Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1705/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 1705/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-12-2015 în dosarul nr. 1705/2015

Dosar nr._

(_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.1705/A

Ședința publică din data de 14 decembrie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: A. T.

JUDECĂTOR: C. M. M.

GREFIER: O. C. B.

MINISTERUL PUBLIC - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat prin procuror L. P..

Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpații T. A. și T. J., precum și de partea civilă M. A. C. împotriva sentinței penale nr.1517/18.09.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr._ .

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 04.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, Curtea stabilind pronunțarea la data de 14.12.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.1517/18.09.2015 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul București - Secția I Penală l-a condamnat, în baza art.32 C.p. rap. la art.188 alin.1 C.p. cu aplic.art.75 alin.2 lit.b C.p. și art.76 alin.1 C.p. si cu aplic. art.41 alin.1 C.p. si art.43 alin.5 C.p., pe inculpatul T. A. (fiul lui I. si M., născut la 02.07.1971, domiciliat in București, ., ., CNP_, cetățean roman, recidivist) la pedeapsa închisorii de 5 ani si 11 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativa la omor.

În baza art.67 alin.1 C.p. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a,b,k C.p. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei.

În baza art.65 alin.1 C.p. i s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art.66 alin.1 lit.a,b,k C.p. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.399 alin.1 C.p.p. a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului.

În baza art.72 C.p. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 09.09.2014 la zi.

În baza art.7 alin.1 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat in vederea determinării profilului genetic si a introducerii lor in S.N.D.G.J..

În baza art.193 alin.1 C.p. cu aplic. art.396 alin.10 C.p.p., a fost condamnat inculpatul T. J. (fiul lui I. si M., născut la 26.02.1968, domiciliat in București, ., sector 1, CNP_, cetățean român, fără antecedente penale),la pedeapsa închisorii de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violente.

În baza art.67 alin.1 C.p. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a,b Cp pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art.65 alin.1 C.p. i s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art.66 alin.1 lit.a,b C.p. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.371 C.p. cu aplic. art.396 alin.10 C.p.p., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare a ordinii si liniștii publice.

În baza art.67 alin.1 C.p. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a,b C.p. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art.65 alin.1 C.p. i s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art.66 alin.1 lit.a,b Cp pe durata executării pedepsei principale.

In baza art.38 alin.1, art.39 alin.1 lit.b, art.45 alin.3 lit.a C.p., s-a dispus ca inculpatul T. J. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care s-a adăugat sporul de 4 luni, în final 1 an si 4 luni închisoare, precum si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b C.p.

În baza art.45 alin.5 C.p. i s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art.66 alin.1 lit.a,b C.p. pe durata executării pedepsei rezultante.

În baza art.91 C.p. a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei rezultante de 1 ani si 4 luni închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art.93 alin.1) C.p., pe durata termenului de supraveghere s-a dispus ca inculpatul T. J. trebuie să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București ori de câte ori va fi chemat; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței din București, ., sector 1 și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea în privința locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.2) lit.d) C.p., i s-a impus condamnatului ca, pe perioada termenului de supraveghere, să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței.

În baza art.93 alin.3) C.p., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul Direcției Generale de Asistenta Sociala si Protecție a Copilului Sector 1 București si Primăriei Sector 1 București.

În baza art.91 alin.4) C.p. i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.96 C.p.

În baza art.68 alin.1) lit.b) C.p., s-a dispus ca executarea pedepsei complementare să înceapă la data rămânerii definitive a hotărârii.

S-a luat act ca S. C. de Urgență Floreasca nu s-a constituit parte civila.

În baza art.397 si art.25 C.p.p., art.1349 rap. la art.1357 Cod civil, a fost admisă, în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M. A. C. și a fost obligat inculpatul T. A., la plata către aceasta a sumei de 2.000 euro (la cursul BNR din momentul plății), reprezentând daune materiale și 15.000 euro (la cursul BNR din momentul plății), reprezentând daune morale.

A fost obligat inculpatul T. J., la plata sumei de 1.000 euro (la cursul BNR din momentul plății), reprezentând daune morale către partea civila M. A. C..

Au fost respinse, în rest pretențiile civile solicitate ca nefondate.

În baza art.112 alin.1 lit.b si alin.5 C.p. s-a dispus confiscarea de la inculpatul T. A. a sumei de 10 lei, reprezentând contravaloarea obiectului tăietor-înțepător (tip cuțit), utilizat de inculpat in săvârșirea infracțiunii si care nu a fost găsit, in cursul urmăririi penale de organele judiciare.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 04.09.2014, în jurul orelor 2200, lucrătorii Serviciului Omoruri din cadrul D.G.P.M.B. au fost sesizați prin Dispeceratul 112 cu privire la faptul că la S. C. de Urgență București a fost internat numitul M. A. C., CNP_, având diagnosticul „plagă înjunghiată hemitorace drept, pneumotorax drept, șoc hemoragic”.

Din primele cercetări efectuate a reieșit că, la data de 04.09.2014, în jurul orelor 2020, după un prim conflict cu inculpatul T. J., petrecut pe o terasă situată la intersecția . . M. A.-C. a fugit spre casă, încercând să își asigure scăparea. Aceasta a fost urmărită pe . către inculpatul T. J. și de fratele acestuia, inculpatul T. A., iar în dreptul imobilelor cu nr. 37-39, a fost ajuns din urmă de către inculpatul T. A. și înjunghiat de către acesta cu un obiect tăietor-înțepător într-o zonă vitală.

Incidentul descris a avut doua „etape” în care părțile implicate au desfășurat activități, cu scopuri diferite.

Astfel, inițial, in jurul orelor 19.00, pe o terasa situată la intersecția . . T. J., fără niciun motiv legitim, si după consumarea unei cantități apreciabile de băuturi alcoolice, a agresat-o pe persoana vătămată M. A.-C., lovindu-o cu pumnul în zona feței.

In acest sens, au fost reținute declarațiile martorilor S. G., Z. I. și Z. V. (persoane aflate pe terasa sau la masa cu partea civila), ce se coroborează cu declarația părții civile M. A.-C..

Astfel, inculpatul T. J. a fost cel care a declanșat ., atacându-l fără niciun motiv pe M. A.-C., pe fondul consumului de alcool.

Martorul S. G. a declarat faptul că la data de 04.09.2014, în jurul orei 19:00, era pe terasa situată la intersecția . . cu mai mulți prieteni, printre care victima M. A. și martorul Z. I.. La o masă alăturată se afla „JENICĂ” (n.n. inc. T. J.) împreună cu S. „Ș.” (n.n. martorul P. S.) și un bărbat în vârstă poreclit „Aviatorul”. Martorul a observat faptul că inc.T. J. („Jenică”) se uita insistent la M. A.. La un moment dat, când inc. T. J. a mers la toaletă, martorul P. S. a venit la masa lor și i-a spus lui M. A. că inc. T. J. intenționează să-l bată și e bine să plece acasă pentru a evita scandalul.

În același sens au fost și declarațiile martorilor Z. I. și Z. V., persoane aflate la aceeași masă cu victima M. A. și cu martorul S. G., aceștia relatând că, în timp ce inc. T. J. era la toaletă, martorul P. S., care până atunci stătuse cu acesta la masă, a venit și i-a spus lui M. A. să stea cuminte – deși nu făcuse nimic până atunci, doar purtase o discuție cu ei – pentru că inc. T. J. o să îl bată.

Martorul P. S. a confirmat ca inc. T. J. fusese deranjat de faptul că victima glumea și vorbea tare la masa unde stătea, dar a susținut in mod nesincer ca incidentul a fost inițiat de partea civilă.

Partea civila nu ar fi avut niciun motiv să îl agreseze pe inc. T. J. din moment ce a mers să discute cu acesta tocmai pentru a preîntâmpina un potențial conflict.

Partea civila M. A.-C. a arătat că, în ziua de 04.09.2014, în jurul orelor 19:30, în timp ce se afla pe terasa situată la intersecția . . cu mai mulți cunoscuți, printre care și martorii Z. I., Z. V., S. G. și P. S., la un moment dat la masa sa a venit acesta din urmă, cerându-i să plece de pe terasă întrucât J. (persoană identificată ulterior din fotografii ca fiind inc. T. J.) are ceva cu el. Surprins de faptul că acesta ar putea avea ceva cu el, în condițiile în care nu se cunoșteau personal, persoana vătămată a mers la masa inculpatului T. J. și, după ce s-a prezentat și l-a salutat, l-a întrebat de ce este supărat pe el. Victima a precizat că nici nu a apucat să termine fraza că inculpatul T. J. și-a dat ochelarii jos și l-a lovit cu pumnul direct în față. În acel moment, încercând să se apere, victima a luat un scaun cu care l-a împins pe agresor, acesta căzând pe terasă.

Probatoriul administrat a confirmat susținerile părții civile.

Aceasta nu a avut niciun moment o atitudine agresivă, ci chiar a intenționat să preîntâmpine un eventual conflict, mergând la agresor și încercând să îi explice – în condițiile avertizării venite din partea martorului P. S. – că nu are niciun motiv să stârnească un scandal.

În fata instanței, inculpatul T. J. a recunoscut săvârșirea faptei, astfel cum a fost reținută în sarcina sa prin rechizitoriul parchetului, declarații ce s-au coroborat cu probele administrate în cursul urmăririi - declarații martori S. G., Z. I. și Z. V. si declarații parte civila M. A.-C..

Ulterior, partea civila M. A.-C. a sărit gărdulețul terasei, având o discuție in contradictoriu (reproșuri reciproce privind „geneza” conflictului) în același timp cu inc. T. J., după care a plecat pe . locuința sa, fiind imediat urmată de către inc. T. J. care o amenința.

După o perioada scurta, au apărut în spatele lui T. J. alți doi indivizi, identificați ulterior din fotografii ca fiind martorul P. F., zis „B.” și inculpatul T. A..

În continuare, văzând că cei trei se îndreptau către ea, victima M. A.-C. a luat-o la fugă spre casă iar J. și „B.” au rămas mai în spate, însă inculpatul T. A. l-a ajuns din urmă și s-a poziționat în fața sa, blocându-i înaintarea. Atunci victima a sesizat că agresorul are un cuțit în mână. L-a rugat să se potolească, cerându-i să se gândească bine întrucât nu merită să dea cu cuțitul pentru niște îmbrânceli petrecute pe terasă. Inculpatul T. A. nu a luat în seamă cele spuse de victimă, cerându-i să se pună în genunchi, încercând în același timp să o lovească pe victimă cu cuțitul, vizând stomacul, gâtul și capul acesteia. Inițial nu a reușit să o lovească întrucât victima s-a ferit, însă la un moment dat, întrucât la fața locului sosiră și ceilalți doi indivizi, inculpatul T. J. și martorul P. F., partea civila a încercat să scape, fugind pe lângă inculpatul T. A.. Exact în acel moment, cu o mișcare rapidă, inculpatul T. A. a înjunghiat-o pe victimă în spate, reușind să îi aplice o singură lovitură întrucât victima și-a continuat deplasarea către casă.

Situația de fapt descrisa a fost confirmata de declarațiile martorilor Z. I., P. S., D. M., P. F., M. T. si P. L. care s-au coroborat cu declarația părții civile.

Astfel in fata instanței, martorii au menținut declarațiile date in cursul urmăririi penale.

Martorul Z. I. a arătat ca „odată cu Blana de pe trotuarul opus a venit si inculpatul T. A.…Ordinea in care îl alergau pe M. era Blana, A., J.…”.

Martorul M. V. a arătat că „a observat o mișcare a mâinilor persoanei slabe către partea vătămata, iar partea vătămata spunea ce ai mă cu mine ce ti-am făcut, probabil ca îl respingea…distanta dintre ei era cam de 50-60 cm….l-am văzut pe vecinul M. venind spre casa sa, singur si spunând ia uite mai ce mi-a făcut… am văzut ca avea o pata de sânge pe partea stângă a maieului..”.

Martorul P. F. a menționat că „a venit și T. A. si când a văzut ce s-a întâmplat cu fratele lui a fugit după acesta … au început sa se înjure ... apreciez ca în cam doua minute T. J. si-a revenit si a plecat si el in urmărirea celui după care fugise fratele sau...am văzut cum partea civila si-a aruncat sacoul, cei doi inculpați au ajuns lângă el si îi tăiaseră direcția de retragere….în acel moment partea civila ferindu-se a fugit printre ei…”.

Martora P. L. a confirmat „urmărirea” în ordinea menționată și că J. cerea un briceag fratelui său.

Martora D. M. a arătat că „mi-a spus T. A., ca merge după acea persoana pentru ca l-a omorât pe fratemiu…cred că erau cam 5 metri între partea civilă si cei trei”.

Martorul P. S. a precizat că ,,….T. A. l-a văzut pe T. J. în ce stare era, terasa era cam la 10 metri de acesta…iar martorul Pastin C. G. a observat…..un grup de 3 persoane, din care îi recunoaște pe inculpații din cauză, în pas grăbit si vociferau…,,.

Martora I. M. E. a observat ca ,,bărbatul urmărit de cele trei persoane fugea de ei…,,.

Chiar inculpatul T. J. a declarat in fata instanței ca ,,…prin întuneric am văzut ca dădea din mâini…cam la un metru de el era partea vătămata,,.

Aspectele reținute au fost confirmate de către procesul-verbal de redare a convorbirii purtate începând cu ora 2013 de către martora I. M.-E. cu operatorul de la S.N.U.A.U. 112:

Coroborând imaginile surprinse de către camera de supraveghere (dispusă la sediul Liceului teoretic T.) cu declarațiile persoanelor audiate în cauză (în scopul identificării persoanelor) au rezultat următoarele:

- la ora 20:12:51, se observă un bărbat „P1” (victima M. A. C.), îmbrăcat în haine de culoare închisă, care aleargă din direcția . liceu, care are în mână un obiect ce pare a fi o haină. În spatele său, la aproximativ 15 metri, se observă alergând în aceeași direcție un alt bărbat „P2”(inculpatul T. A.);

- la ora 20:12:55, se observă un bărbat „P2” (inculpatul T. A.) ce aleargă din direcția . liceu. În spatele său, la aproximativ 20 metri, se observă alergând în aceeași direcție un alt bărbat „P3” (martorul T. J.);

- la ora 20:13:00 se observă un bărbat „P3” (martorul T. J.), ce aleargă din direcția . liceu. În spatele său, la aproximativ 20 metri, se observă alergând în aceeași direcție un alt bărbat „P4” (martorul P. F., zis „B.”);

- la ora 20:13:07 se observă un bărbat „P4” (martorul P. F., zis „B.”) ce aleargă din direcția . liceu;

- după circa 3 minute, la ora 20:16:45 se observă un grup format din cei trei bărbați menționați anterior (inculpatul și cei doi martori), care merg din direcția liceului către .>

Cu ocazia vizionării înregistrărilor s-a stabilit astfel corespondența între declarațiile martorilor audiați în cauză și declarația persoanei vătămate. Ceea ce au declarat aceștia a fost reliefat concludent în imaginile video surprinse de camera respectivă de supraveghere pe porțiunea cât aceasta are raza de acțiune, confirmând astfel detaliile obținute în urma cercetărilor efectuate, infirmându-se totodată versiunea prezentată de inc. T. A. că victima ar fi fost cea care i-ar fi incitat, deplasându-se la pas pe .-i să se bată cu ea.

Totodată, în cauza a fost efectuată o constatare tehnico-științifică având ca obiect detecția comportamentului simulat al inc. T. J., stabilindu-se că răspunsurile acestuia la întrebările relevante ale cauzei – „În data de 04.09.2014 tu l-ai înjunghiat pe M. C.?” Răspuns: NU; „În data de 04.09.2014 tu l-ai înjunghiat în spate pe M. C.?” Răspuns: NU – nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat (raport criminalistic nr.588.145 din data de 28.11.2014).

Din raportul de expertiză medico-legală nr.A_ din data de 04.12.2014 a rezultat că victima a fost internată la S. C. de Urgență București Floreasca în perioada 04.09-11.09.2014, prezentând o plagă înjunghiată, localizată la hemitoracele drept în partea posterioară-scapular medial, dispusă vertical, lungă de aproximativ 1,5 cm, profundă în cavitatea pleurală cu pneumotorax drept și insuficiență respiratorie acută.

Din concluziile raportului medico-legal s-a reținut că această leziune s-a produs la data de 04.09.2014 prin acțiunea unui obiect dur, de tip înțepător sau tăietor-înțepător. Evaluarea gravității leziunilor poate făcută prin 12-14 (doisprezece-paistrezece) zile de îngrijire medicală cu precizarea că viața victimei a fost pusă în primejdie.

In drept, s-a apreciat că faptele inculpatului T. A., descrise mai sus, constând în aceea că, la data de 04.09.2014, în jurul orelor 2020, a urmărit-o pe victima M. A.-C. pe . sectorul 2, iar când a ajuns-o din urmă, în dreptul imobilelor cu nr. 37-39, i-a aplicat o lovitură de o intensitate deosebită, folosind un corp tăietor-înțepător pe care îl purta asupra sa, într-o zonă vitală, cu intenția de a-i suprima viața, provocându-i în acest mod leziuni traumatice care au necesitat 12-14 (doisprezece-paistrezece) zile de îngrijire medicală și care au pus în primejdie viața victimei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 32 alin. (1) din C.pen., rap. la art. 188 alin. (1) din C.pen..

S-a reținut comiterea faptei în stare de recidivă întrucât, din fișa de cazier judiciar a rezultat că inculpatul T. A. a fost condamnat anterior pentru complicitate la furt calificat, executând o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare din care a fost liberat condiționat la data de 15.11.2011, cu un rest rămas de executat de 280 de zile.

Întrucât inculpatul a săvârșit faptele deduse judecății în cauză după ce pedeapsa menționată anterior se consideră a fi executată, dar înainte de împlinirea termenului de reabilitare, au fost reținute disp. art.41 alin.(1) din C.pen. privind recidiva postexecutorie.

Instanța de fond a constatat însă împrejurările în care inculpatul T. A. a săvârșit fapta - ulterior incidentului inițial dintre partea civilă si inculpatul T. J., fratele său, perceput indirect prin relatările altor persoane, si după ce a văzut ca acesta prezenta sânge la nivelul capului - diminuează periculozitatea infractorului, făcându-se astfel aplicarea art.75 alin.2 lit.b Cp si art.76 alin.1 Cp.

Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii de tentativă la omor prev. de art. 32 C.pen. raportat la art. 188 alin. 1 C.pen., s-a constatat că intenția inculpatului de a atenta la viața victimei și nu doar de a-i aplica o corecție corporală a fost dovedită de elementele obiective stabilite în cauză, respectiv: tipul armei folosite (cuțit-obiect taietor-intepator), intensitatea aplicării loviturii în cadrul dinamicii acțiunii violente (plagă înjunghiată profundă, penetrantă în cavitatea pleurală), zona corporală vizată, precum și împrejurarea că rezultatul letal nu s-a produs datorită unor cauze independente de voința inculpatului.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea reținuta în sarcina acestuia, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 46 si 74 din noul Cod penal, circumstanțele atenuante judiciare, limitele de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare, respectiv contribuția avuta la săvârșirea infracțiunii, starea de pericol creata, natura si gravitatea rezultatului produs, conduita nesinceră precum datele ce caracterizează persoana acestuia, reținând în acest sens că inculpatul este o persoana cu un grad de educație scăzut si este recidivist.

Faptele inculpatului T. J., descrise mai sus, constând în aceea că, la data de 04.09.2014, în jurul orelor 2020, în timp ce se afla pe o terasa situată la intersecția . .-a aplicat persoanei vătămate M. A.-C., fără niciun motiv legitim, o lovitură cu pumnul în zona feței, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită de art. 193 alin. (1) din C.pen..

Faptele inculpatului T. J., constând în exercitarea de violențe fizice asupra persoanei vătămate M. A.-C., într-un local public, în prezența a numeroși clienți, aducând astfel atingeri grave demnității persoanelor, afectând în mod grav relațiile referitoare la conviețuirea socială, tulburând ordinea și liniștea publică și declanșând totodată conflictul soldat cu rănirea gravă a victimei de către inculpatul T. A., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prevăzută și pedepsită de art. 371 din C.pen..

­Întrucât cele două infractiuni au fost comise de către inc. T. J. prin acte materiale distincte, înainte de a fi condamnat pentru vreuna dintre ele, în cauză au fost reținute dispozițiile art. 38 alin. (1) din C.pen. privind concursul real de infractiuni.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 46 si 74 NCp, limitele de pedeapsă prevăzute de textele de incriminare reduse potrivit art. 396 pct.10 NCpp, respectiv contribuția avută la săvârșirea infracțiunilor, starea de pericol creata, natura si gravitatea rezultatului produs, conduita sincera precum și din datele ce caracterizează persoana acestuia, reținând în acest sens că acesta este o persoana cu un grad de educație scăzut, necunoscut cu antecedente penale.

Raportat la cele reținute mai sus si la circumstanțele săvârșirii faptelor, instanța a apreciat ca suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei ca modalitate de individualizare, este de natura îndeplini scopul pedepsei - sanctiune penala, in conformitate cu criteriile prev.de art.91 CP.

Pe latură civilă, instanța de fond a reținut că persoana vătămata M. A. – C. s-a constituit parte civila cu sumele de 50.000 euro (2.500 euro daune materiale) referitor la inculpatul T. A., si 40.000 euro (2.500 euro daune materiale) cu privire la inculpatul T. J., reprezentând daune materiale si morale.

S. C. de Urgență București Floreasca nu s-a constituit parte civilă în procesul penal în scopul recuperării cheltuielilor efectuate cu spitalizarea victimei.

Conform dispozițiilor art.1357 NCC acela care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe cel din a cărui greșeală s-a cauzat, a-l repara. Pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului trebuie îndeplinite următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.

Prin soluționarea laturii penale a cauzei s-a stabilit existența faptelor ilicite a inculpaților precum și vinovăția acestora sub forma intenției directe.

Instanța a constatat ca infracțiunea săvârșita de inculpatul T. A. a condus la producerea unui prejudiciu material constând in achitarea unor sume de bani - 2.000 euro, pentru tratament si ingrijire medicala, avand in vedere actele medicale de la dosarul cauzei.

In acest sens, in lipsa unor înscrisuri, s-a avut in vedere rezonabilitatea cuantumului in raport cu diagnosticul medical si cheltuielile obișnuite generate unui cetățean de sistemul medical român.

În privința daunelor morale, s-a reținut că acestea nu sunt supuse unor criterii legale de determinare. Prin urmare, la stabilirea daunelor morale solicitate de partea civila ca echivalent al prejudiciului suferit, instanța a avut în vedere consecințele negative suferite de aceasta în plan psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele faptelor, măsura în care i-a fost afectată situația familială. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii au fost subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real si efectiv produs părții civile.

In acest sens, in raport de disconfortul fizic si psihic diferit, produs de inculpati victimei – constituită parte civila, instanța a considerat că sumele de 15.000 euro, respectiv 1.000 euro daune morale, reprezintă o reparație justă si echitabilă a prejudiciului moral suferit.

Împotriva acestei sentințe au formulat apeluri inculpații T. J., T. A. și partea civilă M. A. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În ceea ce privește apelul formulat de inculpatul T. J., care vizează individualizarea judiciară a pedepselor și cuantumul daunelor morale, Curtea apreciază că este nefondat, pentru următoarele considerente:

Reține că în fața instanței de fond inculpatul a recunoscut în integralitate acuzațiile aduse, fără a invoca în beneficiul său circumstanța atenuantă a provocării, ce ar fi constat în atitudinea pretins agresivă a părții vătămate împotriva sa. Or, în actul de sesizare s-a reținut, și acest aspect a fost însușit de către inculpat, că inculpatul T. J. a fost cel care a inițiat conflictul cu partea vătămată, agresând-o pe aceasta fără un motiv legitim și pe fondul consumului apreciabil de alcool. În acest context, pretinsa agresiune a părții vătămate față de inculpat, ce s-ar fi concretizat în vătămări ce au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale, nu poate avea valoarea juridică a unei provocări, și nici a unei circumstanțe atenuante ce vizează modalitatea de comitere a faptei, ce ar fi putu fi reținută în baza art. 75 al. 2 C.p.

În raport de împrejurările concrete ale faptei, circumstanțele în care au fost comise faptele, ocupația inculpatului care teoretic ar fi trebuit dimpotrivă, să îl împiedice pe acesta să recurgă nejustificat la violență, apreciază că individualizarea judiciară realizată de prima instanță atât sub aspectul cuantumului pedepselor cât și modalității de executare este în același timp clementă cât și judicioasă, suspendarea sub supraveghere aleasă de instanța de fond urmând a da inculpatului atât posibilitatea de a demonstra că este o persoană integrată social cât și de a-l sprijini în viitor în înfrânarea acestui tip de comportament violent, protejându-l pe acesta de alte viitoare conflicte și cu legea penală.

În acest context, având în vedere că acțiunea acestui inculpat a fost factorul generator al conflictului, în condițiile în care inculpatul nu s-a oprit din agresiune, dând prilejul co-inculpatului T. A. să agreseze pe partea vătămată cu urmărire grave produse reținute de instanța de fond, obligarea inculpatului T. A. la plata sumei de 1.000 euro daune morale este legală și temeinică, suma stabilită de instanța de fond fiind justă în raport de contribuția acestui inculpat și vătămările fizice și morale concrete produse părții direct prin acțiunea inculpatului T. J..

În ceea ce privește apelul inculpatului T. A., Curtea îl apreciază de asemenea nefondat, pentru următoarele considerente:

Analizând materialul probator administrat, Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o judicioasă analiză a probelor existente, ajungând în mod corect la concluzia că inculpatul T. A. a agresat pe partea vătămată înjunghiind-o într-o zonă vitală, cu consecința punerii în pericol a vieții victimei, faptă ce întrunește elementele constitutive ale tentativei la omor.

Sub aspectul analizei situației de fapt, Curtea își însușește în totalitate argumentele de ordin faptic și logic expuse de instanța de fond, constatând în același timp că inculpatul tache A. nu contestă raționamentul instanței limitându-se a susține că nu este vinovat de comiterea faptei.

Or, imaginile surprinse de camerele de supraveghere din zonă, ce au înregistrat pe inculpatul T. A. urmărind-o pe partea vătămată împreună cu inculpatul T. J. și martorul P. F., coroborate cu declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor Z. I., P. S. și P. L., relevă dincolo de dibiu că cel care a înjunghiat pe partea vătămată a fost inculpatul T. A..

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, curtea constată că inculpatul în cauză a beneficiat de clemența instanței de fond, care a reținut în beneficiul acestuia circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 al. 2 C.p., astfel aplicând o pedeapsă într-un cuantum modic în condițiile în care inculpatul este recidivist, iar maniera în care a acționat împotriva părții vătămate relevă o agresivitate ridicată, văzută ca mod obișnuit de tranșare a conflictelor.

Pentru aceste motive, apreciază că apelul inculpatului T. A. este nefondat.

În ceea ce privește apelul părții civile, ce a vizat numai cuantumul sumei la care a fost obligat inculpatul T. J. cu titlul de daune morale, pentru motivele expuse mai sus când a analizat apelul formulat de acesta, constată că suma stabilită de instanța de fond este justă și satisfăcătoare în raport de principiile răspunderii civile delictuale și nu se impune majorarea acesteia, apelul părții civile urmând pe cale de consecință a fi respins ca nefondat.

Pentru aceste motive, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. se vor respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpații T. J. și T. A. și de partea civilă M. A. C. împotriva sentinței penale nr. 1517/18.09.2015 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr._ .

În baza art.422 C.p.p. se va deduce perioada prevenției pentru inculpatul T. A. de la 09.09.2014 la zi.

În baza art. 275 al. 2 C.p.p. va fi obligat fiecare dintre apelanți la câte 600 lei cheltuieli judiciare stat, urmând ca onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpatul T. A., în cuantum de 260 lei, să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpații T. J., T. A. și partea civilă M. A. C. împotriva sentinței penale nr.1517/18.09.2015 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr._ .

În baza art.422 C.p.p. deduce perioada prevenției pentru inculpatul T. A. de la 09.09.2014 la zi.

În baza art. 275 al. 2 C.p.p. obligă pe fiecare dintre apelanți la câte 600 lei cheltuieli judiciare stat, onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpatul T. A., în cuantum de 260 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 14 decembrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

A. T. C. M. M.

GREFIER,

O. C. B.

Red./Th.red.A.T. – ex.6/27.01.2016

Tribunalul București - judecător B. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1705/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI