Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Decizia nr. 318/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 318/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-02-2013 în dosarul nr. 318/2013

Dosar nr._

(Număr în format vechi_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 318

Ședința publică din data de 20.02.2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: P. DUMITRIȚA

JUDECĂTOR: B. L.

JUDECĂTOR: C. V.

Grefier: C. G.

Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București, a participat d-na procuror N. A..

Pe rol se află judecarea recursului declarat de petentele S.C. LA-RO I. 2001 S.R.L. și S.C. L. D. S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 1155/14.12.2012, pronunțată de Judecătoria Slobozia, în dosarul nr._, privind pe acestea și pe intimata E. L., având ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.)

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentele petente prin apărător ales av. S. S., lipsind intimata E. L..

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.

Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public invocă excepția inadmisibilității recursului având în vedere dispozițiile art. 278 ind.1 alin. 10 C.p.p., solicitând respingerea recursului ca inadmisibil, fiind formulat împotriva unei hotărâri definitive.

Având cuvântul pe excepția invocată de reprezentanta Ministerului Public, apărătorul petentelor precizează faptul că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Curtea reține în pronunțare cauza asupra excepției inadmisibilității recursului invocată la acest termen de judecată, de către reprezentanta Ministerului Public.

CURTEA,

Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 1155/14.12.2012, pronunțată de Judecătoria Slobozia, în temeiul art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. a din C.p.p., a fost respinsă - ca nefondată - plângerea petentelor S.C. LA - RO I. 2001 S.R.L. și S.C. L. D. S.R.L., ambele cu sediul procesual ales în ., ., jud. I., împotriva Rezoluției nr.3174/P/2011 din data de 03.08.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, privind pe intimata E. L., cu domiciliul în mun. Slobozia, Aleea Nordului, ., ., cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 215 ind. 1 din C. pen. cu aplic. art.41 alin. 2 din C. pen.

A fost menținută rezoluția atacată.

În baza art. 192 alin. 2 C.p.p., a fost obligată fiecare dintre petentele S.C. LA - RO I. 2001 S.R.L. și S.C. L. D. S.R.L. la plata către stat a câte 30 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului a reținut că intimata E. L. a fost salariată ca gestionar atât la S.C. LA-RO I. 2001 S.R.L. (începând cu data de 28.08.2000), cât și la S.C. L. D. S.R.L. (începând cu data de 01.04.2003), ținând gestiunea distinct, pentru ambele societăți.

În datele de 03.11.2011 și respectiv la data de 04.11.2011, a fost efectuat un inventar la punctul de lucru al societăților S.C. LA-RO I. 2001 S.R.L. și S.C. L. D. S.R.L., din mun. Slobozia, unde își desfășura activitatea intimata E. L., ocazie cu care, la final, s-a constatat existența unor lipsuri în gestiune. în cuantum de 10.106,61 lei și respectiv de 11.165,24 lei.

În urma actelor premergătoare efectuate în cauză, prin rezoluția din data de 11.01.2012. s-a dispus începerea urmăririi penale față de intimata E. L.. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare prev. de art.215 ind. 1 din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 din C. pen., măsură procesuală confirmată de procuror prin rezoluția nr. 3174/P/2011 din aceeași dată – f. 6-7 din dosarul de urmărire penală – vol. I.

Prin rezoluția nr. 3174/P/2011 din data de 03.08.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de intimata E. L. pentru infracțiunea prev. de art. 215 ind. 1 din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 din C. pen., constatându-se incidența prevederilor art. 10 lit. d din C. pr. pen. - f. 281- 283 din dosarul de urmărire penală – vol. I.

Prin rezoluția prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia cu nr. 339/II/2/2012 din data de 16.10.2012, a fost respinsă plângerea formulată de petentă împotriva rezoluției nr. 3174/P/2011 din data la 03.08.2012.

Totodată, prin aceeași rezoluție s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul S. L., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 din C. pen., reținându-se incidența prevederilor art. 10 lit. a din C. pr. pen., însă, cum în cauză nu s-a formulat plângere și sub acest aspect, instanța nu a analizat și această soluție de neîncepere a urmăririi penale (instanța nefiind investită cu o astfel de solicitare).

Instanța, în urma propriului examen al actelor de urmărire penală efectuat în cauză, a apreciat că soluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de intimată este legală și temeinică, cu următoarea motivare:

Instanța fondului a constatat că, în virtutea rolului activ și pentru a se lămuri cauza sub toate aspectele, organele de urmărire penală au dispus efectuarea unei expertize contabile judiciare, în urma căreia s-a stabilit că lipsurile în gestiune la preț de vânzare (inclusiv TVA) sunt de 10.106,63 lei în gestiunea S.C. LA-RO I. 2001 S.R.L. și de 11.165,24 lei în gestiunea S.C. L. D. S.R.L. (filele 26 - 37 din dosarul de urmărire penală – vol. I), însă existența acestor lipsuri nu echivalează cu probarea săvârșirii infracțiunii de delapidare de către intimată, atâta timp cât nu s-a dovedit că intimata și-ar fi însușit aceste sume constatate ca fiind lipsuri.

În aceste condiții, instanța de fond a constatat că, în lipsa unor probe certe care să dovedească faptul că intimata și-a însușit efectiv bunuri sau sume de bani aparținând celor două petente, procurorul, în mod legal și, pe baza probelor administrate, în mod judicios, în cauză, a făcut aplicabilitatea principiului „in dubio pro reo”, întrucât săvârșirea unei fapte penale trebuie să reiasă din probe, neputând fi presupusă.

Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care marele principiu al aflării adevărului (consacrat în art. 3 C. proc. pen.) se regăsește în materia probațiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției persoanelor cercetate conțin informații îndoielnice tocmai cu privire la vinovăție, în legătură cu faptele imputate, organele judiciare nu-și pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției persoanelor cercetate.

Chiar dacă, în fapt, s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori pur și simplu nu mai există, și totuși îndoiala persistă, în ce privește săvârșirea faptei de către persoana cercetată, atunci îndoiala este „echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție”, ori, în prezenta cauză, probatoriul administrat nu a fost de natură a contura indicii minim rezonabile privind subzistența laturii obiective a infracțiunii prev. de art. 215 ind. 1 din C. pen., în sarcina intimatei.

Față de aceste împrejurări, instanța fondului a constatat că organul de urmărire penală, în mod legal și temeinic, a reținut incidența prevederilor art.10 lit. d din C. pr. pen., cu privire la infracțiunea pentru care a fost cercetată intimata E. L., și, pe cale de consecință, a respins - ca nefondată - plângerea petentelor împotriva rezoluției nr. 3174/P/2011 din data de 03.08.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, menținând rezoluția atacată.

Împotriva acestei sentințe, la data de 19.12.2012 (ștampila Poștei Române), au declarat recurs petentele S.C. LA-RO I. 2001 S.R.L. și S.C. L. D. S.R.L., cu același sediu social și același administrator, prin avocat ales, S. S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în esență, sub aspectul greșitei respingeri a plângerii formulate.

La termenul de judecată din data de 20 februarie 2013, reprezentantul Ministerului Public a invocat caracterul inadmisibil al recursului.

Analizând admisibilitatea căii de atac formulate de către petentele S.C. LA-RO I. 2001 S.R.L. și S.C. L. D. S.R.L., Curtea arată următoarele:

La data de 25 noiembrie 2010 a intrat în vigoare Legea nr.202/2010, privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor.

Articolul XVIII din acest act normativ arată: Codul de procedură penală se modifică și se completează, în sensul că, la pct.39, se arată: La articolul 2781 alin.10 și alin.13 Cod procedură penală, se modifică și vor avea următorul cuprins: „Hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin.8 este definitivă.”

De altfel, în dispozitivul hotărârii, se menționează „Definitivă”, însă oricum, legea este cea care arată că hotărârea atacată este una definitivă, recursul împotriva acesteia apare ca inadmisibil și, pe cale de consecință, Curtea – în temeiul art.38515 pct.1, lit.a Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.

Constatând culpa procesuală a recurentelor petente, Curtea va face aplicarea art.192 alin.2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta S.C. LA - RO I. 2001 S.R.L. și S.C. L. D. S.R.L împotriva sentinței penale nr. 1155/14.12.2012, pronunțată de Judecătoria Slobozia, în dosarul nr._, privind pe acestea și pe intimata E. L., având ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.)

Obligă recurenta-petentă la plata sumei de 300 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20.02.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

P. DUMITRIȚA B. L. C. V.

GREFIER,

C. G.

red.D.Pic.

dact.L.G.

ex.2

red.F.M.P.–Jud.Slobozia

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Decizia nr. 318/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI