Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine. Legea 302/2004. Sentința nr. 487/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 487/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-10-2013 în dosarul nr. 487/2013
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._
(_ )
SENTINȚA PENALĂ NR. 487/F
Ședința din Camera de Consiliu de la data de 18 octombrie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – L. C-T. C.
GREFIER – M. G.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror E. ELIANA B..
Pe rol soluționarea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, întemeiată pe dispoz. art. 162 alin. 4 și art. 163 din Legea nr. 302/2004 modificată, privind persoana condamnată B. G., în vederea recunoașterii sentințelor penale nr. 1143/27.03.1998 a instanței din Florența, a sentinței din data de 17.02.1998 a instanței de judecată din Veneția, a sentinței nr. 971/98 din 13.02.1998 a Curții de Casație, a sentinței nr. 514/2000 din 03.04.2000 a Tribunalului Penal din Padova, a sentinței nr._/00 din 11.07.2000 a Tribunalului Ordinar din Veneția, a sentinței penale nr. 1175 din 06.03.1998 a Tribunalului penal din R., a sentinței nr. 1432/2001 din 09.07.2001 a Tribunalului Ordinar din Veneția, a sentinței nr. 3738 din 29.10.2004 a Tribunalului Ordinar din Brescia, a sentinței nr. 2999 din 18.12.2006 a Curții de Apel din Florența, a sentinței nr. 868/2007 din 23.11.2007 a Tribunalului Civil și Penal din Gorizia, a sentinței din data de 06.11.1995 a Instanței Teritoriale din R., a sentinței nr._/2001 a Tribunalului Ordinar din R., a sentinței nr. 479/04 din 27.01.2004 a Tribunalului din Florența, a sentinței nr. 178/09 a Curții de Apel din Trieste și a sentinței nr. 347/2008 a Tribunalului din Rovereto, în cadrul procedurii de soluționare a cererii de transferare a sus-numitului, formulată de autoritățile judiciare din Italia, pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România - FOND DUPĂ CASARE-
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit persoana condamnată B. G. pentru care a răspuns avocat P. D. desemnat din oficiu de Baroul București – Serviciul de Asistență Juridică cu delegație nr._/2013 depusă la fila 11 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea sesizării.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea sesizării, recunoașterea sentințelor care sunt menționate în datele cauzei urmând a se dispune transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România în vederea continuării executării inițiale, totale, de 12 ani, o lună, 29 de zile și 4100,25 euro amendă. Totodată, solicită deducerea perioadelor care sunt executate potrivit fișei aflate la dosarul cauzei, precizate de altfel și în motivele de recurs ale parchetului. Cu privire la actul judiciar nr.335/2010 emis de P. Republicii Gorzia, aflat atașat la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție potrivit căruia persoana condamnată mai are de executat 7 ani, 3 luni și 3 zile de închisoare și amenda de 3520,62 euro amendă, solicită recunoașterea acestuia.
Apărătorul persoanei condamnate solicită admiterea sesizării, recunoașterea hotărârilor de condamnare emise de autoritățile judiciare italiene, precum și a actului judiciar nr. 335/2010 emis de P. Republicii Gorzia, și transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din Româna pentru continuarea executării restului de pedeapsă.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin adresa nr._/SM/2011 din data de 18.11.2011, Ministerul Justiției - Direcția D. Internațional și Cooperare Judiciară a transmis la data de 30.11.2011 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, sub nr.2828/ll-5/2011, cererea nr.TC_-LA din data de 25.10.2011 formulată de Ministerul de Justiție al Republicii Italiene prin care s-a solicitat transferarea persoanei condamnate B. G. într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepselor aplicate față de susnumit de către instanțele de judecată din statul solicitant.
Ulterior, prin adresa din 11.01.2012, Ministerul Justiției - Direcția D. Internațional și Cooperare Judiciară a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București cererea, în completare, formulată la data de 02.12.2011 de către Ministerul Justiției ai Republicii Italiene, prin care s-au trimis un număr de patru sentințe penale prin care s-a dispus condamnarea numitului B. G. la pedeapsa cu închisoarea.
Prin sentința penală nr.231/F din 05.06.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală, în dosarul nr._ , a fost respinsă sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pe motiv că nu este stabilit cu certitudine dacă persoana în privința căreia s-a solicitat de către autoritățile italiene, recunoașterea hotărârilor judecătorești de condamnare, este numitul B. G..
Prin decizia nr.2819 din 13.09.2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, în dosarul nr._ , s-a admis recursul declarat de persoana transferabilă B. G. împotriva sentinței penale nr.231/F/05.06.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a II-a penală, la data de 03.10.2012, iar în această fază procesuală, prin intermediul Ministerului Român de Justiție – Direcția D. Internațional și Tratate, s-au solicitat și obținut relații suplimentare de la autoritățile judiciare italiene – Ministerul Justiției – Direcția Generală Justiție penală, P. General al Republicii Trieste, P. Republicii din Gorizia, Oficiul de Supraveghere din Padova. S-au obținut de asemenea date cu privire la identitatea condamnatului de la Ministerul Administrației și Internelor – Direcția pentru Evidența persoanelor și administrarea bazelor de date.
Prin sentința penală nr.63/F din 18.02.2013 s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și au fost recunoscute hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele italiene referitoare la persoana condamnată B. G., fost Baros, născut la 16.08.1967, cetățean român, după cum urmează:
- s.p. din 17.02.1998 pronunțată de instanța de judecată din Veneția;
- s.p.514/3.04.2000 a Tribunalului Penal din Padova;
- s.p.2006/11.07.2000 a Tribunalului Ordinar din Veneția;
- s.p._/2001 a Tribunalului Ordinar din R.;
- s.p.2999/18.12.2006 a Curții de Apel din Florența;
- s.p.479/27.01.2004 a Tribunalului din Florena;
- s.p.3738/29.10.2004 a Tribunalului Ordinar din Brescia;
- s.p.347/2008 a Tribunalului din Rovereto;
- s.p.971/13.02.1998 a Curții de Casație;
- s.p.1175/6.03.1998 a Tribunalului Penal din R.;
- s.p.1432/9.07.2001 a Tribunalului Ordinar din Veneția;
- s.p. din 6.11.1995 a Instanței Teritoriale din R.;
- s.p.1143/27.03.1995 a Instanței din Florența;
- s.p.868/23.11.2007 a Tribunalului Civil și Penal din Gorizia;
- s.p.925/208 a Curții de Apel din Trieste;
- s.p.178/2009 a Curții de Apel din Florența.
S-a constatat că prin hotărârile succesive de cumul, revocare a amnistiei, scăderi ale perioadei executate și ale eliberării anticipate luate de autoritățile judiciare italiene, ultima fiind dispozițiile Decretului din 25.11.2011 al Procurorului general din Gorizia, s-au stabilit următoarele:
- pedeapsa totală de executat de către condamnat a fost de 12 ani, 1 lună și 29 de zile închisoare, precum și 4100,25 euro amendă;
- urmare a scăderii perioadelor executate în arest preventiv și a perioadei de eliberare anticipată, pedeapsa de executat este de 8 ani, 9 luni și 3 zile închisoare și 4100,25 euro amendă penală.
Începerea executării pedepsei care expiră la 28.07.2018 este 21.10.2010.
S-a dispus transferarea persoanei condamnate aflată în prezent în Penitenciarul din Padova, într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 8 ani, 9 luni și 3 zile închisoare, astfel cum aceasta a fost stabilită prin decretul procurorului Republicii din Gorizia, luând act și de consimțământul în acest sens al persoanei transferabile B. G., fost Baros.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs P. de pe lângă Curtea de Apel București, invocând următoarele motive:
1. Greșita dispunere a transferării persoanei condamnate într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 8 ani, 9 luni, 3 zile și 4.100,25 Euro amendă, în loc de pedeapsa totală de executat de către condamnat de 12 ani 1 lună, 29 de zile și 4.100,25 Euro amendă.
Sub acest aspect s-a arătat că prima instanță, recunoscând hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele italiene referitoare la persoana condamnată, a constatat că pedeapsa totală de executat de către acesta este de 12 ani, 1 lună, 29 zile și 4.100,25 euro amendă, urmând să dispună transferarea persoanei condamnate în vederea continuării executării acestei pedepse și nu a celei de 8 ani, 9 luni, 3 zile și 4.100,25 euro amenda rezultată prin deducerea perioadelor executate anterior, arătând că deducerile se fac din pedeapsa aplicată inițial și nu din restul de pedeapsă rămas spre executare, așa cum;în mod incorect a procedat instanța de fond, în acest sens invocându-se faptul că potrivit dispozițiilor art 142 din Legea nr.302/2004, obiectivul transferării persoanelor condamnate îl constituie pedeapsa stabilită spre executare.
2. Omisiunea constatării faptelor care au atras condamnarea intimatului prin sentințele penale menționate în dispozitivul hotărârii atacate, care constituie infracțiuni potrivit statului de executare.
In susținerea acestei critici s-au invocat prevederile art. 143 din Legea nr. 302/2004 privind condițiile transferării unei persoane condamnate în vederea executării pedepsei, care impun îndeplinirea cumulativă a unor condiții, printre care și cea prevăzută la lit.e, în sensul că faptele care au atras condamnarea trebuie să constituie infracțiuni, potrivit legii statului de executare.
3. Omisiunea deducerii din pedeapsa aplicată a perioadelor executate anterior în baza sentinței din 18.12.2006 a Curții de Apel Florența și sentinței din 23.11.2007 a Tribunalului Gorizia, modificată de sentința din data de 03.07.2008 a Curții de Apel Triest.
4. Greșita deducere a perioadelor reprezentând eliberare anticipată din pedeapsa executabilă de 12 ani 1 lună 29 de zile și 4.100,25 euro amendă aplicată intimatului persoană condamnată.
Prin decizia penală nr.2401 din 24.07.2013, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a admis recursul declarat de P. de pe lângă Curtea de Apel București împotriva sentinței penale nr.63/F din 18.02.2013 a Curții de Apel București – Secția a II-a penală și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel București, pe motiv că sentința nu a fost motivată.
Cauza fost reînregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a II-a Penală, sub nr._ .
***
Analizând actele și lucrările dosarului, pe baza informațiilor și documentelor comunicate de către statul de condamnare, în aplicarea Convenției europene asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în anul 1983, Curtea constată următoarele:
I. Prin sentința penală din 17.02.1998 pronunțată de instanța de judecată din Veneția, B. G. a fost condamnat pentru săvârșirea infr. prev. de art.489 C. pen. la pedeapsa de 4 luni închisoare, deoarece a prezentat agenților de poliție acte de identitate false privind identitatea. S-a mai reținut și infracțiunea de furt în formă continuată, infracțiunile având corespondent în legislația română în dispozițiile art.293 și art.209 C. pen. (fila 24 din dosarul nr.2828/_ al P. de pe lângă Curtea de Apel București).
II. Prin sentința penală nr.514/2000 din 03.04.2000 a Tribunalului Penal din Padova a fost condamnată persoana transferabilă pentru infracțiunile prevăzute de art.81 C. pen., art. 110 C. pen. și art.12 din Legea 197/1991, deoarece a primit de la o persoană necunoscută cu scopul de a-și procura un câștig ilicit, carduri de credit provenite din furt și pe care le-a folosit la magazine și care constituie potrivit legii române infracțiunea prev. de art.27 din Legea nr.365/2002.
III. Prin sentința penală nr.2006/2000 din 11.07.2000 pronunțată de Tribunalul Ordinar din Veneția, B. G. a fost condamnat pentru infracțiunile prev. de art.648 C. pen., pentru că a cumpărat sau a primit în scop de profit un permis de conducere internațional românesc pe numele lui P. G. dar cu fotografia sa proprie, obiect de contrafacere, respectiv pentru infracțiunile prev. de art.477, 482, 489, pentru că a făcut uz de documentele contrafăcute menționate mai sus (fila 30 din dosarul nr.2828/II/5/2011 al P. de pe lângă Curtea de Apel București), care constituie potrivit legii române – infracțiunile prev. de art.26 rap. la art.288 și art.291 C. pen.
IV. Prin sentința nr. 1432/2001 din 9.07.2001 a Tribunalului Ordinar din Veneția, B. G. a fost condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art.648 C. pen. pentru că a cumpărat sau a primit în scop de profit de la o persoană neidentificată un pașaport emis în Noua Zeelandă provenind de la un delict contrafăcut; pentru art.489 C. pen. pentru că a făcut uz de documentul de mai sus prezentându-1 la recepția hotelului în momentul înregistrării (fila 32 din dosarul nr.2828/II/5/2011 al P. de pe lângă Curtea de Apel București), fapte ce constituie, potrivit legii române, infracțiunile prev. art.26 rap. la art.288 și art.291 C. pen.
V. Prin sentința 2999 din 18.12.2006 a Curții de Apel din Florența, B. G. a fost condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art.648 C. pen., pentru că și-a procurat un profit achiziționând de la o persoană neidentificată permis de conducere; infracțiunea prevăzută de art.482, 487 pentru că a contrafăcut permisul de conducere aparent eliberat de autoritățile belgiene, utilizând modulul indicat la punctul de mai sus (fila 35 din dosarul nr.2828/II/5/2011 al P. de pe lângă Curtea de Apel București), care constituie potrivit legii române, infracțiunile prev. de art.26 rap. la art.288 și art.291 C. pen..
VI. Prin sentința nr.3738 din 29.10.2004 a Tribunalului ordinar din Brescia a fost condamnat B. G. pentru infr. prev. de art.81, 110, 624, 625 Cod penal italian, pentru că a intrat în posesia unor carduri bancare ce nu-i aparțineau, utilizându-le ulterior în mod fraudulos prin extrageri din bancomate (fila 38 din dosarul nr.2828/II/5/2011 al P. de pe lângă Curtea de Apel București) și care constituie potrivit legii române infracțiunea prev. de art. 27 din Legea nr.365/2002.
VII. Prin sentința penală nr.971 din 1998 a Curții de Apel din R., B. G. a fost condamnat pentru infracțiunile prev. de art.628 C.p.v. - 110, 56 C. pen., deoarece împreună cu alte persoane au furat portofelul unui cetățean coreean și au acționat cu violență față de agentul de poliție, provocându-i leziuni corporale cu scopul de a-și procura impunitatea pentru delictul de furt (fila 44 din dosarul nr.2828/II/5/2011 al P. de pe lângă Curtea de Apel București), care constituie potrivit legii române infracțiunile prev. de art.211, art.239 C. pen.
VIII. Prin sentința penală nr. 1175 din 6 martie 1998 a Tribunalului Penal din R., B. G. a fost condamnat pentru infracțiunea prev. de art. 110 C. pen., art. 12 din Legea nr. 197/1991, deoarece împreună cu încă două persoane a utilizat în mod fraudulos două carduri de credit, încercând că cumpere produse de marochinărie (fila 48 din dosarul nr.2828/II/5/2011 al P. de pe lângă Curtea de Apel București) și care constituie potrivit legii române infracțiunea prev. de art.27 din Legea nr.365/2002.
IX. Prin sentința penală nr._/2001 a Tribunalului Ordinar din R., B. G. a fost condamnat pentru infracțiunile prev. de art. 110, 624, 625, deoarece cu încă alte 3 persoane au furat un port-ochelar de la un cetățean japonez și din geanta acestuia un obiect de forma unui portofel (fila 52 din dosarul nr.2828/II/5/2011 al P. de pe lângă Curtea de Apel București), care constituie potrivit legii române infracțiunea prev. de art.208 - 209 C. pen..
X. Prin sentința penală din 6.11.1995 a Instanței teritoriale din R., B. G. a fost condamnat pentru art. 110, 624, 625, deoarece într-un magazin alimentar, profitând de aglomerația de la intrare, a sustras un portofel din geanta unui cetățean canadian (fila 54 din dosarul nr.2828/II/5/2011 al P. de pe lângă Curtea de Apel București), care constituie potrivit legii române infracțiunea prev. de art.208 - 209 C. pen..
XI. Prin sentința nr. 1143 din 28.03.1995 a Instanței din Florența, B. G. a fost condamnat pentru infracțiunile prev. de art.624, 625 din Codul penal italian deoarece a sustras un portofel din geanta unei persoane (fila 56 din dosarul nr.2828/II/5/2011 al P. de pe lângă Curtea de Apel București), care constituie potrivit legii române infracțiunea prev. de art.208 - 209 C. pen..
XIII. Prin sentința penală nr.868 din 23.11.2007 pronunțată de Tribunalul din Gorizia, B. G. a fost condamnat pentru infracțiuni de falsificări de carduri prevăzute de art. 110, 648, 61 Cod penal italian, deoarece cu alte persoane neidentificate a cumpărat 57 de carduri cu benzi magnetice noi, utilizându-le în dauna unei parfumerii (fila 58 din dosarul nr.2828/II/5/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București) și care constituie potrivit legii române infracțiunea prev. de art. 24, 27 din Legea nr.365/2002.
XIV. Prin sentința nr.925 din 3 iulie 2008 a Curții de Apel din Trieste, B. G. a fost condamnat pentru infracțiuni privind donarea și falsificarea de carduri de credit, utilizate în mod fraudulos (fila 96 din dosarul nr.2828/II/5/2011 al P. de pe lângă Curtea de Apel București) și care constituie potrivit legii române infracțiunea prev. de art. 24, 27 din Legea nr.365/2002.
XV. Prin sentința nr.479/04 din 27.01.2004 a Tribunalului din Florența, B. G. a fost condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art.648 C. pen., art.482, 477 C. pen., deoarece a contrafăcut permise de conducere eliberate în aparență de autoritățile belgiene pe care le-a utilizat ulterior (fila 87 din dosarul nr.2828/II/5/2011 al P. de pe lângă Curtea de Apel București) și care constituie potrivit legii române infracțiunea prev. de art.26 rap. la art.288-291 C. pen.
XVI. Prin sentința nr. 178/2009 a Curții de Apel din Trento - Secția Penală, B. G. a fost condamnat pentru infracțiuni prevăzute de art.81, 110 din Codul penal italian, constând din utilizări ilicite de carduri la bancomate (fila 92 din dosarul nr.2828/II/5/2011 al P. de pe lângă Curtea de Apel București - fila 92) și care constituie potrivit legii române infracțiunea prev. de art. 27 din Legea nr.365/2002.
XVII. Prin sentința nr.347 din 11.11.2008 a Tribunalului din Rovereto, B. G. a fost condamnat pentru infracțiuni prev. de art.81, 110, 624, 625 din Codul penal italian, constând în utilizări ilicite de carduri la bancomate (fila 106 din dosarul nr.2828/II/5/2011 al P. de pe lângă Curtea de Apel București) și care constituie potrivit legii române infracțiunea prev. de art. 27 din Legea nr.365/2002.
XVIII. Prin actul judiciar nr.335/2010 emis la data de 08.05.2012 de către P. din Gorizia, intitulat ,,Măsură de executare a pedepselor concurente dispusă împotriva condamnatului aflat în stare de detenție,, s-a reținut că B. G. născut la București (România) la data de 16.08.1976, alias M. G. născut la București (România) la data de 15.08.1966, cod unic individ: 010Z17H, deținut în această cauză în penitenciarul Padova, trebuie să execute următoarele măsuri de condamnare( filele 44-47 dosar nr._ al ÎCCJ):
1) Măsura de cumul dispusă de P. General al Republicii Florența din data de 22.08.,2007 (ref. nr. 284/2007 SIEP P. General Florența) cuprinzând:
A) Cumulul dispus de P. Republicii R. la data de 19.11.2004 privind următoarele sentințe:
- 28.03.1995 Judecătorul din Florența - devenită irevocabilă la data de 15.04.1995;
- 06.11.1995 Judecătorul din R. - devenită irevocabilă la data de 07.06.1996;
- 17.02.1998 Judecătorul din Veneția, secția separată Mestre – devenită irevocabilă la data de 12.04.1998;
- 13.02.1998 Curtea de Apel R. - devenită irevocabilă la data de 30.10.1998;
- 03.04.2000 Tribunalul Padova - devenită irevocabilă la data de 04.06.2000;
- 11.07.2000 Tribunalul Veneția, secția separată Mestre – devenită irevocabilă la data de 20.10.2000;
- 06.03.1998 Tribunalul R. - devenită irevocabilă la data de 13.11.2001;
- 03.10.2002 Tribunalul R. - devenită irevocabilă la data de 22.07.2003, pedeapsa totală fiind de 4 ani, 6 luni, 29 zile închisoare -1.540,25 euro amendă;
Amnistie potrivit Legii nr.241/06: 3 ani închisoare și toată amenda.
Rest de pedeapsă: 1 an, 6 luni, 29 zile închisoare.
(B) Sentința din data de 09.07.2001 a Tribunalului Veneția, devenită irevocabilă la data de 28.11.2003 - 1 an, 4 luni închisoare - 300,00 euro amendă;
Pedeapsă suspendată - beneficiu revocat prin ordonanța din data de 14.04.2006 a Tribunalului Veneția.
(C) Sentința din data de 29.10.2004 a Tribunalului Brescia, devenită irevocabilă la data de 17.01.2005 - 1 an închisoare - 600,00 euro amendă.
(D)Sentința din data de 18.12.2006 a Curții de apel Florența, devenită irevocabilă la data de 07.04.2007 - 3 luni închisoare - 150,00 euro amendă;
Pedeapsa totală: 6 ani, 9 luni, 29 zile închisoare - 2.590,25 euro amendă;
Amnistie potrivit Legii nr.241/06: 3 ani închisoare și 1.540,25 euro amendă;
Rest de pedeapsă: 3 ani, 9 luni, 29 zile închisoare - 1.050,00 eiro amendă.
Curtea de Apel Florența, prin ordonanța din data de 04.03.2008 a declarat amnistiată potrivit Legii 241/2006 pedeapsa pecuniară de 1.050,00 euro amendă.
Pedeapsa cu închisoarea executată: 3 ani, 2 luni, 13 zile (de la data de 18.08.2007 la data de 20.10.2010).
Magistratul cu atribuții de supraveghere din Udine, prin ordonanța din data de 21.05.2009 a acordat 135 de zile de eliberare anticipată.
Magistratul cu atribuții de Supraveghere- din-Padova, prin ordonanța din data de 19.10.2010 a acordat 135 de zile de eliberare anticipată.
Tribunalul Gorizia, prin ordonanța din data de 17.06.2011 a dispus revocarea amnistiei acordate deja în cuantum de 3 ani închisoare și 2.590,25 euro amendă.
2) Sentința din data de 11.11.2008 a Tribunalului Rovereto, modificată în parte de sentința din data de 03.06.2009 a Curții de Apel Trento - devenită irevocabilă la data de 03.10.2009 (Ref. 123/2009 SIEP P. Rovereto)
Infracțiuni:
- art. 56, 110, 624, 625 alin. 1 pct. 2) ipoteza a doua și 5 cod penal, la Riva del Garda la data de 26.06.2002;
Pedeapsa principală: 3 ani închisoare - 600,00 euro amendă;
3) Sentința din data de 23.11.2007 a Tribunalului Gorizia, modificată de sentința din data de 03.07.2008 a Curții de Apel Trieste - devenită irevocabilă la data de 27.10.2009 (ref. 335/2010 SIEP P. Gorizia).
Infracțiuni:
1) art. 416 alin. 1 și 2 cod penal, comisă la data de 26.05.2007 în Gorizia;
2) art. 110, 81 cod penal și 12 din legea 197/1991, comisă la data de 26.05.2007 în Gorizia;
3) art. 110, 648, 61 pct. 2 cod penal, comisă la data de 26.05.2007 în Gorizia.
Pedeapsa principală: 2 ani, 4 luni închisoare - 910,00 euro amendă;
Pedeapsa executată anterior: 2 luni, 13 zile (de la 26.05.2007 la 07.08.2007);
Reținând propria competență, în temeiul art. 663 alin. 2 cpp, deoarece ultima măsură de condamnare devenită definitivă a fost sentința din 23.11.2007 a Tribunalului Gorizia pentru care trebuie identificat judecătorul desemnat cu executarea, în temeiul art. 665 alin. 4 cpp la Tribunalul Gorizia,
Reținând că persoana condamnată este asistată de apărător ales: av. Galletti Guido de la forul din Treviso,
Văzând ordonanța nr. 1263/2011 din data de 28.10.2011 prin care magistratul cu atribuții de supraveghere din Padova a acordat alte 90 de zile de eliberare anticipată:
Dând citire ordonanței Tribunalului Gorizia din data de 04.05.2012 care a recunoscut forma continuată dintre:
1) sentința Tribunalului Brescia datată 29.10.2004- Pedeapsa aplicată: 1 an închisoare - 600,00 euro amendă,
2) sentința Tribunalului Rovereto datată 11.11.2008- Pedeapsa aplicată: 3 ani închisoare - 600,00 euro amendă,
recalculând pedeapsa totală de 3 ani și 6 luni închisoare - 900,00 euro amendă și reducând-o apoi la 6 luni și 300,00 euro amendă și dintre:
1)sentința Tribunalului Padova datată 03.04.2000,
Pedeapsa aplicată: 9 luni închisoare - 258,23 euro amendă.
2)sentința Tribunalului R. datată 06.03.1998, menținută de Curtea de Apel R. la data de 04.07.2001,
Pedeapsa aplicată: 1 an, 3 luni închisoare - 671,39 euro amendă.
3)sentința Tribunalului Veneția datată 09.07.2011, modificată de Curtea de Apel Veneția la data de 02.10.2003;
Pedeapsa aplicată: 1 an, 4 luni închisoare - 300,00 euro amendă recalculând pedeapsa totală de 2 ani, 4 luni închisoare - 750,00 euro amendă și reducând-o apoi la 1 an și 479,62 euro amendă;
Cumulul pedepselor este echivalent cu:
Pedeapsa totală aplicată inițial:
- 12 ani, 1 lună, 29 zile închisoare,
- 4.100,25 euro amendă,
din care se vor scădea:
- perioada executată anterior: 2 luni și 13 zile cu privire la sentința de la punctul 2);
- pedeapsa executată: 3 ani, 2 luni, 13 zile cu privire la cumulul de la punctul
- reducerea pedepsei potrivit art. 671 cpp: 1 an, 6 luni și 779,62 euro
Rest de pedeapsă totală:
- 7 ani, 3 luni, 3 zile închisoare
- 3.520,62 euro amendă.
Din aceste motive, văzând art. 73 și urm. cod penal, 655 și urm. cpp., stabilește restul total de pedeapsă, potrivit măsurilor de mai sus, în cuantumul indicat anterior și dispune executarea pedepsei de 7 ani, 7 luni, 3 zile închisoare, stabilită ca mai sus, cu începere de la data de 21.10.2010 și încetare la datade 28.01.2007, considerând totalul de 360 de zile de eliberare anticipată dată la care va trebui să fie eliberat dacă nu va fi deținut într-o altă cauză.
În raport cu faptele reținute în hotărârile definitive de condamnare, Curtea constată îndeplinită condiția dublei incriminări, prevăzută de art.143 lit.e din Legea nr.302/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și de art.3 pct.1 lit.e din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în anul 1983, faptele condamnatului având corespondent și în legislația penală română, acestea întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor mai sus menționate.
Din situația executării pedepsei comunicată de autoritățile italiene rezultă că persoana condamnată execută pedeapsa de 7 ani, 7 luni, 3 zile închisoare, cu începere de la data de 21.10.2010 și încetare la datade 28.01.2007 considerând totalul de 360 de zile de eliberare anticipată, dată la care va trebui să fie eliberată dacă nu va fi deținută într-o altă cauză.
În prezent, condamnatul se află încarcerat în Penitenciarul din Padova și a fost de acord cu transferarea sa într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei stabilite de autoritățile italiene.
Curtea apreciază că actul judiciar nr.335/2010 emis la data de 08.05.2012 de către P. din Gorizia echivalează cu o hotărâre pronunțată în procedura instituită de dispozițiile art. 449 din Codul de procedură penală român, astfel că este îndeplinită condiția pentru recunoașterea acestui act, prevăzută de art.131 alin.1 lit. e din Legea nr. 302/2004.
Prin urmare, în dezacord cu opinia parchetului, instanța consideră că pedeapsa pe care trebuie să o execute condamnatul într-un penitenciar din România este de 7 ani, 7 luni, 3 zile închisoare, așa cum s-a stabilit prin actul judiciar susmenționat.
De asemenea, Curtea nu este de acord cu concluziile procurorului în sensul că nu ar trebui dedusă partea considerată ca executată anticipat, de 360 de zile, pe motiv că nu ar avea corespondent în legislația română.
Astfel, în art. 76 din Legea nr. 275/2006 este reglementat modul de calcul al părții din durata pedepsei care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale, în vederea acordării liberării condiționate.
Un alt argument este acela că, în cazul în care nu s-ar deduce această perioadă, ar fi agravată pedeapsa stabilită de autoritățile judiciare italiene, pe care trebuie să o execute B. G..
Pentru motivele arătate, Curtea constată că sunt îndeplinite toate condițiile pentru transferarea în România a condamnatului B. G. (alias M. G.), astfel cum sunt prevăzute în art.143 din Legea nr.302/2004, cu modificările și completările ulterioare, întrucât acesta este resortisant al statului român, hotărârile prin care i-au fost aplicate în Italia pedepsele cu închisoarea și amenda sunt definitive și executorii, la data primirii cererii de transferare mai avea de executat peste 6 luni din durata pedepsei respective, iar faptele care au atras condamnarea sa de către instanța italiană constituie infracțiuni și potrivit legii penale a statului român.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite sesizarea formulată de P. de pe lângă Curtea de Apel București.
Recunoaște următoarele hotărâri judecătorești pronunțate de instanțele italiene referitoare la persoana condamnată B. G. (alias M. G.):
- sentința penală nr. 1143/27.03.1995 a instanței din Florența;
- sentința penală din data de 17.02.1998 a instanței de judecată din Veneția;
- sentința penală nr.971/98 din data de 13.02.1998 a Curții de Casație;
- sentința penală nr.514/2000 din 03.04.2000 a Tribunalului Penal din Padova; - sentința penală nr.2006/00 din 11.07.2000 a Tribunalului Ordinar din Veneția;
- sentința penală nr.1175 din 06.03.1998 a Tribunalului Penal din R.;
- sentința penală nr.1432/2001 din 09.07.2001 a Tribunalului Ordinar din Veneția;
- sentința penală nr.3738 din 29.10.2004 a Tribunalului Ordinar din Brescia;
- sentința penală nr.2999 din 18.12.2006 a Curții de Apel din Florența;
- sentința penală nr.868/2007 din 23.11.2007 a Tribunalului Civil și Penal din Gorizia;
- sentința penală din data de 06.11.1995 a Instanței Teritoriale din R.;
- sentința penală nr._/2001 a Tribunalului Ordinar din R.;
- sentința penală nr.479/04 din 27.01.2004 a Tribunalului din Florența;
- sentința penală nr. 178/09 a Curții de Apel din Terento – Secția Penală;
- sentința penală nr.925/2008 a Curții de Apel din Trieste;
- sentința penală nr.347/2008 a Tribunalului din Rovereto;
- actul judiciar nr.335/2010 emis la data de 08.05.2012 de către P. din Gorizia.
Dispune transferarea condamnatului B. G. (fiul lui I. și al lui M., născut la 16 august 1967 în București, CNP_) pentru continuarea executării pedepsei închisorii de 7 ani, 7 luni, 3 zile și amendă în cuantum de 3 520,62 euro, în concordanță cu sentințele penale și actul judiciar mai sus menționate.
Deduce din pedeapsa închisorii perioada executată în detenție de către condamnat, de la 21.10.2010 până la zi, precum și partea considerată ca executată anticipat, de 360 de zile.
Dispune emiterea unui mandat de executare cu privire la pedeapsa de 7 ani, 7 luni și 3 zile închisoare, la data rămânerii definitive a prezentei sentințe penale.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 320 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru condamnat.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.10.2013.
PREȘEDINTE,
L. C.
GREFIER,
M. G.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1920/2013.... | Revocarea măsurii preventive. Art. 139 C.p.p.. Decizia nr.... → |
|---|
