin. 1 C.p.p. privind cazurile de revizuire, revizuirea poate fi cerută când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;
b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;
c)un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat actele de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare, având drept scop îndreptarea erorilor judiciare. Ea vizează hotărârile judecătorești definitive care conțin grave erori de fapt.
Analizând motivele invocate de petentul Ș. A. D. în cererea sa de revizuire, în sensul că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, că este nemulțumit de cuantumul pedepsei și că martorii I. A. M., T. V. și Boitan M. au făcut declarații necorespunzătoare realității drept pentru care a fost condamnat pe nedrept, tribunalul a apreciat că aceste motive nu se încadrează în cazurile de revizuire prevăzute de art.394 C.p.p.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul Ș. A. D., reiterând și în apel aceleași motive susținute în fața instanței de fond.
Analizând apelul declarat de inculpat în raport de motivele invocate cât și din oficiu, Curtea constată că nu este întemeiat și îl va respinge în baza art.421 alin.1 lit.b C. pr. pen.
Motivele invocate de către apelantul revizuent nu se încadrează în cazurile de revizuire prev. de art.394 C. pr. pen., astfel că în mod justificat instanța de fond a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă.
Pe calea revizuirii, nu se pot soluționa aspecte privind cuantumul pedepsei și nici nemulțumirea inculpatului că ar fi nevinovat fără a aduce în susținerea acestora dovezi care să se încadreze în dispozițiile art.394 alin.1 C. pr. pen.
Susținerile condamnatului revizuent că martorii au depus declarații necorespunzătoare adevărului sunt simple afirmații care nu sunt dovedite cu o hotărâre judecătorească de condamnare a martorilor pentru mărturie mincinoasă.
De asemenea, celelalte aspecte privind probatoriul puteau fi ridicate de către condamnatul revizuent în faza inițială a judecării procesului său, neputând invoca în calea revizuirii că instanța de fond nu ar fi administrat anumite probe.
În concluzie, hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și nu sunt motive pentru desființarea acesteia.
Apelantul condamnat a fost obligat la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul Ș. A. D., împotriva sentinței penale nr. 453/05.06.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală.
Obligă condamnatul la 500 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință azi, 20 februarie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. M. A. E. B.
Î
GREFIER,
C. B.
Red. D.M.
Dact. A.L. 5 ex./24.02.2014
T. București – S.I. – jud.: M. A.M.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 115/2014.... | Luare de mită. Art. 254 C.p.. Decizia nr. 156/2014. Curtea de... → |
|---|
