Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 189/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 189/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-02-2016 în dosarul nr. 189/2016
Dosar nr_
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALA NR. 189
Ședința publică din data de 02 FEBRUARIE 2016
Curtea constituită din:
Președinte: A. N.
Judecător: A. B. R.
Grefier: A. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul T. București - este reprezentat de procuror C. G..
Pe rol se află judecarea apelului declarat de inculpatul revizuient D. M. împotriva sentinței penale nr. 270/F din 02.12.2015 pronunțată de Tribunalul Ialomița, din dosarul nr._/98/2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu a răspuns apelantul – intimat – revizuient D. M., reprezentat juridic de apărător desemnat din oficiu, avocat D. Manti, cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al apelantului – inculpat revizuient solicită admiterea cererii de revizuire avându-se în vedere aspectele susținute de inculpat în notele de la filele 2, 3, 4 și filele 151, 152 din dosarul de fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a apelului declarat în cauză, apreciind că în mod corect prima instanță a respins cererea de revizuire formulată constatând că nu sunt îndeplinite condițiile cumulative de admisibilitate ale cazului de revizuire invocat de petent; s-a criticat modul în care instanța de apel a făcut aplicarea legii penale mai favorabile, însă solicită să se constate că acestea sunt aspecte care nu pot fi criticate în cadrul revizuirii, fiind chestiuni care țineau de fondul cauzei.
În consecință, pune concluzii de respingere a apelului ca fiind nefondat.
CURTEA
Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 270/02.12.2015, pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Penală în baza art. 459 alin. 5 Cod procedură penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul D. M..
A obligat petentul condamnat la 360 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariu avocat oficiu în sumă de 260 lei fiind avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin cererea înregistrată la această instanță la data de 03.07.2015 sub nr._, petentul condamnat D. M. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 58/F/07.03.2013 a Tribunalului Ialomița, definitivă prin decizia penală nr. 1206/A/14.10.2014 a Curții de Apel București - Secția a II-a Penală prin care a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare.
În esență, în motivarea cererii de revizuire, revizuientul condamnat a arătat că judecătorii de la Curtea de Apel București care au soluționat apelul în cauza sa au comis infracțiunea de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu prin faptul că nu au dispus aplicarea legii penale mai favorabile, în cazul său, respectiv au aplicat discreționar legea mai favorabilă, nefăcând aplicarea prevederilor art. 5 din noul cod penal, încălcând astfel principiul constituțional prev. de art. 15 alin. 2 din Constituția României, art. 124 alin. 1,2 și 3, art. 126 alin. 3, art. 146 alin. 4 din Constituția României, art. 6 și 15 din CEDO, dispozițiile deciziei nr.265/2014 a Curții Constituționale, cât și ale Deciziei nr. 1483/2011 și Deciziei nr. 1092/2012.
Revizuientul a făcut precizarea că a formulat plângere penală pentru abuz în serviciu față de completul de judecată de la Curtea de Apel București, dar nu are o soluție la plângerea sa.
Consideră că nu se impune a face vreo dovadă pentru admiterea în principiu a cererii de revizuire, fiind suficient însuși dispozitivul deciziei penale nr. 1206/A/14.10.2014 pronunțată de Curtea de Apel București, cu referire expresă la punctele 5 și 6 (condamnarea sa și a inculpatului R. A.).
În drept, cererea de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art. 453 alin.1 lit. d Cod procedură penală.
Verificând în aplicația ECRIS, rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia penală nr. 390/RC/26.11.2015, a admis recursul în casație formulat de inculpații B. C., T. G., T. D. F. și B. M. împotriva deciziei penale nr. 1206/A/14.10.2014 a Curții de Apel București - Secția a II-a Penală, iar în baza art. 443 Cod procedură penală, a extins efectele recursurilor în casație și cu privire la alți 8 inculpați din „lotul Băhaian”, înlăturând respectiv reducând sporurile de pedeapsă aplicate de instanța de apel.
Prin aceeași decizie, cererile formulate de inculpații D. M. și M. E. privind extinderea efectelor recursurilor în casație au fost respinse.
Analizând cererea formulată și înscrisurile depuse, în raport de dispozițiile art. 459 alin. 2 și 3 Cod procedură penală privitoare la admisibilitatea în principiu a unei cereri de revizuire, instanța a constatat că prezenta cerere de revizuire formulată de revizuientul condamnat D. M. este inadmisibilă, fiind incidente prevederile art. 459 alin. 5 Cod procedură penală, pentru următoarele considerente:
Revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive se poate cere pentru cazurile expres și limitativ prevăzute de codul de procedură penală, în art. 453 alin. 1 lit. a-f.
Prima etapă, obligatorie – indiferent de cazul de revizuire invocat – este admiterea în principiu, procedură în cadrul căreia instanța de revizuire examinează „regularitatea și seriozitatea cererii de revizuire pentru a decide dacă este sau nu cazul să fie efectuat un control judecătoresc prin rejudecarea cauzei care face obiectul cererii de revizuire” (a se vedea în acest sens Decizia nr. 506/30.06.2015 a Curții Constituționale).
Astfel, conform art. 459 alin. 3 Cod procedură penală, în cadrul procedurii de admitere în principiu, instanța examinează dacă:
a) cererea a fost formulată în termen și de către o persoană ce are calitatea cerută de lege pentru a exista calea de atac;
b) cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin. 2 și 3 Cod procedură penală;
c) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale;
d) faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv;
e) faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea;
f) persoana care a formulat cererea s-a conformat cerințelor instanței dispuse potrivit art. 456 alin 3 Cod procedură penală.
Admiterea în principiu a cererii de revizuire este condiționată de constatarea că motivul pe care aceasta se sprijină este dintre cele prevăzute în art. 453 Cod procedură penală.
Însă, nu este suficientă menționarea formală a unuia dintre cazurile prevăzute de lege, ci este necesară și depunerea dovezilor pe care se întemeiază, condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea cererii de revizuire trebuind îndeplinite cumulativ.
Instanța de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile de la litera c și e ale textului de lege precizat mai sus.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul D. M., fără să arate în scris motivele pe care se întemeiază prezenta cale de atac.
Cu ocazia dezbaterilor orale, apelantul revizuient – prin apărător desemnat de Curte din oficiu – a reiterat aspectele susținute de inculpat în notele de la filele 2, 3, 4 și filele 151, 152 din dosarul de fond.
Apelul este nefondat.
Potrivit art.453 Cod procedură penală, revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută, printre altele, când:
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția în cauză.
Motivul invocat de revizuient referitor la faptul că membri completul de judecată de la Curtea de Apel București care au soluționat apelul în cauza sa, ar fi comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, nu este dovedit conform art. 454 Cod procedură penală, dovada făcându-se cu hotărârea judecătorească definitivă (de natură a confirma motivul invocat), iar cu alte mijloace probatorii doar în cazul în care ar exista vreo cauză care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul D. M. împotriva sentinței penale nr. 270 din data de 02.12.2015, pronunțată de Tribunalul Ialomița, în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va obliga apelantul inculpat revizuent la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul D. M. împotriva sentinței penale nr. 270 din data de 02.12.2015, pronunțată de Tribunalul Ialomița, în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă apelantul inculpat revizuent la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 272 alin.1,2 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 260 lei, este avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.02.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. N.A. B. R.
GREFIER
A. P.
Red. A.N.
Dact.G.P.
4 ex./09.03.2016
Red. M. B. – Tribunalul Ialomița – Secția Penală
| ← Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 55/2016.... → |
|---|








