Luare de mită. Art. 254 C.p.. Decizia nr. 156/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 156/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-02-2014 în dosarul nr. 156/2014
Dosar nr._
(Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 156/A
Ședința publică din data de 24 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. R.
JUDECĂTOR: R. A.-A.
GREFIER: B. L.
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de procuror C. A..
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, precum și de către apelanții-intimați-inculpați M. A. C. și F. A. B. împotriva sentinței penale nr. 800 din data de 5.11.2013, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14 februarie 2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când, în temeiul dispozițiilor art. 391 alin. 1 Cod procedură penală, Curtea a stabilit pronunțarea asupra cauzei de față la data de 24 februarie 2014, când, a hotărât următoarele:
CURTEA
Prin sentința penală nr. 800/05.11.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală s-au dispus următoarele:
1. În temeiul disp. art 254 alin 1 și 2 din Cp rap la art 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art 320/1 din Cpp condamnă pe inculpatul R. C., fiul lui P. și M., născut la 24.02.1960 în C., domiciliat în București . nr. 48, ., cetățean român, căsătorit, fără antecedente penale, CNP_ la pedeapsa de 3 ani închisoare. În temeiul disp. art 71 din Cp interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art 64 lit a teza a-II-a ,lit b și lit c din CP (director executiv al Administrației Finanțelor Publice I.). În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a-II-a ,lit b și c (director executiv al Administrației Finanțelor publice I.)din Cp pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul disp. art 86/1 din Cp suspendă sub supraveghere, executarea pedepsei de 3 ani închisoare, pe un termen de încercare de 5 ani, calculat conform art 86/2 din Cp.
În temeiul disp. art 71 alin 5 din Cp suspendă executarea pedepselor accesorii.
În temeiul disp. art 86/3 din Cp pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a)să se prezinte la datele fixate de către consilierii de probațiune la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;
b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de subzistență.
În temeiul disp art 86 alin 3 din Cp pe durata termenului de încercare inculpatul va respecta și următoarele obligații:
a) va desfășura o activitate legală;
b) să nu intre în legătură cu denunțătoarea și cu ceilalți inculpați din prezenta cauză
În temeiul disp. art 86/4 din Cp atrage atenția inculpatului asupra revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de neîndeplinire a obligațiilor stabilite de instanță sau a măsurilor de supraveghere.
În temeiul disp. art 350 alin 3 lit b din Cpp dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
În temeiul disp. art 88 din Cp compută prevenția inculpatului de la 10.09 2013 până la efectiva punere în libertate.
2. În temeiul disp. art 26 din Cp rap la art 254 alin 1și 2 din Cp rap la art 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art 320/1 din Cpp condamnă pe inculpatul M. A. C., fiul lui N. și R., născut la 31.08.1975 în Câmpina, domiciliat în București, .. 9, ., ., sect. 5, cetățean român, căsătorit, fără antecedente penale, CNP_ la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul disp. art 71 din Cp interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a-II-a și lit b și lit c din CP.(funcția de inspector la AJFP I.). În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a-II-a și lit b și c ( funcția de inspector la AJFP I.) pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul disp. art 86/1 din Cp suspendă sub supraveghere, executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 5 ani, calculat conform art 86/2 din Cp. În temeiul disp. art 71 alin 5 din Cp suspendă executarea pedepselor accesorii. În temeiul disp. art 86/3 din Cp pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a)să se prezinte la datele fixate de către consilierii de probațiune la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;
b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de subzistență.
În temeiul disp art 86 alin 3 din Cp pe durata termenului de încercare inculpatul va respecta și următoarele obligații:
a) va desfășura o activitate legală;
b) să nu intre în legătură cu denunțătoarea și cu ceilalți inculpați din prezenta cauză.
În temeiul disp. art 86/4 din CP atrage atenția inculpatului asupra revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul disp. art 350 din Cpp menține măsura obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpatul M. C., prin încheierea de ședință din data de 8.10.2013 a Tribunalului București.
3. În temeiul disp. art 26 din Cp rap la art 254 alin 1și 2 din Cp rap la art 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art 320/1 din Cpp condamnă pe inculpatul F. A. B., fiul lui L. și E. M., născut la 1.12.1976 în București, domiciliat în București, .. 6, ., cetățean român, căsătorit, fără antecedente penale, CNP_ la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul disp. art 71 din Cp interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev, de art 64 lit a teza a-II-a și lit b și lit c din CP.(funcția de inspector la AJFP I.). În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a-II-a și lit b și c( funcția de inspector la AJFP I.) pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. Î
n temeiul disp. art 86/1 din Cp suspendă sub supraveghere,executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 5 ani, calculat conform art 86/2 din Cp.
În temeiul disp. art 71 alin 5 din Cp suspendă executarea pedepselor accesorii.
În temeiul disp. art 86/3 din Cp pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a)să se prezinte la datele fixate de către consilierii de probațiune la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;
b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de subzistență.
În temeiul disp art 86 alin 3 din Cp pe durata termenului de încercare inculpatul va respecta și următoarele obligații:
a) va desfășura o activitate legală;
b) să nu intre în legătură cu denunțătoarea și cu ceilalți inculpați din prezenta cauză.
În temeiul disp. art 86/4 din CP atrage atenția inculpatului asupra revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul disp. art 350 din Cpp menține măsura obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpatul F. A., prin încheierea de ședință din data de 8.10 2013 a Tribunalului București.
Constată că suma de 30.000 de lei ce a făcut obiectul infracțiunii a fost recuperată cu ocazia constatării infracțiunii flagrante și ulterior restituită denunțătoarei O. S..
În temeiul disp. art 191 din Cpp obligă pe fiecare inculpat la plata a câte 2000 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr.266/P/2013 din 4 octombrie 2013 al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție- Direcția Națională Anticorupție- Secția de Combatere a Corupției- a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul R. C. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 si 2 Cod penal rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și în stare de libertate, inculpatul M. A.-C. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev de art. 26 Cod penal rap la art. 254 alin. 1 si 2 Cod penal și la art.6 din Legea nr. 78/2000 și inculpatul F. A.-B. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev de art. 26 Cod penal rap la art. 254 alin. 1 si 2 Cod penal și la art.6 din Legea nr. 78/2000.
In fapt, s-a reținut cu privire la inculpatul R. C. că, la data de 5.09.2013,în calitate de director executiv al Administrației Finanțelor Publice I., a acceptat promisiunea denunțătoarei O. S. M., transmisă prin intermediul inculpaților M. A. C. și F. A. B., cu privire la remiterea unei sume de minim 20.000 lei, în schimbul îndeplinirii unui act de serviciu constând în avizarea deciziei de ridicare a măsurilor asigurătorii nr. 3020/29.08.2013, și la data de 10.09.2013, după avizarea deciziei, a primit suma de 30.000 lei, prin intermediul inculpatului M. A. C., în baza înțelegerii anterioare.
In ceea ce-l privește pe inculpatul M. C.-A. s-a reținut că la data de 5.09.2013, în calitate de inspector la AJFP I., împreună cu inculpatul F. A. B., i-a transmis inculpatului R. C. promisiunea denunțătoarei O. S. M. cu privire la remiterea sumei de minim 20.000 lei, în schimbul aprobării deciziei de ridicare a măsurilor asigurătorii, și la data de 10.09.2013, după avizarea deciziei, a primit pentru R. C. suma de 30.000 lei, pe care i i-a înmânat inculpatului, conform înțelegerii anterioare.
Referitor la inculpatul F. A.-B. s-a reținut în actul de inculpare că, la data de 5.09.2013, în calitate de inspector la AJFP I., împreună cu inculpatul M. C. A., i-a transmis inculpatului R. C. promisiunea denunțătoarei O. S. M. cu privire la remiterea sumei de minim 20.000 lei, în schimbul aprobării deciziei de ridicare a măsurilor asigurătorii, și la data de 10.09.2013, după avizarea deciziei, a primit, împreună cu inculpatul M. A. C., pentru R. C., suma de 30.000 lei, care a ajuns la inculpat prin intermediul inculpatului M. C. A., conform înțelegerii anterioare.
Situația de fapt reținută în actul de inculpare a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: declarația de inculpat . nr._ din 10.09.2013 dată de inc. R. C. – pag. 54 - 56; declarația de inculpat . nr._ din 10.09.2013 dată de inc. R. C. – pag. 57; - declarația de inculpat din 11.09.2013 dată de inc. R. C. în dosarul Tribunalului București cu nr._/3/2013 – pag. 58; - declarația de inculpat . nr._ din 10.09.2013 dată de inc. M. A. C. – pag. 73 – 75; declarația de inculpatt . nr._ din 23.09.2013 dată de inc. M. C. A. – pag. 76 – 77; declarația de inculpat . nr._ din 10.09.2013 dată de inc. F. A. B. – pag. 93 – 95; - declarația de inculpat . nr._ din 23.09.2013 dată de inc. F. A. B. – pag. 96 – 97; - denunțul formulat de către O. S. M. la data de 09.09.2013 – pag. 113 – 115; - declarația de martor . nr._ din 10.09.2013 dată de O. S. M. – pag. 116 – 122, - proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din 10.09.2013 – pag. 123 – 126; - planșă fotografică cu aspecte de la constatarea infracțiunii flagrante săvârșită de inc. M. A. C. și F. B. A. în data de 10.09.2013 – pag. 127 – 132; - planșă fotografică cu aspecte de la constatarea infracțiunii flagrante săvârșită de inc. R. C. în data de 10.09.2013 – pag. 133 – 170; - proces-verbal din 10.09.2013 privind marcarea criminalistică a bancnotelor – pag. 171; - planșă fotografică privind seriile și marcarea bancnotelor – 174 – 197; - declarația de martor . nr._ din 20.09.2013 dată de C. D. – pag. 198 – 200; - declarația de martor . nr._ din 20.09.2013 dată de Kurci D. O. – pag. 201 – 204; - declarația de martor . nr._ din 20.09.2013 dată de I. C. D. – pag. 205 – 207; - declarația de martor . nr._ din 20.09.2013 dată de S. B. N. – pag. 208 – 210; - declarație martor . nr._ din 20.09.2013 dată de P. L. G. – pag. 211 – 212; - declarație martor . nr._ din 10.09.2013 dată de T. T. – pag. 213;- planșă fotografică privind comunicările telefonice tip sms – pag. 240 – 245;- proces-verbal din 10.09.2013 privind redarea a trei convorbiri telefonice purtate la data de 09.09.2013 – pag. 249 – 252;- proces-verbal din 13.09.2013 privind redarea dialogului din 09.09.2013 de către denunțătoarea O. S. M. cu inc. M. A. C., F. B. A. și alte persoane – pag. 253 – 277;- planșă fotografică privind principalele momente ale întâlnirii dintre denunțătoarea O. S. M. cu inc. M. A. C., F. B. A. și alte persoane din 09.09.2013 – pag. 278 – 284;- proces-verbal din 10.09.2013 privind redarea dialogului ambiental purtat în data de 10.09.2013 de către denunțătoarea O. S. M. cu inc. M. A. C. și F. B. A. – pag. 285 – 290;- planșă fotografică privind principalele momente operative ale întâlnirii dintre denunțătoarea O. S. M. cu inc. M. A. C. și F. B. A. în data de 10.09.2013 – pag. 291 – 297;- proces-verbal din 10.09.2013 privind redarea dialogului ambiental purtat în data de 10.09.2013 de către inc. M. A. C. și R. C. – pag. 298 – 300;- planșă fotografică privind principalele momente ale întâlnirii dintre inc. M. A. C. și R. C. din 10.09.2013 – pag. 301 – 303;- proces-verbal din 10.09.2013 privind redarea rezumativă a dialogului purtat în 09.09.2013 de către denunțătoarea O. S. cu inc. M. A. C. ș.a. – pag. 310 – 312;proces – verbal din data de 24.09.2013 privind predarea la sediul D.N.A., în copie conformă cu originalul, a următoarelor documente: coperta și primele trei file din Registrul Unic de Control . nr._ IN aparținând S.C. MONASY FRUITS S.R.L., împreună cu documentele menționate (filele 1-5);proces – verbal de control din data de 29.08.2013 înregistrat cu nr. 945/29.08.2013, la Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice – Administrația Județeană a Finanțelor Publice I. (filele 6-7);proces – verbal de control din data de 15.07.2013 înregistrat cu nr. 855/17.07.2013, la Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului I. (filele 8-10); adresă nr._/30.08.2013, S.C. MONASY FRUITS S.R.L. către Administrația Financiară I. (fila 11); cererea formulată de S.C. MONASY FRUITS S.R.L., prin numita O. S. M., din data de 13.08.2013 (fila 16);înscrisuri în limba italiană (filele 17-27); decizie Banca Română pentru Relansare Economică – Libra Bank (fila 28);decizie de instituire a măsurilor asigurătorii emisă la data de 09.08.2013-Administrația Județeană a Finanțelor Publice I. (fila 29); declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare 390 VIES, privind pe S.C. MONASY FRUITS S.R.L. (filele 30-31); proces – verbal din data de 30.09.2013 de predare, în original, a Deciziei de ridicare a măsurilor asiguratorii, împreună cu documentul menționat (filele 33-36); actele de control întocmite în anul 2013 la S.C. MONASY FRUITS S.R.L., loc. Afumați; documentele privind popririle contabile firmei menționate în anul 2013; corespondență purtată cu A.J.F.P. I. în anul 2013, fișele postului (filele 39-241); cerere de retragere de numerar pentru persoane juridice Libra Internet Bank, din data de 10.09.2013, privind S.C. MONASY FRUITS S.R.L. și ordin de plată (fila 243);8 (opt) suporți optici.
In cursul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din data de 22.10.2013, au fost audiați inculpații F. A.-B., R. C. și M. A.-C..
Audiat fiind, inculpatul M. A. C. a precizat că recunoaște faptele pentru care a fost trimis in judecata și solicită aplicarea art. 320 ind. 1 Cpp.
Cu privire la situația de fapt, învederează că, a lucrat la Direcția Finanțelor Publice în calitate de inspector principal la activitatea de inspecție fiscală, din 1999 până 2013, iar inculpatul R. îi era superior ierarhic.
Conform regulamentului de funcționare controlul la firma denunțătoare a fost dispus de șeful de serviciu care a primit lucrarea de la directorul executiv.
Cu o zi înainte datei de 04 09 2013, la biroul lor s-a prezentat denunțătoarea care a solicitat insistent efectuarea unui control la firma pe care o administra, obiectul fiind deblocarea contului bancar care fusese anterior blocat și deblocat de către colegii săi. I-a comunicat acesteia că este vorba de o procedura laborioasă si va dura o perioadă până se va rezolva situația. Denunțătoarea a dorit ca cererea să fie soluționată favorabilă și cât mai repede cu putință, ea fiind cea care a propus o suma de bani, respectiv între 20 și 30 de mii de lei, pentru deblocarea contului. Astfel,împreună cu inculpatul F. A. a comunicat denunțătoarei că rezolvarea situației nu depinde de ei și trebuie să discute cu superiorii ierarhici, de care depinde deblocarea contului.
După discuția cu denunțătoarea a discutat cu inculpatul R. situația denunțătoarei, comunicându-i că aceasta este dispusă sa ofere o sumă de bani daca lucrurile se rezolva repede si nu se mai face controlul. Astfel, i-a lăsat dosarul inculpatului R. care a încuviințat deblocarea contului. Întrucât denunțătoarea a sesizat că nu se rezolvase favorabil cererea sa, după o zi sau două de la momentul la care lăsase dosarul inculpatului R., aceasta a revenit la sediul instituției pentru a se informa în legătură cu cererea formulată ce avea ca obiect deblocarea contului, iar inculpatul M. C. a aflat că acesta fusese deblocat chiar în ziua respectivă.
Denunțătoarea a remis suma de bani în ziua următoare, la câteva zile după efectuarea controlului, suma fiindu-i remisă inculpatului în autoturismul personal, la întâlnirea respectivă fiind prezent si inculpatul F..
Astfel, denunțătoarea a venit și a lăsat suma de bani în buzunarul scaunului din dreapta față spate, precizând că este vorba de suma de 30 de mii de lei, o sumă mai mare decât cea la care făcuse referire anterior, pentru că fusese mulțumită de deblocarea conturilor.
A mai precizat inculpatul că ulterior remiterii sumei de către denunțătoare, au mers în biroul inculpatului R. și i-a înmânat suma de bani ca fiind din partea „ blondei”.
Astfel, inculpatul R. l-a privit și i-a indicat locul unde să pună banii.
A mai arătat inculpatul că atunci când denunțătoarea a făcut referire la suma de 30.000 lei era de față si inculpatul F. și i-au adus la cunoștință acestei că aspectul deblocării contului nu depinde de ei.
In finalul declarației, inculpatul a arătat că regretă situația creată în mare parte de denunțătoare și până la momentul trimiterii sale în judecată și-a desfășurat activitatea cu probitate profesională ca având ca activ un număr de 3.ooo de lucrări.
Din declarația inculpatul R. C. rezultă că recunoaște fapta pentru care a fost trimis în judecată și solicită aplicarea disp. art. 320 ind. 1 Cpp.
Referitor la situația de fapt, inculpatul a declarat că lucra la Direcția Finanțelor Publice I. in funcția de director executiv și cunoaște că s-a efectuat un control la firma denunțătoarei, cu privire la activitatea de inspecție fiscală, ocazie cu care s-a constatat că firma respectivă avea de plătit niște obligații suplimentare și s-au luat măsuri asigurătorii - poprire asupra conturilor bancare.
A aflat din actele dosarului ca denunțătoarea O. S. a solicitat un nou control firma pe care o deținea in vederea ridicării masurilor asigurătorii dispuse la controlul anterior. Acest control fusese dispus de către directorul executiv adjunct care avea atribuții in acest sens si în baza procesului - verbal întocmit de către inspectorii Kurci O. si o alta persoană al cărei nume nu și-l mai amintește și avizat de către șeful de serviciu C. D., directorul executiv adjunct, numitul S. B..
In urma urma procesului-verbal încheiat de ridicare a masurilor asigurătorii dispuse asupra conturilor firmei deținută de denunțătoare, i-a fost înaintată spre aprobare decizia, la data de 03-04 septembrie 2013.
Totodată, denunțătoarea se mai interesase anterior la directorul executiv în legătură cu tergiversarea încheierii procesului-verbal, și astfel, aceasta a venit in biroul său, în data de 3 sau 4 septembrie 2013. In urma discuțiilor purtate cu aceasta, i-a comunicat ca trebuie sa analizeze actele din respectivul dosar, după care a verificat în programul informatic și a constatat anumite aspecte in legătura cu TVA-ul ce urma a fi recuperat de la firma denunțătoarei si astfel, a chemat un inspector căruia i-a indicat prin viză, că este necesar un control amănunțit privind obligațiile fiscale. Acest control trebuia sa fie efectuat tot de autoritatea de inspecție fiscală și în speță, a fost efectuat de către F. si M., în data de 05 septembrie 2013.
In data de 05 09 2013, cei doi inculpați au venit in birou său si i-au comunicat ca au discutat cu denunțătoarea, aducându-i la cunoștință că totul este bine, discuții în urma cărora a bănuit că denunțătoarea intenționează să remită o atenție în scopul soluționarea favorabile a cererii ei.
Referitor la acest aspect, inculpatul învederează că, în data de 05 09 2013, inculpații F. A. si M. A. s-au prezentat în biroul său, și i-au comunicat că administratorul la care urmau să se efectueze controalele” va fi atentă”.
Din discuțiile pe care le-a avut cu aceștia, a înțeles că cei doi inculpați vor primi o sumă de bani ce urma să-i fie remisă, în scopul soluționării favorabile a cererii denunțătoarei. Nu a discutat cu ceilalți inculpați despre cuantumul sumei pentru că vechimea pe care o avea în acest serviciu nu îi permitea să facă astfel de solicitări.
Inculpatul a mai precizat că nu cunoaște modalitatea în care cei doi coinculpați au luat legătura cu denunțătoarea.
In data de 06 septembrie 2013, a aprobat decizia de ridicarea măsurilor asigurătorii, iar în 10 septembrie 2013, inculpatul M. a venit în biroul său și i-a comunicat ca a adus ceva de la denunțătoare. Acesta nu i-a spus nimic, însa a bănuit ca este vorba de o atenție, ce a fost lăsată în biroul auxiliar ce avea legătură cu biroul său, și imediat după . birou, au apărut și organele de urmărire penală.
Inculpatul a mai precizat că a cunoscut că atenția respectivă consta într-o sumă de bani având în vedere modalitatea în care s-a exprimat inculpatul M. în sensul „v-am adus ceva de la blondă!".
Tot din declarația inculpatului a mai rezultat că a purtat discuții cu denunțătoarea in ziua în care s-a prezentat in biroul său, în data de 03/04 septembrie 2013, când i-a comunicat că o să analizeze cererea însă, nu i-a făcut acesteia promisiuni legate de soluționarea favorabilă a cererii sale.
A mai învederat inculpatul că a dispus, prin rezoluție, efectuarea unui control riguros conform procedurii de inspecție fiscală, care presupunea o analiză de risc și care avea mai multe etape de rulare.
Totodată, inculpatul a reiterat că înțelege să fie judecat în baza probelor administrate în cursul urmării penale în vederea aplicării dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cpp.și a arătat că a greșit în momentul în care a primit acea sumă de bani în vederea soluționării favorabile a situației firmei reprezentată de denunțătoare, regretând fapta săvârșită față de activitatea anterioară desfășurată pe parcursul a 18 ani, în care a deținut funcții de conducere și a avut o conduită ireproșabilă.
Inculpatul F. A.-B. în declarația dată arată că recunoaște săvârșirea faptei pentru care a fost trimis in judecata și recunosc săvârșirea aceteia și solicit aplicarea art. 320 ind. 1 Cpp.
Referitor la situația de fapt, învederează că a lucrat la Direcția Finanțelor Publice în calitate de inspector principal la activitatea de inspecție fiscală, din 03 01 2001 până în 2013.
La solicitarea inculpatului R. C., prin intermediul șefului de serviciu numitul C. D., a efectuat un control Ia sediul firmei denunțătoarei unde a constatat că firma respectivă nu mai avea marfă în stoc. A purtat discuții strict profesionale cu denunțătoarea strict profesionale, iar discuția in legătura cu suma de bani, pe care aceasta urma să o remită, a avut loc cu prilejul controlului efectuat, când denunțătoarea a arătat ca este dispusa sa ofere o suma de minim 20-30 de mii de lei. După această discuție cu denunțătoarea, s-a prezentat în biroul inculpatului R. și i-a comunicat ceea ce constatase la sediul firmei, precum și discuția avută cu denunțătoarea referitoare la suma de bani, precizându-i și cuantumul sumei, respectiv 20-30 de mii de lei.
A mai arătat inculpatul că a lăsat dosarul ce privea firma denunțătoarei la inculpatul R., și din acel moment nu mai cunoaște ce s-a întâmplat cu dosarul respectiv. Ulterior, a avut loc o întâlnire cu denunțătoarea la sediul instituției, prilej cu care aceasta a solicitat o adresă privind deblocarea conturilor. Întâlnirea cu denunțătoarea a avut loc în autoturismul ce aparținea inculpatului M. A., în data de 09/10 septembrie 2013 însă, nu poate da mai multe detalii despre această întâlnire deoarece a purtat o convorbire telefonică cu o altă persoană, însă, a conștientizat prezența denunțătoarei în autoturism.
A mai învederat inculpatul că nu a fost prezent la remiterea sumei de bani de către inculpatul M., inculpatului R. C..
In ceea ce privește controlul efectuat, inculpatul F. A. a mai precizat că acesta a fost dispus de către inculpatul R., conform competențelor, iar lucrarea a fost repartizata de către șeful de serviciu care i-a nominalizat.
Tot în legătură cu controalele care s-au efectuat la firma denunțătoarei, inculpatul F. a mai declarat că cel care a insistat în efectuarea controlului a fost inculpatul R..
In finalul declarației, inculpatul F. a menționat că este reală afirmația din cuprinsul declarației date în cursul urmăririi penale în sensul că, atât el cat și inculpatul M., s-au deplasat la inculpatul R. și i-au spus ca nu sunt de acord cu efectuarea controlului, cu motivarea anterior, mai fuseseră efectuate alte controale și din rezoluția ce aparținea inculpatului R. și care care se referea la efectuarea unui control „riguros", a înțeles că acesta dorea să o sperie pe denunțătoarea din aceasta cauză.
In finalul declarației, inculpatul a arătat că regretă fapta, are o familie si un copil minor, studii superioare și în prezent, lucrează într-o perioadă de probă, la o societate comercială.
Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală în raport de dispozițiile art.3201 C.pr.pen., instanța a reținut aceeași situație de fapt ca în actul de sesizare.
La data de 09.09.2013, numita O. S. M. – administrator la S.C. MONASY FRUITS S.R.L. Afumați, jud. I., a formulat un denunț în care a arătat, în esență, următoarele:
În cursul lunii mai 2013, la punctul de lucru al S.C. MONASY FRUITS S.R.L., situat în cadrul Complexului Comercial „SU MARKET” – Legume fructe I., s-a prezentat o echipă formată din doi inspectori de la Direcția Finanțelor Publice I. care au precizat că vor efectua un control. În urma controlului, inspectorii au încheiat un proces-verbal, fără să-l pună la dispoziția denunțătoarei. Ulterior, denunțătoarea O. S. M. a aflat de la reprezentanții băncii unde societatea are deschise conturi, respectiv Libra Bank D., că s-a instituit poprire pe conturile firmei.
În continuare, denunțătoarea s-a deplasat la Direcția Finanțelor Publice I., unde a purtat o discuție cu martorul B. S. – director executiv, iar în urma discuției s-a înregistrat o cerere prin care O. S. a solicitat efectuarea unui alt control în scopul verificării reactualizării informațiilor din raportul VIES. În luna august 2013, urmare a acestei cereri, la sediul societății s-au prezentat alți doi inspectori ai Direcției Finanțelor Publice I. care au efectuat încă un control. Cu acea ocazie, unul dintre inspectori i-a comunicat denunțătoarei faptul că B. S. este dispus să ridice măsura asiguratorie în schimbul unei sume de bani, fără să specifice suma. De asemenea, inspectorul a rugat-o pe denunțătoare să se informeze asupra sumelor pe care comercianții din domeniul legume-fructe le plătesc, precizându-i acesteia că dacă vrea să funcționeze trebuie să se „adapteze”. După această discuție, s-a stabilit să se întâlnească în ziua următoare la biroul inspectorilor pentru a „rezolva problema” și a le spune suma pe care este dispusă să le-o dea.
D. urmare, în ziua următoare, denunțătoarea s-a deplasat la biroul inspectorilor și au discutat despre suma de 1500 lei pe care denunțătoarea a oferit-o, însă inspectorii i-au spus că această sumă este foarte mică și nu o mai pot ajuta. Ulterior, denunțătoarea a hotărât să discute cu șeful de administrație fiscală I. – B. D.. Acesta l-a sunat pe B. S. și i-a cerut să rezolve și să verifice cum stau de fapt lucrurile. Denunțătoarea a mai arătat că B. D. a solicitat să se scoată încă o data un raport VIES, fapt care s-a întâmplat, iar din acest raport a rezultat că furnizorii societății au declarat tranzacțiile. În consecință, s-a întocmit un proces-verbal și o decizie de ridicare a măsurii asiguratorii semnată de martorul B. S..
Dosarul de ridicare a măsurilor a fost înaintat directorului executiv, inculpatul R. C., care a refuzat să-l aprobe pe motiv că încă nu este clară situația TVA-ului și a stocurilor, cerând încă un control.
În data de 05.09.2013, la sediul societății s-a deplasat o altă echipă (identificată ulterior ca fiind formată din inculpații M. C. A. și F. A. B.) pentru a efectua un nou control. Cu acea ocazie, denunțătoarea le-a spus inspectorilor că B. S. îi ceruse o sumă de bani și că suma oferită de ea nu l-a mulțumit, motiv pentru care s-a ajuns în această situație. Denunțătoarea le-a mai transmis inspectorilor că este disperată să deblocheze contul bancar și că este dispusă să facă orice în acest scop. După terminarea discuției, inspectorii au rugat-o pe denunțătoare să-i însoțească la Administrația Județeană a Finanțelor Publice I. (A.F.P. I.), lucru pe care l-a făcut.
La sediul A.F.P. I., cei doi inspectori au mers în biroul directorului executiv R. C. cu dosarul societății. După circa o jumătate de oră, inspectorii s-au întors și i-au comunicat denunțătoarei că R. C. va aproba ridicarea popririi și că a pretins pentru aceasta o sumă cuprinsă între 20.000 și 30.000 lei. Împreună cu inspectorii, denunțătoarea a stabilit că este de acord să-i dea suma de 25.000 lei – bani pe care urmează să-i remită inspectorului „A.” (angajat la A.F.P. I.), cu care se va întâlni după deblocarea contului bancar. În consecință, la data de 6.09.2013, inculpatul R. C. a semnat decizia de deblocare a contului bancar al ..
Denunțătoarea a mai precizat faptul că numitul „A.” utilizează numărul de telefon_. De la acest număr, „A.” a apelat-o pe denunțătoare în data de 09.09.2013 – ora 12.19, fără ca aceasta să-i răspundă. Însă denunțătoarea i-a trimis acestuia un mesaj tip sms cu conținutul „Nu s-a deblocat, revin eu în 30 de minute”. În continuare, în aceeași zi (09.09.2013), „A.” i-a răspuns cu următorul mesaj tip sms: „Mie îmi este dor de tine... aștept un semnal, adică doar dacă ne vedem sau nu. Te pup.” Denunțătoarea a mai menționat că, astfel, imediat ce A.F.P. I. îi debloca contul bancar, ea urma să se întâlnească cu „A.” pentru a-i remite suma de 25.000 lei, cu titlu de mită, pretinsă în numele directorului executiv R. C.. De menționat că suma supusă popririi de către A.F.P. I. era de 134.227 lei.
Din cuprinsul mesajului de mai sus, denunțătoarea a înțeles că „A.” dorește să se vadă cu aceasta în scopul antemenționat în data de 09.09.2013. Având în vedere iminența săvârșirii faptelor de corupție, precum și necesitatea de a le descoperi și de a identifica toți participanții, în conformitate cu disp. art. 911 alin. 1 și 2, art. 91 2 alin. 1 și 2, 91 4 și 91 5 C.pr.pen. coroborate cu disp. art. 16 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 43/2002 (cu modificările și completările ulterioare), prin ordonanța nr. 266/P/2013 din 09.09.2013 a D.N.A. – Secția de combatere a corupției s-a dispus interceptarea și înregistrarea audio-video, cu titlu provizoriu, pe o durată de 48 de ore, începând cu data de 09.09.2013, orele 14:30, până la data de 11.09.2013, orele 14:30 a convorbirilor telefonice și comunicărilor purtate de către denunțătoarea O. S. M. de la postul telefonic cu numărul_, a convorbirilor și comunicărilor purtate de către numitul „A.” de la postul telefonic cu numărul_, precum și a dialogurilor purtate în mediul ambiental de O. S. M. și de numitul „A.”, între aceștia, precum și cu alte persoane, în legătură cu faptele ce fac obiectul cauzei, respectiv luarea de imagini în legătură cu activitatea infracțională desfășurată de numitul „A.” și de alți participanți la săvârșirea faptelor ce fac obiectul cauzei. Ca urmare, D.N.A. – Secția de combatere a corupției a emis autorizația nr. 9/09.09.2013 prin care s-a autorizat, cu titlu provizoriu, pe o durată de 48 de ore, începând cu data de 09.09.2013, orele 14.30, până la data de 11.09.2013, orele 14.30, interceptarea și înregistrarea audio-video, după cum urmează: I. - a convorbirilor telefonice și comunicărilor purtate de către denunțătoarea O. S. M. de la postul telefonic cu numărul_;
- a convorbirilor și comunicărilor purtate de către numitul „A.” de la postul telefonic cu numărul_;
II. - a dialogurilor purtate în mediul ambiental de către denunțătoarea O. S. M. și de către numitul „A.”, între aceștia, precum și cu alte persoane, în legătură cu faptele ce fac obiectul cauzei;
III. - luarea de imagini în legătură cu activitatea infracțională desfășurată de numitul „A.” și de alți participanți la săvârșirea faptelor ce fac obiectul cauzei, întrucât existau indicii temeinice privind săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Din exploatarea autorizației menționate, precum și din actele premergătoare efectuate în continuare în cauză au rezultat următoarele aspecte:
În ziua de 09.09.2013, între orele 14:50:30 – 14:51.19, denunțătoarea a purtat o convorbire telefonică cu „A.” – identificat în persoana inculpatului M. A. C. (angajat în cadrul A.F.P. I.), fiind relevant următorul pasaj:
O. S. M.: Ă...auzi! Ă...am vorbit acolo și încă nu au primit nimic. Nu știu cum să facem, cum să procedăm?!
M. A. C.: Păi, nu...Vino puțin până la mine!
O. S. M.: A, să vin!?
M. A. C.: Vino puțin și reluăm circuitu, da!
O. S. M.: OK!
M. A. C.: Sunt, sunt pe aici și reluăm circuitul și vedem ce-i aici și ce-i acolo, ca să lămurim. De asta așteptam un semnal de la tine, știi?
O. S. M.: Îhî, am înțeles. Deci, vin...A, tu ești acum la birou?
M. A. C.: Da, da, da. Haide, vino încoace și mă suni când ajungi!
O. S. M.: Îhî. Da, da.
De precizat că anterior discuției telefonice de mai sus, în aceeași zi, denunțătoarea fusese apelată de o persoană necunoscută de sex masculin, care i-a solicitat acesteia să-l contacteze telefonic pe M. A. C..
De asemenea, anterior discuției de mai sus, denunțătoarea s-a informat telefonic la un funcționar al băncii unde are firma sa conturile și a aflat că nu fusese ridicată poprirea.
În continuare, în ziua de 09.09.2013, în intervalul orar 16:01:12 – 16:59.26, denunțătoarea O. S. M. s-a întâlnit cu inculpatul M. A. C. și cu alte persoane și a purtat discuții cu aceștia, procedându-se la interceptarea și înregistrarea dialogului ambiental, din conținutul căruia au rezultat următoarele:
În debutul înregistrării, denunțătoarea s-a deplasat către biroul inculpatului M. A. C., situat în sediul Administrației Județene a Finanțelor Publice I., unde a discutat cu acesta și cu un coleg de-al său de birou despre faptul că a verificat la bancă și nu era încă ridicată poprirea de pe contul firmei. În consecință, inculpatul M. A. C. i-a prezentat urma adresei prin care a fost solicitată ridicarea popririi.
În continuare, M. A. C. și colegul său, identificat ca fiind inculpatul F. A. B., i-au cerut denunțătoarei să sune la bancă încă o data, de față cu ei. Denunțătoarea a discutat prin telefon cu un funcționar de la bancă, acesta transmițându-i că situația contului este neschimbată și că, pentru a sista măsura asiguratorie, este necesar un exemplar în original al adresei prin care s-a solicitat această operațiune, nu doar o copie ce fusese trimisă deja prin fax.
Denunțătoarea l-a întrebat pe M. C. A. dacă nu cumva s-a răzgândit directorul, pentru că ea „ar vrea să fie bine pentru toată lumea”, iar acesta a făcut semne cu mâna că nu s-a răzgândit.
După aceste discuții, denunțătoarea s-a deplasat către un alt birou din incinta Administrației Județene a Finanțelor Publice I., unde a discutat cu o persoană de sex masculin, identificată ulterior în persoana martorului P. L. G., în legătură cu problemele expuse mai sus, acesta spunându-i că îi poate elibera un document conform cu originalul, pe care să îl ducă la bancă.
Denunțătoarea a așteptat pe hol până când martorul i-a adus respectivul document, după care s-a întors în biroul inculpatului M. A. C., care i-a propus denunțătoarei să o conducă, folosind autoturismul său, la bancă, pentru a depune copia conformă cu originalul a documentului în timp util.
Cei doi au mers către autoturismul lui M. A., unde au discutat cu referire la directorul R. C.. Denunțătoarea a întrebat dacă acesta este supărat pe situația creată, iar M. A. a răspuns că nu este supărat, doar că nu înțelege de ce se tergiversează lucrurile.
Denunțătoarea O. S. a continuat, stabilind ca a doua zi să se întâlnească cu inculpatul M. A. C. după ce acesta iese în teren, în jur de ora 11, în zona restaurantului ZVON, pentru a-i remite o sumă de bani.
De asemenea, denunțătoarea a adăugat că speră ca, pe viitor, să nu mai primească amenzi nejustificate, iar M. A. a adăugat că nu va mai avea probleme, dacă denunțătoarea „face cinste cu o cafea”.
După ce denunțătoarea a coborât din autoturism, a mers către sediul băncii, unde i-a înmânat funcționarului de la bancă documentul conform cu originalul, acesta comunicându-i că a doua zi dimineață poate face retrageri din cont.
Ulterior, în data de 10.09.2013, s-a procedat la interceptarea și înregistrarea audio-video a dialogului ambiental purtat între denunțătoare cu M. A. C. și F. B. A. (angajat A.F.P. I.), între orele 11:13 – 12:16, în apropierea restaurantului ZVON (situat în București, . că denunțătoarea le-a dat celor doi funcționari suma de 30.000 lei, cu titlu de mită, pentru a o remite directorului R. C., ca urmare a înțelegerii anterioare, în schimbul semnării deciziei de ridicare a măsurilor asigurătorii.
Redăm dialogul ambiental purtat:
O. S. M.: Ă, vi... eu te-am văzut! Ai intrat aici, da" ai, ai ieșit afară! Intră, intră înapoi că te-am văzut, da" ai ieși repede! [...] Ă, vrei să vii... [...] A, o.k.! Bine, o să vin la mașină atunci! [...] Da, da, bine! O să vin la mașină atunci! Bine, hai, pa, pa!
[O. S. M. și are un scurt schimb de replici cu OSPĂTARUL timp în care este apelată la telefonul mobil de o persoană cu care poartă, timp de 27 de secunde, convorbirea telefonică redată mai jos]
O. S. M.: Achit și vin imediat, da" spune-mi exact unde-i mașina! [...] Eu sunt... [...] Nu, sunt exact în ”ZVON” acum eu la, la bar, plătesc! [...] Un... unde ai tu... [...] Nu, nu, nu lângă mașina mea! [...] A, bi... bine, bine! Imediat achit și, și vin! [...] Bi... bine, bine, hai! [...] Hai, pa, pa!
[În continuare, O. S. M. achită consumația, are un scurt schimb de replici cu angajații barului ”ZVON”, după care părăsește restaurantul și se deplasează către autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare_, în habitaclul căruia poartă un dialog cu M. A. C. la care este asistă și F. B. A., care poartă o convorbire telefonică cu o persoană necunoscută, fără legătură cu cauza, pe toată durata acestuia]
O. S. M.: Hai, că a trebuit și să plătesc că nu-mi dădeau voie să plec...
M. A. C.: Da, mi-am dat seama.
O. S. M.: Și am întârziat că ăia de la bancă mi-au cerut balanța pe februarie, că m-am dus cu un contract de împrumut și cer și balanța...
M. A. C.: Ce faci, domnișoară?
O. S. M.: Bine! Voi ce faceți?
M. A. C.: Bine facem dar ...[neinteligibil, vorbește în același timp cu F. B. A.]... tocuri așa foarte mari! Niciodată nu te-am văzut...
O. S. M.: Așa m-am obișnuit pentru că sunt complexată de înălțimea mea! Dar acum, într-adevăr, mi-e puțin... am mers și...
M. A. C.: Tu nu știi mai bine... esențele tari în sticluțe mici se țin!?
O. S. M.: Da!
M. A. C.: …[neinteligibil]… Ă, te duc către tine, nu?
O. S. M.: Da! Acolo... Dacă nu mai vreți să mergem la cafenea nu e nicio problemă că... mai, mai restrâns așa, adică, nu vreau să...
[F. B. A. continuă conversația telefonică]
M. A. C.: Mai bine ieșim altădată dacă... dacă e, știi?
O. S. M.: Da, da! Ieșim altădată! Îhî!
[F. B. A. continuă conversația telefonică]
M. A. C.: Nu e o problemă! Și dacă mai ai nevoie găsești tu undeva ...[neinteligibil, vorbește în același timp cu F. B. A.]...
O. S. M.: Ă, deci, băieți am fost foarte mulțumită!
M. A. C.: Da?
O. S. M.: Deci, chiar... având în vedere situația că, efectiv, eu îmi băgam firma în faliment dacă nu-mi deblocam contul...
M. A. C.: Știu! Eu am o anumită simpatie pentru tine, știi, pur profesională...
O. S. M.: Așa că v-am pus treizeci de mii, da?
[Conform înregistrării video, O. S. M. scoate din geantă o pungă de culoare roșie]
M. A. C.: Da?
O. S. M.: În speranța unei colaborări pe viitor...
M. A. C.: Săru" mâna! ...[neinteligibil]...
O. S. M.: Sper să fie mulțumit și domnul director că fără el nu m-aș fi descurcat...
M. A. C.: În general folosești foarte puțini termeni!
O. S. M.: A!
M. A. C.: Este fericită toată lumea!
O. S. M.: Da! Lipsa de experiență își spune cuvântul! Îți dai seama, dacă n-am mai fost...
M. A. C.: Ă, păi, ...[neinteligibil, vorbește în același timp cu F. B. A.]... la o cafea...
O. S. M.: Așa...
M. A. C.: ...[neinteligibil]... că vreau să-ți mai expun niște situații și niște chestii!
O. S. M.: A, bine! Ne mai auzim, da, da!
[F. B. A. continuă conversația telefonică]
M. A. C.: Și simpatia e pur profesională, adică, n-o să trec niciodată mai departe de atât, da?
O. S. M.: Nu, nici nu se pune problema, da! O.k.! Bine, bi...
M. A. C.: Suntem băieți foarte serioși, știi?
O. S. M.: Da!
M. A. C.: Din toate punctele de vedere!
O. S. M.: Da, da, bine!
[F. B. A. continuă conversația telefonică]
M. A. C.: Da? Bine, succes, toate bune!
O. S. M.: Mersi, mersi! La revedere! Pa, pa!
În continuare, în data de 10.09.2013, organele de urmărire penală din cadrul D.N.A. au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, ocazie cu care numiții M. A. C. și F. A. B. au precizat că suma de bani de 30.000 lei dată de denunțătoare urmează a o remite directorului R. C. (director executiv la Administrația Județeană a Finanțelor Publice I.) și că doresc să colaboreze cu anchetatorii pentru aflarea adevărului.
Constatarea infracțiunii flagrante s-a desfășurat după cum urmează:
În jurul orelor 12.10, autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_, în care se aflau doi bărbați, a oprit pe o alee de lângă Restaurantul ZVON CAFE. După scurt timp, denunțătoarea O. S. M. s-a apropiat de autoturismul acestora și a intrat în autoturismul de mai sus.
În continuare, autoturismul s-a deplasat aproximativ 100 m pe . A. I., unde a oprit pe partea dreaptă a bulevardului și a coborât din autoturism denunțătoarea.
După aproximativ un minut, organele de urmărire penală au intervenit și i-au surprins pe cei doi bărbați aflați în autoturism.
După legitimare și indicarea scopului prezenței organelor de urmărire penală, s-a procedat la identificarea persoanelor respective, constatându-se că aceștia se numesc M. A. C. – C.N.P._ și F. A. – B. – C.N.P._, fiind angajați la Administrația Județeană a Finanțelor Publice I.. Fiind întrebați care este scopul întâlnirii lor cu denunțătoarea și dacă au asupra lor eventuale sume de bani, aceștia, după ce inițial au negat, au predat anchetatorilor o pungă aflată în autoturism, în care se găsea suma de 30.000 lei, arătând că punga cu acești bani le-a fost dată de denunțătoare.
În urma numărării de către martorii asistenți a sumei de bani existentă în punga de mai sus, s-a constatat că este vorba de bancnote în cupiură de 50 lei, suma fiind în cuantum de 30.000 lei.
În continuare, s-a procedat la examinarea în spectru U.V. a bancnotelor descoperite în pungă constatându-se că bancnotele în cupiura de 50 lei cu seriile 064B2249067, 095E6951982, 072D4684197, 085D5932550, 052C0764494, 057B1382885, 072B4586477, 076A4369079, 068C1937393, 077B4050942, 067A2951581, 054A1006822 au aplicată mențiunea „M. 10.09.2013”, mențiune înscrisă cu instrument scriptural de culoare verde fluorescent.
În continuare, s-a constatat că seriile bancnotelor găsite în punga din autoturism coincid cu cele consemnate în procesul-verbal de marcare criminalistică.
Celor doi li s-au adus la cunoștință beneficiile legale ale art. 19 din OUG nr. 43/2002, precum și ale art. 3201 C.p.p., precum și eventualele consecințe legale în cazul neprevalării de aceste dispoziții.
În consecință, M. A. C. și F. A. B. au declarat că suma de bani în cuantum de 30.000 lei dată de denunțătoare urma a fi remisă directorului R. C. (director executiv la Administrația Județeană a Finanțelor Publice I.) și că doresc să colaboreze cu anchetatorii pentru aflarea adevărului.
Astfel, fiind în continuarea constatării infracțiunii flagrante, în jurul orelor 15.00, în scopul obținerii de mijloace de probă în legătură cu activitatea infracțională desfășurată de R. C., organele de urmărire penală s-au deplasat la locul rezultat din probele administrate în cauză, respectiv zona sediului Administrației Județene a Finanțelor Publice I..
În continuare, M. A. C. s-a deplasat la sediul Administrației Județene a Finanțelor Publice I., situat în București, .. 10, sect. 3, având asupra sa punga cu suma de 30.000 lei dată de denunțătoare.
După ce a pătruns în sediul Administrației Județene a Finanțelor Publice I., în jurul orei 15.15, M. A. C. s-a deplasat în biroul directorului R. C. situat la etajul 1 al imobilului.
M. A. C.: Ș." e liber? INTERLOCUTOARE: Da!
[M. A. C. bate la ușa biroului unde se află R. C. și intră]
R. C.: Bună ziua!
M. A. C.: Să trăiți! ...[oftează]...
R. C.: Ce faci?
M. A. C.: ...[oftează]... Nimic! Am, am fost și ne-a lăsat fata cu deblocarea ceva! R. C.: A, da! Da! Pune-i aci, pune-i aci, bă, pe... Pune-i aici ...[neinteligibil]...
[M. A. C. se deplasează într-o încăpere alăturată biroului și, conform înregistrării, acesta manipulează o pungă din plastic după care revine]
R. C.: Da! Da" ce, da" de ce nu răspundeți la telefon?
M. A. C.: ...[oftează]... Am fost într-o discuție nasoală!
R. C.: Cu cine?
M. A. C.: Cu aia!
R. C.: Cu cine?
M. A. C.: Cu deblocarea!
R. C.: De ce?
M. A. C.: Așa sunt blondele! Haideți că ...ă... pot să...
R. C.: Bine!
M. A. C.: Pot să revin?
R. C.: Da! Da" ce ți-e rău?
M. A. C.: Un pic, un pic!
După această replică M. A. C. părăsește biroul.
La scurt timp după ce M. A. C. a părăsit biroul directorului R. C., anchetatorii l-au surprins pe acesta în încăperea respectivă. Fiind întrebat care a fost scopul întâlnirii lui cu M. A. C. și dacă are asupra sa ori în birou eventuale sume de bani, R. C. a precizat că M. A. C. i-a adus o pungă, pe care a lăsat-o într-o anexă a biroului său, însă nu știe ce conține.
D. urmare, R. C. a predat anchetatorilor punga din plastic primită de la M. A. C., aflată într-o anexă a biroului său.
În continuare, s-a procedat la verificarea conținutului pungii respective, constatându-se că în aceasta se află o sumă de bani. Astfel, s-a procedat la examinarea în spectru U.V. a bancnotelor descoperite în pungă constatându-se că bancnotele în cupiura de 50 lei cu seriile 064B2249067, 095E6951982, 072D4684197, 085D5932550, 052C0764494, 057B1382885, 072B4586477, 076A4369079, 068C1937393, 077B4050942, 067A2951581, 054A1006822 au aplicată mențiunea „M. 10.09.2013”, mențiune înscrisă cu instrument scriptural de culoare verde fluorescent.
În continuare, s-a constatat că seriile bancnotelor găsite în punga din anexa biroului directorului R. C. coincid cu cele consemnate în procesul-verbal de marcare criminalistică.
În urma numărării de către martorii asistenți a sumei de bani existentă în punga de mai sus, s-a constatat că este vorba de bancnote în cupiură de 50 lei, suma fiind în cuantum de 30.000 lei, procedându-se în continuare la introducerea banilor într-un plic de hârtie de culoare maro, care a fost închis si sigilat prin aplicarea spre neschimbare a semnăturilor tuturor participanților.
Fiind întrebat R. C. dacă mai are ceva de declarat, acesta a susținut că nu cunoaște despre ce este vorba și nici de ce i-a adus punga cu suma de 30.000 lei subordonatul său.
Fiind audiați, inculpații M. A. C. și F. A. B. au recunoscut integral faptele reținute în sarcina lor.
Astfel, cei doi inculpați au recunoscut că au intermediat legătura denunțătoarei cu inculpatul R. C., transmițându-i acestuia promisiunea referitoare la remiterea unei sume de minim 20.000 lei, pentru îndeplinirea actului de serviciu, respectiv semnarea unei decizii de deblocare a contului societății.
Aceștia au declarat că R. C. a acceptat promisiunea martorei O. S. M., acordul său fiind transmis denunțătoarei de către cei doi inculpați, după care aceasta a stabilit cu inculpatul M. A. ca suma pentru director să le fie remisă imediat după deblocarea contului.
La data de 6.09.2013, inculpatul R. C. a semnat decizia privind ridicarea măsurilor asiguratorii pentru . (întocmită la 29.08.2013).
Astfel se explică și demersurile ulterioare făcute de către funcționarii publici pentru a o ajuta pe O. S. M. să rezolve mai repede situația, respectiv cointeresarea materială.
De asemenea, din declarațiile inculpaților reiese faptul că, într-adevăr, cei doi inspectori, M. A. și F. B., au perceput că au fost trimiși pentru a face ”presiuni” asupra denunțătoarei, în vederea obținerii unor sume de bani pentru inculpatul R. C., fără ca vizita acestora să se fi materializat într-un act de control. Prin amenințarea denunțătoarei cu un control amănunțit, aceștia au reușit să o determine să facă o ”ofertă” convenabilă.
Din dialogul ambiental purtat de inculpatul R. C. cu inculpatul M. A. C. la 10.09.2013 a rezultat, fără dubiu, că cel dintâi era parte a înțelegerii, că știa că urmează să primească o sumă de bani pentru îndeplinirea actului de serviciu și că aștepta acest lucru de la M. A..
Nonșalanța cu care inculpatul R. C. a privit remiterea sumei de bani arată existența unei obișnuințe în acest sens.
Declarația dată de acesta, în care a precizat că nu avea cunoștință de suma de bani și că nu știa despre ce e vorba, precum și că M. A. ar fi spus că ”i-a adus ceva bun”, este contrazisă flagrant de dialogul ambiental purtat între cei doi, în care M. A. a precizat că ”fata cu deblocarea a lăsat ceva”, răspunsul lui R. C. fiind ”A, da! Da! Pune-i aci, pune-i aci, bă, pe... Pune-i aici ...”. Astfel, reiese că inculpatul știa exact despre ce e vorba, existând o înțelegere anterioară în acest sens, iar pronumele „ –i” din sintagma ”pune-i aici” relevă cunoașterea naturii obiectelor aflate în pachetul respectiv, și anume B..
Pentru a nu se expune unor riscuri, cei doi nu au folosit multe cuvinte, nefiind necesară explicitarea situației, cunoscută de ambii în egală măsură. De altfel, la întâlnirea inspectorilor cu denunțătoarea, M. A. chiar a făcut precizarea ” În general folosești foarte puțini termeni! ”, pentru a o determina pe aceasta să nu mai continue dialogul cu amănunte compromițătoare.
Modul în care s-a purtat discuția dintre inculpatul R. C. și inculpatul M. A. C. înlătură apărarea inculpatului, care, în fața judecătorului învestit cu soluționarea propunerii de arestare, a declarat nereal: ” Știu că-i căutasem la telefon pentru că aveam nevoie de ei pentru grupul de lucru operativ și nu știam unde sunt… nu-mi amintesc despre discuția cu M. A. C. în sensul că i-aș fi spus să lase ceva în birou… nu-mi amintesc nimic nici despre vreo discuție despre deblocare în acel moment…”.
Martora Kurci O., inspectorul care, în urma controlului efectuat în august 2013 la ., a întocmit decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii nr. 3020/29.08.2013, a precizat că, după semnarea acesteia, în aceeași zi, de către S. B., șef adjunct, actul a fost trimis, împreună cu dosarul, spre aprobare, inculpatului R. C.. La 3 sau 4 septembrie, R. C. a purtat o discuție cu martora, spunându-i că refuză semnarea deciziei de ridicare a măsurilor asigurătorii și că dorește efectuarea unui nou control de către o altă echipă. Cu toate acestea, la data de 6 septembrie, fiind chemată să ia mai multe lucrări de la R. C., a constatat că acesta semnase și decizia în discuție.
Martorul C. D., șef serviciu AJFP I., a declarat că a primit de la R. C. decizia respectivă, la data de 3.09.2013, cu rezoluția olografă a directorului, având următorul conținut: ”se va efectua un control riguros pentru stabilirea exactă a obligațiilor fiscale. La data de 31.08.2013 societatea comercială figurează cu TVA de recuperat și impozit pe profit de plată de 4244 lei”. Urmare a acestei rezoluții, martorul i-a desemnat pe cei doi inspectori, M. A. și F. B., să efectueze controlul dispus, însă până la data de 5.09.2013, când cei doi inculpații s-au deplasat la sediul firmei, șeful de serviciu nu emisese ordin de serviciu în acest sens.
Așadar, sintetic și în ordine cronologică, evenimentele s-au desfășurat astfel:
La 30 mai 2013 la sediul . a avut loc un control de la AJFP I., în urma căruia s-a încheiat procesul-verbal nr. 920 din 9.08.2013 și a fost emisă decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 1193/9.08.2013, pentru suma de 134.227 lei.
La 5.07.2013, s-a efectuat la . un control inopinat, de la aceeași instituție, întocmindu-se un proces-verbal la 15.07.2013.
Urmare a cererii formulate de O. S. M., după instituirea măsurilor asigurătorii, la 20.08.2013 a avut loc un nou control, materializat în procesul-verbal nr. 945/29.08.2013, în baza căruia a fost emisă decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii nr. 3020/29.08.2013, întocmită de Kurci O. și avizată în aceeași zi de șeful administrație adjunct, martorul S. B.. Ulterior, decizia, împreună cu dosarul societății, au fost înaintate spre avizare inculpatului R. C..
La 3.09.2013, inculpatul R. C. a refuzat avizarea deciziei de ridicare a măsurilor asigurătorii, dispunând efectuarea unui nou control.
Pentru aceasta au fost desemnați inculpații M. A. C. și F. A. B., care, la 5.09.2013, s-au deplasat la sediul firmei, în absența unui ordin de serviciu scris și fără a întocmi un proces-verbal în acest sens.
În aceeași zi, conform probelor aflate la dosar, cei doi inculpați i-au transmis inculpatului R. C. promisiunea administratorului privind remiterea unei sume de bani pentru avizarea deciziei în discuție, acesta exprimându-și acordul.
Astfel, în dimineața zilei de 6.09.2013, inculpatul R. C. a procedat la semnarea deciziei de ridicare a măsurilor asigurătorii, fiind efectuate demersurile pentru comunicarea către Libra Bank a dispoziției menționate.
La 10.09.2013, inculpatul R. C. a primit de la denunțătoarea O. S., prin intermediul celor doi inculpați suma de 30.000 lei.
Tribunalul a constatat că vinovăția inculpaților rezultă din coroborarea declarațiilor date de inculpații R. C., F. A.-B. și M. A.-C. în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, cu celelalte probe administrate în cursul urmăririi penale.
Astfel,declarațiile inculpaților F. A.-B. și M. A.-C. în cuprinsul cărora au arătat modalitatea în care, la data de 05.09.2013,i-au transmis inculpatului R. C. promisiunea denunțătoarea O. S. cu privire la remiterea sumei de minim 20.000 lei, în schimbul aprobării deciziei de ridicare a măsurilor asigurătorii și ulterior, la data de 10.09. 2013, au primit de la denunțătoare suma de 30.000 lei pentru a o remite inculpatului R. C., sumă ce a ajuns la acest inculpat prin intermediul inculpatului M. C., sunt confirmate si de declarația inculpatului R. C. din cursul cercetării judecătorești, în care a recunoscut primirea sumei de 30.000 lei de la denunțătoare, prin intermediul coinculpaților în scopul ridicării măsurilor asigurătorii dispuse anterior asupra firmei la care aceasta avea calitatea de administrator.
Totodată, din declarația denunțătoarei rezultă modalitatea în care s-au efectuat controalele la firma pe care o deține și în care a luat legătura cu inculpații F. A. și M. A., ce îndeplineau calitatea de inspectori și care i-au adus la cunoștință că inc. R. C. i-a semnat dosarul si că solicită pentru acest lucru, o sumă cuprinsă între 20.000 și 30.000 lei, stabilind împreună cu inc. Fiolip si M. că urmează a fi remisă suma de 25.000 lei.
Totodată, din interceptarea audio-video a dialogului purtat între denunțătoare și inc. M. A. și F. A. rezultă că denunțătoarea O. S.-M. face referire la suma de 30.000 lei iar inculpatul M. C., în dialogul purtat, o acceptă.
De asemenea, din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante rezultă că întâlnirea dintre inculpații F. A. și M. C. cu denunțătoarea a avut loc în autoturismul parcat pe . A. I. iar la intervenția organelor de urmărire penală, inculpații au predat anchetatorilor o pungă aflată în autoturism și în care se găsea suma de 30.000 lei, arătând că punga cu acești bani le-a fost dată de denunțătoare, în scopul remiterii mai departe, inculpatului R. C., director executiv la AJFP I..
Intrucât aceștia au dorit să colaboreze cu organele de urmărire penală, inculpatul M. A.-C. s-a deplasat în biroul directorului-inc. R. C., unde i-a lăsat acestuia suma de bani pe anterior o primise de la denunțătoare afirmând „ ne-a lăsat fata cu deblocarea ceva”, iar inculpatul R. C., la rândul său a acceptat să o primească, afirmând „ pune-i aici, pune-i aici, bă”.
Probele mai sus-analizate se coroborează si cu proces-verbal din 10.09.2013 privind redarea a trei convorbiri telefonice purtate la data de 09.09.2013 – pag. 249 – 252;- proces-verbal din 13.09.2013 privind redarea dialogului din 09.09.2013 de către denunțătoarea O. S. M. cu inc. M. A. C., F. B. A. și alte persoane – pag. 253 – 277;- planșă fotografică privind principalele momente ale întâlnirii dintre denunțătoarea O. S. M. cu inc. M. A. C., F. B. A. și alte persoane din 09.09.2013 – pag. 278 – 284;- proces-verbal din 10.09.2013 privind redarea dialogului ambiental purtat în data de 10.09.2013 de către denunțătoarea O. S. M. cu inc. M. A. C. și F. B. A. – pag. 285 – 290;- planșă fotografică privind principalele momente operative ale întâlnirii dintre denunțătoarea O. S. M. cu inc. M. A. C. și F. B. A. în data de 10.09.2013 – pag. 291 – 297;- proces-verbal din 10.09.2013 privind redarea dialogului ambiental purtat în data de 10.09.2013 de către inc. M. A. C. și R. C. – pag. 298 – 300;- planșă fotografică privind principalele momente ale întâlnirii dintre inc. M. A. C. și R. C. din 10.09.2013 – pag. 301 – 303;- proces-verbal din 10.09.2013 privind redarea rezumativă a dialogului purtat în 09.09.2013 de către denunțătoarea O. S. cu inc. M. A. C. ș.a. – pag. 310 – 312;proces – verbal din data de 24.09.2013 privind predarea la sediul D.N.A., în copie conformă cu originalul, a următoarelor documente: coperta și primele trei file din Registrul Unic de Control . nr._ IN aparținând S.C. MONASY FRUITS S.R.L., împreună cu documentele menționate (filele 1-5);proces – verbal de control din data de 29.08.2013 înregistrat cu nr. 945/29.08.2013, la Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice – Administrația Județeană a Finanțelor Publice I. (filele 6-7);proces – verbal de control din data de 15.07.2013 înregistrat cu nr. 855/17.07.2013, la Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului I. (filele 8-10); adresă nr._/30.08.2013, S.C. MONASY FRUITS S.R.L. către Administrația Financiară I. (fila 11); cererea formulată de S.C. MONASY FRUITS S.R.L., prin numita O. S. M., din data de 13.08.2013 (fila 16);înscrisuri în limba italiană (filele 17-27); decizie Banca Română pentru Relansare Economică – Libra Bank (fila 28);decizie de instituire a măsurilor asigurătorii emisă la data de 09.08.2013-Administrația Județeană a Finanțelor Publice I. (fila 29); declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare 390 VIES, privind pe S.C. MONASY FRUITS S.R.L. (filele 30-31); proces – verbal din data de 30.09.2013 de predare, în original, a Deciziei de ridicare a măsurilor asiguratorii, împreună cu documentul menționat (filele 33-36); actele de control întocmite în anul 2013 la S.C. MONASY FRUITS S.R.L., loc. Afumați; documentele privind popririle contabile firmei menționate în anul 2013; corespondență purtată cu A.J.F.P. I. în anul 2013, fișele postului (filele 39-241); cerere de retragere de numerar pentru persoane juridice Libra Internet Bank, din data de 10.09.2013, privind S.C. MONASY FRUITS S.R.L. și ordin de plată, care demonstrează vinovăția inculpaților sub aspectul infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
In drept, fapta inculpatului R. C., director executiv al Administrației Finanțelor Publice I., care, la data de 5.09.2013, a acceptat promisiunea denunțătoarei O. S. M., transmisă prin intermediul inculpaților M. A. C. și F. A. B., cu privire la remiterea unei sume de minim 20.000 lei, în schimbul îndeplinirii unui act de serviciu constând în avizarea deciziei de ridicare a măsurilor asigurătorii nr. 3020/29.08.2013, și care, la data de 10.09.2013, după avizarea deciziei, a primit suma de 30.000 lei, prin intermediul inculpatului M. A. C., în baza înțelegerii anterioare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 al. 1 și 2 C.p., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
In mod corect s-au reținut dispozițiile alineatului 2 al art. 254 C.p. și ale art.6 din Legea nr. 78/2000 întrucât din fișa postului, capitolul ”Atribuțiile postului”, rezultă că inculpatul R. C. exercita atribuții de control, precum și de aprobare a deciziilor de instituire a măsurilor asigurătorii și a actelor de control înaintate de structurile de control.
Fapta inculpatului M. C. A., inspector la AJFP I., care, la data de 5.09.2013, împreună cu inculpatul F. A. B., i-a transmis inculpatului R. C. promisiunea denunțătoarei O. S. M. cu privire la remiterea sumei de minim 20.000 lei, în schimbul aprobării deciziei de ridicare a măsurilor asigurătorii, și care, la data de 10.09.2013, după avizarea deciziei, a primit pentru R. C. suma de 30.000 lei, pe care i i-a înmânat inculpatului, conform înțelegerii anterioare, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 254 al. 1 și 2 C.p. și la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatului F. A. B., inspector la AJFP I., care, la data de 5.09.2013, împreună cu inculpatul M. C. A., i-a transmis inculpatului R. C. promisiunea denunțătoarei O. S. M. cu privire la remiterea sumei de minim 20.000 lei, în schimbul aprobării deciziei de ridicare a măsurilor asigurătorii, și care, la data de 10.09.2013, după avizarea deciziei, a primit, împreună cu inculpatul M. A. C., pentru R. C., suma de 30.000 lei, care a ajuns la inculpat prin intermediul inculpatului M. C. A., conform înțelegerii anterioare, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 254 al. 1 și 2 C.p. și la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Pentru infracțiunea săvârșită, instanța a aplicat inculpaților o pedeapsă cu închisoarea la individualizarea căreia va avea în vedere criteriile generale prev de art. 72 Cod penal, respectiv, pericolul social concret al faptei săvârșite, modalitatea de comitere, prin intermediul celorlalți doi inculpați, primind suma de 30.000 lei în baza înțelegerii anterioare, în scopul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
In ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, Tribunalul în raport de toate datele care circumstanțiază în mod pozitiv persoana inculpaților, astfel cum rezultă din caracterizările depuse la dosar, prin care se confirmă că acesta este o persoană cinstită, onestă, cu o reputație impecabilă, atât în familie, societate, cât și în cadrul activității pe care a desfășurat-o, a apreciat că fapta, ale cărei consecințe negative inculpatul le-a înțeles, având în vedere gradul său de instrucție, este un eveniment singular în viața sa. Astfel, scopul educativ-preventiv al pedepsei poate fi atins și fără privarea acestora de libertate prin aplicarea dispozițiilor referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, ce impun în mod obligatoriu, stabilirea unor restricții serioase inculpatului, în vederea asigurării în viitor a prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Împotriva sentinței penale a formulat apeluri Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA și inculpații F. A. B. și M. A. C., criticând individualizarea pedepselor aplicate.
Examinând sentința penală în raport de motivele de apel invocate și din oficiu sub toate aspectele, cu luarea în considerare a dispozițiilor privind legea penală mai favorabilă și cele privind procedura simplificată, Curtea constată că apelurile declarate de Ministerul Public și de inculpați sunt fondate.
Se constată că inculpații s-au prevalat în fața primei instanțe de dispozițiile art. 320 ind.1 C.p.p., recunoscând în totalitate faptele comise și renunțând la administrarea probelor. În consecință, temeiul pentru care se poate exercita calea de atac a apelului este individualizarea pedepselor aplicate, iar nu existența vinovăției.
De altfel, inculpații nu contestă situația de fapt stabilită de prima instanță și existența vinovăției; Curtea constată că situația de fapt a fost corect stabilită de prima instanță, raportat la probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, coroborat cu declarațiile de recunoaștere ale inculpaților.
În ceea ce privește apelul declarat de Ministerul Public, se constată că este fondat în ceea ce privește modalitatea de individualizare a pedepselor pentru inculpatul R. C. și sub aspectul necesității aplicării legii penale mai favorabile.
Apelul declarat de inculpații F. A. B. și M. A. C. este fondat, din perspectiva aplicării legii penale mai favorabile.
Se reține că faptele inculpaților sunt prevăzute de art. 254 alin 1 și 2 din Cp rap la art 6 din Legea 78/2000, respectiv art. 26 rap. la art. 254 alin 1 și 2 din Cp rap la art 6 din Legea 78/2000.
Infracțiunile comise de inculpați au corespondent în dispozițiile art. 289 Cp rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 din Codul penal, cu limite de pedeapsă de la 3 la 10 ani închisoare. Totodată, sunt incidente dispozițiile art. 396 al.10 C.p.p., corespondentul art. 320 ind.1 C.p.p. din vechiul cod, astfel că pedepsele ce se pot aplica inculpaților sunt cuprinse între 2 ani și 6 ani și 8 luni închisoare.
Se constată că legea nouă este mai favorabilă, deoarece limita maximă de pedeapsă este mai redusă în legea nouă.
Relativ la dispozițiile art. 79 din Legea 187/2009 privind punerea în aplicare a noului cod penal, invocată de procuror, prin care a fost incriminată agravanta faptei săvârșite de către persoane care au atribuții de constatare sau sancționare a contravențiilor, Curtea constată că nu este incidentă în privința inculpaților.
Din analiza fișei postului pentru inculpatul R. C. nu rezultă că acesta ar fi avut atribuții de constatare sau sancționare a contravențiilor, astfel că încadrarea conform dispozițiilor noului Cod penal este prev. de art. 289 al. 1 Cod penal, fără reținerea art. 7 lit. c din Legea 78/2000, cum solicită Ministerul Public.
În fișele postului inculpaților F. A. B. și M. A., atașate la vol. 2 dosar de urmărire penală, filele 41-48, se constată că inculpații aveau, printre altele, atribuții de sancționare, potrivit legii, a faptelor constatate și de a dispune măsuri pentru prevenirea și combaterea abaterilor de la prevederile legislației fiscale.
Fișa postului nu prevede în mod expres că sancționarea se referă la contravenții, dar este firesc să fie așa, dat fiind natura activității inspectorului fiscal și dispozițiile HG 520/2013.
În încadrarea juridică dată prin rechizitoriu în privința inculpaților s-au reținut dispozițiile art. 6 din Legea 78/2000, conform cărora infracțiunile de luare de mită - prevăzută la art. 254 din Codul penal, de dare de mită - prevăzută la art. 255 din Codul penal, de primire de foloase necuvenite - prevăzută la art. 256 din Codul penal și de trafic de influență - prevăzută la art. 257 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege. În varianta modificată conform art. 79 din Legea 187/2012 textul art. 6 are următorul conținut: ”Infracțiunile de luare de mită, prevăzută la art. 289 din Codul penal, dare de mită, prevăzută la art. 290 din Codul penal, trafic de influență, prevăzută la art. 291 din Codul penal, și cumpărare de influență, prevăzută la art. 292 din Codul penal, se pedepsesc potrivit prevederilor acelor texte de lege. Dispozițiile art. 308 din Codul penal se aplică în mod corespunzător.”
În varianta anterioară a dispozițiilor art. 7 din Legea 78/2000 se prevedea că ”Fapta de luare de mită, prevăzută la art. 254 din Codul penal, dacă a fost săvârșită de o persoană care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor ori de constatare, urmărire sau judecare a infracțiunilor, se sancționează cu pedeapsa prevăzută la art. 254 alin. 2 din Codul penal privind săvârșirea infracțiunii de către un funcționar cu atribuții de control.” Cu toate acestea, în privința inculpaților nu s-au reținut dispozițiile art. 7 al. 1 din Legea 78/2000 ci acelea ale 254 al.2 CP 1968 rap. la art. 6 din Legea 78/2000, reținându-se dispozițiile art. 254 al.2 C.p. deoarece inculpatul R. C. este funcționar cu atribuții de control.
Se observă că fapta inculpaților F. A. B. și M. A. constă în complicitate la luarea de mită de către un funcționar cu atribuții de control, respectiv R. C., în același timp ei înșiși având atribuții de control în calitate de inspectori fiscali.
Inculpatul R. C. este fără îndoială funcționar cu atribuții de control dar având în vedere fișa postului, chiar punctele indicate în apelul Ministerului Public, 52 pct. 2, 5, 6,7 se constată că acesta nu are atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor; de altfel, este firesc să fie așa, din moment ce acesta, în calitate de director executiv nu se deplasa la sediile persoanelor juridice verificate. În plus, nu există potrivit OG 2/2001, o procedură prealabilă care să fie de competența directorului executiv al unei direcții generale a finanțelor publice, astfel că inculpatul R. C. nu avea atribuții nici în ceea ce privește căi de atac împotriva proceselor verbale de constatare a contravențiilor.
În aceste condiții, nu se poate reține în privința autorului faptei, inculpatul R. C., și în consecință nici în privința complicilor F. A. B. și M. A., săvârșirea faptei de către un funcționar cu atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor.
Așa fiind, încadrarea juridică a faptelor potrivit legii mai favorabile este cea prevăzută de art. 289 al.1 rap. la art. 6 din Legea 78/2000.
Referitor la primul motiv de apel al parchetului se constată că într-adevăr sentința pronunțată de Tribunalul București este netemeinică în ceea ce–l privește pe intimatul-inculpat R. C., cu privire la care, în urma procedurii simplificate, instanța a aplicat o pedeapsă cu închisoarea cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, modalitatea de executare a pedepsei aplicate fiind netemeinică și nu corespunde scopului pedepsei.
Curtea apreciază că într-adevăr se impunea o diferențiere a pedepselor aplicate inculpaților, în condițiile în care inculpatul R. C. deținea funcția de șef al Direcției Finanțelor Publice I., a primit efectiv suma de bani și a urmărit rezultatul săvârșirii infracțiunii, pe când ceilalți doi inculpați, funcționari de execuție în cadrul aceleiași instituții, au avut numai calitatea de complici și au colaborat cu organele de urmărire penală.
Curtea apreciază însă că diferențierea între cei doi inculpați se impunea în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei nu și sub aspectul cuantumului de pedeapsă.
Fapta inculpatului R. C. prezintă în concret o gravitate deosebită.
Astfel, inculpatul s-a folosit de funcția sa și de complicitatea celorlalți doi inculpați, și în mod premeditat a refuzat ridicarea măsurii asiguratorii asupra conturilor societății denunțătoarei, șantajând-o practic pe aceasta pentru a îi da o sumă ridicată de bani – între 20.000 de lei și 30.000 de lei – pentru a semna decizia de ridicare a măsurii sechestrului asigurator.
Modalitatea în care a acționat inculpatul, prin crearea de presiuni asupra denunțătoarei, calitatea acestuia și cuantumul sumei de bani solicitate, efectul pe care asemenea fapte îl au asupra activității societăților comerciale, descurajând onestitatea reprezentanților acestora și creând dificultăți financiare, cu consecințe asupra stării economiei în general, impune, în opinia Curții, aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, scopul pedepsei neputând fi atins fără privarea de libertate a inculpatului.
Curtea observă că, deși a solicitat aplicarea procedurii simplificate, nici la acest moment procesual inculpatul R. C. nu își recunoaște vinovăția în totalitate, și nu a recunoscut inițial săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, în ciuda probelor evidente, ceea ce demonstrează că inculpatul nu își asumă pe deplin răspunderea faptelor sale.
În aceste condiții, Curtea apreciază că apelul Ministerului Public este fondat și se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție.
Referitor la cel de-al doilea motiv de apel al parchetului, și acesta este fondat, sub aspectul aplicării pedepselor accesorii și complementare cu referire la toți cei trei inculpați, deoarece instanța de fond a aplicat o pedeapsă individualizată în mod greșit în concret, făcând referire numai la Direcția Finanțelor Publice I., deși pedeapsa accesorie și complementară ce trebuia aplicată celor 3 inculpați era aceea de a nu exercita funcția de inspector în cadrul ANAF, indiferent de structura teritorială.
În consecință, și reținând dispozițiile art. 12 al.1 din Legea 187/2012 conform cărora în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă, Curtea în baza art. 67 C.p. rap. la art. 12 al. 1 din Legea 187/2012 va aplica inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. a,b C.p. pentru o durată de 3 ani, această pedeapsă având corespondent în art. 64 lit. a teza a II-a, b CP 1968, pedepse deja aplicate de prima instanță ca pedepse complementare.
În baza art. 67 C.p. rap. la art. 12 al. 1 din Legea 187/2012 va aplica inculpatului și pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. n C.p., constând în interzicerea dreptului de a comunica cu denunțătoarea O. S. M. și cu ceilalți inculpați pentru o durată de 3 ani, constatând că măsura dispusă în baza art. 86 ind. 3 C.p. 1968 are corespondent în această pedeapsă complementară.
În baza art. 65 al. 1 C.p. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a,b,g,n C.p., așa cum a fost stabilită ca pedeapsă complementară.
Apelul Ministerului Public este fondat și din perspectiva greșitei aplicări, la modul general, a dispozițiilor art. 86 ind. 3 al. 3 Cp., în privința inculpaților în sensul instituirii în sarcina inculpaților F. A. B. și M. A. C., în privința cărora instanța de apel urmează a menține modalitatea de executare a pedepsei, a obligației de a desfășura o activitate legală, fără descrierea și individualizarea acestei activități, ceea ce face măsura imposibil de urmărit și supravegheat de către serviciul de probațiune. Curtea urmează a dispune înlăturarea acestei obligații stabilite de instanța de fond în sarcina inculpaților M. și F..
Referitor la apelurile declarate de inculpații F. A. B. și M. A. C., Curtea constată că acestea sunt fondate din perspectiva cuantumului pedepsei, raportat la limitele de pedeapsă din legea nouă, în care maximul special este mai redus cu 5 ani.
Având în vedere modificarea limitelor de pedeapsă și în plus aspectele învederate în mod corect de inculpați în motivarea apelurilor, în sensul că au avut o atitudine de contribuție la stabilirea situației de fapt, prin aceea că au ajutat organele de urmărire penală să efectueze flagrantul în privința inculpatului R. C., Curtea apreciază că pedepsele aplicate celor doi inculpați pot fi reduse la minimul special de 2 ani, redus potrivit art. 396 al.10 C.p.p.
În ceea ce-l privește pe inculpatul R. C., pentru argumentul reducerii limitelor maxime în legea nouă, Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile art. 419 C.p.p. referitoare la efectul extensiv al apelului, în sensul reducerii pedepsei și pentru acesta, la cuantumul minim de 2 ani închisoare, apreciind că diferențierea de sancțiune între acesta și ceilalți doi inculpați ar trebui să se reflecte în modalitatea de executare a pedepsei, pedeapsa aplicată acestuia urmând a fi executată în regim de detenție, pentru argumentele expuse anterior.
Referitor la incidența art. 19 din OUG 43/2002 în privința inculpaților F. A. B. și M. A. C., Curtea constată că aceste dispoziții nu sunt incidente în cauză, deoarece conform art. 19 din OUG 43/2002 persoana care a comis una dintre infracțiunile atribuite prin ordonanță de urgență în competența Direcției Naționale Anticorupție, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Se constată că nu sunt îndeplinite cerințele art. 19 din OUG, deoarece nu inculpații au fost cei care l-au denunțat pe inculpatul R. C., existând și anterior indicii cu privire la participarea acestuia la faptă, și de asemenea nici nu au ajutat la identificarea acestuia, identitatea sa fiind cunoscută anterior organelor de urmărire penală, din declarațiile denunțătoarei rezultând cu claritate modalitatea în care s-au derulat faptele.
Având în vedere aceste argumente, Curtea constată că nu sunt incidente dispozițiile art. 19 din OUG 43/2002, împrejurarea că inculpații au acceptat să participe la efectuarea flagrantului în privința inculpatului R. C. putând fi valorificată la individualizarea pedepsei, dar nu în forma prevăzută de art. 19 din OUG 43/2002.
Referitor la solicitarea inculpatului M. de a se reține aplicarea dispozițiilor art. 72, 74 și art. 76 din vechiul Cod penal, coborându-se pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, Curtea constată că aceste circumstanțe pot fi reținute numai în măsura în care se apreciază că legea mai favorabilă este legea veche, deoarece asemenea circumstanțe nu constituie instituții de drept substanțial care să funcționeze autonom, circumstanțele atenuante fiind strâns legate de individualizarea pedepsei principale, de situația de fapt reținută de instanță și alte aspecte de fapt ori referitoare la inculpat care, spre deosebire de starea de recidivă ori concursul de infracțiuni, sunt cel mai adesea chestiuni de apreciere iar nu împrejurări obiective.
Așa fiind, Curtea apreciază că nu se poate reține ca lege mai favorabilă pedeapsa principală din legea nouă și totodată să se rețină circumstanțele atenuante din legea veche, cu consecințele art. 76 CP 1968; în măsura în care se apreciază că limitele de pedeapsă sunt mai favorabile în legea nouă este posibilă reținerea circumstanțelor atenuante din legea nouă, cu efectele din legea nouă.
În plus, nu există nici un temei pentru a se reține dispozițiile art. 74 a-c C.p., deoarece lipsa de antecedente penale nu echivalează cu o conduită bună a inculpaților anterior săvârșirii faptei, în lipsa unor dovezi privind un comportament deosebit al acestora, fapta săvârșită este una de pericol iar nu de rezultat, iar inculpații au fost surprinși în flagrant urmare a unui denunț, astfel că recunoașterea faptei se datorează probatoriului administrat.
Curtea constată că nu sunt incidente alte aspecte favorabile inculpaților care să fie avute în vedere din oficiu.
Referitor la solicitarea inculpatului F. B. de a se aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei, Curtea constată că această cerere nu este întemeiată, deoarece gravitatea faptei în concret și modalitatea în care a acționat inculpatul conduce la ideea că acesta necesită supraveghere specializată, pentru responsabilizarea inculpatului, simpla suspendare condiționată nefiind aptă să asigure scopul pedepsei.
Totodată, Curtea constată că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 86 ind.1 CP 1968 este mai favorabilă decât suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 91 din noul cod, astfel că va menține modalitatea de executare stabilită de prima instanță în privința inculpaților F. A. B. și M. A. C., legea mai favorabilă fiind legea veche din perspectiva modalității de individualizare a executării pedepselor.
Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. va admite apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA și inculpații F. A. B. și M. A. C. împotriva sentinței penale nr. 800/05.11.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală.
Va desființa în parte sentința penală apelată și rejudecând:
În baza art. 386 C.p.p. va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpați din art. 254 al. 1,2 Cod penal 1968, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 pentru inculpatul R. C. în art. 289 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 C.p., respectiv din art. 26 rap. la art. 254 al.1,2 Cod penal 1968 rap. la art. 6 din Legea 78/2000, în art. 48 al.1 rap. la art. 289 al.1 C.p. rap. la art. 6 din legea 78/2000, cu aplic. art. 5 C.p. pentru inculpații F. A. B. și M. A. C..
1. În baza art. 289 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 C.p. și art. 396 al.10 C.p.p. va condamna pe inculpatul R. C. la 2 ani închisoare și interzicerea dreptului de a ocupa funcția de inspector ANAF pentru o durată de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În baza art. 67 C.p. rap. la art. 12 al. 1 din Legea 187/2012 va aplica inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. a,b, C.p. pentru o durată de 3 ani.
În baza art. 67 C.p. rap. la art. 12 al. 1 din Legea 187/2012 va aplica inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. n C.p., constând în interzicerea dreptului de a comunica cu denunțătoarea O. S. M. și cu ceilalți inculpați pentru o durată de 3 ani.
În baza art. 65 al. 1 C.p. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a,b,g,n C.p., așa cum a fost stabilită ca pedeapsă complementară.
Pedeapsa urmează a se executa în regim de deținere.
În baza art. 48 al. 1 rap. la art. 289 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 C.p., art. 19 din OUG 43/2002 și art. 396 al.10 C.p.p. va condamna pe inculpații M. A. C. și F. A. B. la 2 ani închisoare și interzicerea dreptului de a ocupa funcția de inspector ANAF pentru o durată de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită.
În baza art. 67 C.p. rap. la art. 12 al. 1 din Legea 187/2012 va aplica inculpaților pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. a,b, C.p. pentru o durată de 3 ani.
În baza art. 65 al. 1 C.p. va aplica inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a,b,g C.p.
În baza art. 86 ind.1 Cod penal 1968 cu aplic. art. 5 C.p. va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor pentru un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 86 ind.2 Cod penal 1968.
Va menține pentru inculpații M. A. C. și F. A. B. aplicarea dispozițiilor art. 86 ind. 3 al. 1 lit. a – d Cod penal 1968 și art. 86 ind. 3 al. 3 lit. b Cod penal 1968, respectiv să nu intre în legătură cu denunțătoarea și cu ceilalți inculpați din prezenta cauză.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. admite apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA și inculpații F. A. B. și M. A. C. împotriva sentinței penale nr. 800/05.11.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală.
Desființează în parte sentința penală apelată și rejudecând:
În baza art. 386 C.p.p. dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpați din art. 254 al. 1,2 Cod penal 1968, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 pentru inculpatul R. C. în art. 289 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 C.p., respectiv din art. 26 rap. la art. 254 al.1,2 Cod penal 1968 rap. la art. 6 din Legea 78/2000, în art. 48 al.1 rap. la art. 289 al.1 C.p. rap. la art. 6 din legea 78/2000, cu aplic. art. 5 C.p. pentru inculpații F. A. B. și M. A. C..
1. În baza art. 289 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 C.p. și art. 396 al.10 C.p.p. condamnă pe inculpatul R. C. la 2 ani închisoare și interzicerea dreptului de a ocupa funcția de inspector ANAF pentru o durată de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În baza art. 67 C.p. rap. la art. 12 al. 1 din Legea 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. a,b, C.p. pentru o durată de 3 ani.
În baza art. 67 C.p. rap. la art. 12 al. 1 din Legea 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. n C.p., constând în interzicerea dreptului de a comunica cu denunțătoarea O. S. M. și cu ceilalți inculpați pentru o durată de 3 ani.
În baza art. 65 al. 1 C.p. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a,b,g,n C.p., așa cum a fost stabilită ca pedeapsă complementară.
Pedeapsa urmează a se executa în regim de deținere.
2. În baza art. 48 al. 1 rap. la art. 289 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 C.p., art. 19 din OUG 43/2002 și art. 396 al.10 C.p.p. condamnă pe inculpatul M. A. C. la 2 ani închisoare și interzicerea dreptului de a ocupa funcția de inspector ANAF pentru o durată de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită.
În baza art. 67 C.p. rap. la art. 12 al. 1 din Legea 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. a,b, C.p. pentru o durată de 3 ani.
În baza art. 65 al. 1 C.p. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a,b,g C.p.
În baza art. 86 ind.1 Cod penal 1968 cu aplic. art. 5 C.p. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 86 ind.2 Cod penal 1968.
3. În baza art. 48 al. 1 rap. la art. 289 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 C.p. art. 19 din OUG 43/2002 și art. 396 al.10 C.p.p. condamnă pe inculpatul F. A. B. la 2 ani închisoare și interzicerea dreptului de a ocupa funcția de inspector ANAF pentru o durată de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită.
În baza art. 67 C.p. rap. la art. 12 al. 1 din Legea 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. a,b, C.p. pentru o durată de 3 ani.
În baza art. 65 al. 1 C.p. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a,b,g C.p.
În baza art. 86 ind.1 Cod penal 1968 cu aplic. art. 5 C.p. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 86 ind.2 Cod penal 1968.
Menține pentru inculpații M. A. C. și F. A. B. aplicarea dispozițiilor art. 86 ind. 3 al. 1 lit. a – d Cod penal 1968 și art. 86 ind. 3 al. 3 lit. b Cod penal 1968, respectiv să nu intre în legătură cu denunțătoarea și cu ceilalți inculpați din prezenta cauză.
Menține celelalte dispoziții.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Onorariul parțial al apărătorilor din oficiu în cuantum de câte 75 lei pentru inculpații F. A. B. și M. A. C. se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.02.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
R. M. A. A. R.
GREFIER
L. B.
Red RM/2 ex
08.04.2014
| ← Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 129/2014. Curtea de Apel... | Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
