Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 385/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 385/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 385/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.385
Ședința publică din data de 10.03.2015
Curtea constituită din:
Președinte:E. R. C.
Judecător: V. A. P.
Grefier:C. D. R.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror D. F..
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORI SECTOR 4 și apelanții inculpați C. F., C. T. A. împotriva sentinței penale nr. 4161/28.11.2014 pronunțate de Judecătoria Sector 4 București în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă apelanții inculpați personal, aflați în stare de arest preventiv, ambii fiind asistați juridic de apărător din oficiu cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar și apărător ales cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind intimatul parte vătămată S. A. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat depunerea la dosar a motivelor de apel din partea apelanților inculpați, după care:
Curtea, în temeiul art.91 alin.4 NCPP, constată încetată delegația apărătorului din oficiu al apelanților inculpați, față de prezența apărătorului ales al acestora.
Apărătorul ales al apelanților inculpați C. F., C. T. A., având cuvântul, solicită efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la inculpatul C. T. A. care să concluzioneze dacă starea de sănătate a acestuia îi permite să execute pedeapsa în regim de detenție sau dacă se impune luarea unei măsuri în temeiul art.110 Cod Penal.
Prin raportul de expertiză medico-legală din data de 29.10.2014 întocmit s-a stabilit doar dacă inculpatul a avut discernământ la momentul comiterii infracțiunii, însă relevant este a se preciza dacă starea sa de sănătate permite executarea pedepsei în regim de detenție.
Relevant este și raportul de expertiză întocmit de comisia din Spitalul Săpoca, la momentul externării medicii apreciind că inculpatul trebuie evaluat lunar de un psiholog specializat pentru a se constata starea acestuia de sănătate.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că inculpatul nu primește tratament de specialitate.
De asemenea, solicită emiterea unei adrese către Spitalul Rahova pentru a ne comunica care este răspunsul ultimei evaluări a inculpatului de la Spitalul Colibași.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită a se avea în vedere că raportat la stadiul procesual, respectiv apel și o expertiză pe motiv de imposibilitate de participare la proces nu este cazul iar dacă se discută despre executarea unei eventuale pedepse în ipoteza în care hotărârea de condamnare nu se modifică este o altă problemă ce vizează domeniul întreruperii executării pedepsei, aspect ce excede cadrului procesual în care ne aflăm.
Față de aspectele precizate, solicită respingerea ambelor cereri.
Curtea, după deliberare, respinge probele solicitate având în vedere motivele pentru care au fost solicitate, în contextul în care problema discernământului nu se contestă de către apărare, sentința penală de condamnare nu a rămas definitivă și o expertiză pentru a se stabili dacă inculpatul este în măsură să execute o eventuală pedeapsă privativă de libertate este prematură la acest moment, urmând să fie cerută, dacă va fi cazul, într-un alt cadru procesual.
Apărătorul ales al apelanților inculpați C. F., C. T. A., având cuvântul, depune la dosar cu încuviințarea instanței și a reprezentantului Ministerului Public un memoriu cu privire la inculpatul C. F..
Fiind întrebați de Curte, apelanții inculpați C. F. și C. T. A., având pe rând cuvântul, precizează că nu doresc să dea o nouă declarație în prezenta cauză și își mențin declarațiile anterioare, la care nu au nimic de adăugat sau de modificat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că apelul Parchetului îl vizează doar pe inculpatul C. căruia instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă nelegală situată sub minimul special prevăzut de lege solicitând a se avea în vedere că potrivit art.41 din Noul Cod Penal limitele de pedeapsă în cazul recidivei postexecutorii se majorează cu ½.
Prin urmare, limita minimă de 3 ani prevăzută de art.234 Cod Penal înseamnă 4 ani și 6 luni și nu 3 ani și 6 luni.
Apărătorul ales al apelanților inculpați C. F., C. T. A., având cuvântul, solicită admiterea apelurilor și schimbarea încadrării juridice în temeiul art.386 ind.1 din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art.233 rap. la art.234 lit. a Cod Penal în infracțiunea prev. de art.193 alin.2 Cod Penal, apreciind că din probele administrate nu reiese că la momentul la care a avut loc acest incident cei doi inculpați au deposedat partea vătămată de acea brichetă.
Imediat după prezentarea în fața organelor de urmărire penală, partea vătămată a menționat că nu-i lipsește niciun obiect, iar ulterior, după aproximativ o lună a menționat că inculpații l-au deposedat de o brichetă.
Declarațiile martorilor audiați în fața instanței de judecată se contrazic iar partea vătămată, deși a fost de acord în fața instanței cu testarea poligraf, la momentul programării, a refuzat să se prezinte.
Astfel, partea vătămată a indus în eroare organele de cercetare penală prin susținerea că a fost deposedată de acea brichetă.
În temeiul art. 386 alin.2 NCPP, ca urmare a admiterii cererii de schimbare a încadrării juridice, solicită a se lua act că la data de 15.10.2014 partea vătămată a declarat că își retrage plângerea formulată și că se împacă cu inculpații și nu dorește continuarea judecății.
În subsidiar, solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.233 rap. la art.234 lit. a Cod penal în infracțiunea de tentativă la infracțiunea de tâlhărie prev. de art.32 rap. la art.233 rap. la art.234 lit. a Cod Penal motivat de faptul că inculpatul C. a scos acel cuțit pentru a se apăra, simțindu-se în primejdie dar și raportat la starea sa de sănătate, fiind externat de curând din spital.
Pe fondul apelului, solicită admiterea acestuia și reducerea limitelor de pedeapsă pentru inculpatul C. cu aplicarea art.91 Cod Penal, iar pentru inculpatul C., raportat la starea de sănătate, apreciază că se impune internarea acestuia într-un spital conform art.110 Cod Penal, iar în subsidiar, reducerea pedepsei cu aplicarea art.91 Cod Penal.
Având cuvântul cu privire la apelul declarat de P., solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită a se avea în vedere că absolut toți martorii au arătat că inculpații au exercitat acte de amenințare și de violență asupra persoanei vătămate, cerându-i acesteia să scoată tot ce are în buzunare.
Prin urmare, nu este vorba doar de loviri și alte violențe, ci de tâlhărie.
Declarația persoanei vătămate precum și a martorului Ș. B. sunt foarte clare în sensul că i s-a luat ca urmare a exercitării actelor de violență și un bun aflat asupra sa.
Astfel, cererile de schimbare a încadrării juridice, nu sunt susținute de materialul probator existent la dosar.
În ceea ce-l privește pe inculpatul C., starea de recidivă specială în care se află nu poate atrage o altă măsură decât executarea în regim de detenție, iar pentru inculpatul C., aplicarea art.110 Cod Penal ca măsură de siguranță presupune lipsa discernământului și o soluție de netrimitere în judecată sau de achitare ca urmare a acestei cauze care înlătură răspunderea penală, astfel că se impune respingerea ambelor apeluri ca nefondate.
Apelantul inculpat C. F., având ultimul cuvânt, solicită respingerea apelului declarat de P. ca nefondat și susține că a încercat doar aplanarea conflictului, impunându-se astfel reducerea pedepsei.
Apelantul inculpat C. T. A., având ultimul cuvânt, solicită respingerea apelului declarat de P. ca nefondat, cu precizarea că inculpatul C. doar a intervenit pentru aplanarea conflictului, nefiind vinovat.
De asemenea, solicită a se avea în vedere că suferă de o boală psihică.
CURTEA
Prin sentința penala nr. 4161/28.11.2014 a Jud. Sectorului 4 București, s-a hotărât:
„Respinge ca neîntemeiate cererile inculpaților de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu.
1. În baza art. 233 – 234 alin. 1 lit. a C. pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 și art. 43 alin. 5 C. pen., condamnă pe inculpatul C. F.(fiul lui G. și al lui A., născut la 15 Decembrie 1982) CNP_ deținut la Penitenciar Rahova la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată în stare de recidivă.
În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod de procedură penală și a art. 72 alin. 1 Cod pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive a acestuia de la data de 04.06.2014 la zi.
În baza art. 399 alin. 1 și 4 Cod de procedură penală, menține măsura arestării preventive a inculpatului C. F., arestat în baza M.A.P. nr. 40/DL/04.06.2014.
2.În baza art. 233 – 234 alin. 1 lit. a C. pen., condamnă pe inculpatul C. T. A. fiul lui S. și al lui A., născut la 08 Octombrie 1992 CNP_ deținut la Penitenciarul Rahova la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.
În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod de procedură penală și a art. 72 alin. 1 Cod pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive a acestuia de la data de 04.06.2014 la zi.
În baza art. 399 alin. 1 și 4 Cod de procedură penală, menține măsura arestării preventive a inculpatului C. T. A., arestat în baza M.A.P. nr. 41/DL/04.06.2014.
În baza art. 109 C. pen. ia față de inculpatul C. T. A. măsura de siguranță a obligării la tratament medical până la însănătoșire sau până la obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.
În baza art. 112 alin. 1 lit. b C. pen. dispune confiscarea specială de la inculpatul C. T. A. a cuțitului indisponibilizat conform Dovezii . nr._/23.06.2014 (fila 40 d.u.p.).
Ia act că partea civilă S. A. A. a renunțat la pretențiile civile formulate inițial în prezenta cauză.
Obligă inculpații la plata a câte 1200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului C. F. se va avansa din fondurile MJ către Baroul București.”
Prima instanță a reținut următoarele:
In data de 03.06.2014 in jurul orelor 15.50 inculpatii C. F. si C. T. A. au observat-o pe persoana vatamata S. A. A. care se afla pe . 4 impreuna cu martorii Stevie B. M., I. R., D. A. C. si C. M. C. deplasandu-se spre Oraselul Copiilor, inculpatul Cirtea F. spunandu-le acestora sa ramana pe loc.
Deoarece partea vatamata se cunostea cu inculpatul C. F. aceasta a ramas pe loc impreuna numai cu martorul Stevie B. M., ceilalti martori I. R., D. A. C. si C. M. C. traversand pe o trecere de pietoni.
Inculpatul Cirtea F. s-a apropiat de cei doi si fara a avea un motiv anume a lovit cu palmele peste fata pe partea vatamata S. A. A.. Intre timp a aparut si inculpatul C. T. A., care statea dupa un autoturism si a lovit partea vatamata cu pumnii si a scos un briceag spunand partii vatamate „sa intoarca buzunarele”.
Deorece persoana vatamata avea in buzunarele din fata numai o bricheta, aceasta a fost luata de catre inculpatul C. T. A. (persoana vatamata dandu-i-o sub amenintarea briceagului), inculpatul C. F. lovind partea vatamata cu piciorul in cap de la spate, cei doi inculpati plecand de la fata locului.
Persoana vatamata S. A. A. a fost ulterior la organele de politie sa anunte incidentul si la INML pentru constatarea leziunilor traumatice suferite ca urmare a agresiunilor fizice suferite de la inculpati.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel P. de pe lângă Jud. Sectorului 4 București si apelanții-inculpați C. F. și C. T. A., pentru motivele consemnate in partea introductiva.
Apelul declarat de P. de pe lângă Jud. Sectorului 4 București este fondat, iar ale inculpaților, nefondate.
Probele administrate in cauza de prima instanta au fost temeinic coroborate cu cele administrate in cursul urmaririi penale, din acestea rezultand vinovatia inculpatilor.
In apel, apelanții inculpați C. F. și C. T. A., având pe rând cuvântul, au precizat că nu doresc să dea o nouă declarație în prezenta cauză și își mențin declarațiile anterioare, la care nu au nimic de adăugat sau de modificat.
In ceea ce privește poziția procesuala a inculpaților, Curtea retine ca ambii recunosc ca ar fi lovit persoana vătămată in acea după amiaza fără însă a-i sustrage acea bricheta.
Agresiunile fizice la care a fost supusa persoana vătămată S. A. A. in acea zi sunt confirmate de raportul medico-legal întocmit care concluzionează ca leziunile traumatice au avut nevoie pentru vindecare de 2-3 zile de îngrijiri medicale.
Briceagul folosit de către inculpatul C. T. A. in acea după amiaza a fost recuperat de către organele de politie, fiind predat chiar de către mama inculpatului C..
In ceea ce privește sustragerea briceagului, declarațiile persoanei vătămate S. A. A. se coroborează cu declarațiile martorului Stevie B. M.. Astfel martorul Stevie B. M. relatează faptul ca persoana vătămata a fost agresata fizic de către cei doi inculpați, inculpatul C. T. A. având si un briceag cu care i-a cerut persoanei vătămate sa scoată tot ce are in buzunar, luându-i in acea împrejurare o bricheta pe care persoana vătămată o avea in buzunar.
De asemenea, martorul I. a declarat ca a auzit un zgomot ce a părut a fi o lovitura de palma după care a auzit afirmația „scoate ce ai pe tine”, însă si-a continuat deplasarea.
Martorul D. A. C., a declarat ca se afla împreuna cu persoana vătămată si ca aceasta a rămas pe loc împreună cu martorul Stevie atunci când inculpatul C. le-a cerut sa rămână pe loc, auzind in momentul in care trecea . palma. După ce a traversat . văzut pe inculpatul C. lovind cu piciorul in cap persoana vătămată si ca aceasta din urma se certa cu cei doi inculpați pe care nu ii cunoștea dinainte. Si martorul I. R. M. a declarat ca l-a văzut pe inculpatul C. F. când a strigat la persoana vătămată însă a trecut . aceasta din urma pe trotuar împreună cu martorul Stavie. Martorul C. M. C. a auzit pe trotuar un zgomot ce părea a fi o lovitura de palma, ulterior văzând-o pe persoana vătămată prezentând urme de lovituri.
Persoana vătămată s-a dus sa reclame faptul ca a fost victima unei agresiuni in acea după amiaza, fiind încheiat proces verbal de către agenții de politie din cadrul SIC (fila 85 d.u.p.) in care s-a menționat faptul ca persoanei vătămate nu i s-a sustras niciun bun cu aceiași împrejurare.
Ulterior persoana vătămată atunci când a depus plângere la politie a menționat ca i-a fost sustrasa o bricheta, lucru confirmat si de martorul Stevie.
Chiar daca persoana vătămată si martorul Stevie au refuzat testarea poligraf, declarațiile persoanei vătămate si declarația sub prestare de jurământ a martorului Stevie nu pot fi înlăturate.
Deși inculpatul C. a susținut ca a încercat sa aplaneze conflictul dintre persoana vătămate si inculpatul C., acest aspect este infirmat de faptul ca inculpatul C. a fost primul si apoi ultimul care a lovit persoana vătămată, cu piciorul in cap, in timp ce inculpatul C. ii lua acea bricheta.
Astfel, cererile de schimbare a încadrării juridice, nu sunt susținute de materialul probator existent la dosar.
Apelul Parchetului îl vizează doar pe inculpatul C. F., căruia instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă nelegală situată sub minimul special prevăzut de lege, avându-se în vedere că potrivit art.43 ali.5 din Noul Cod Penal, limitele de pedeapsă în cazul recidivei postexecutorii se majorează cu ½.
Prin urmare, limita minimă prevăzută de art. 233 – 234 alin. 1 lit. a C. pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 și art. 43 alin. 5 C. pen., o constituie 4 ani și 6 luni închisoare, iar nu 3 ani și 6 luni.
Pentru acest motiv pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului C. F. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată în stare de recidivă asupra părții vătămate S. A. A., prev. de art. 233-234 al. 1 lit. a NCP cu aplic. art. 41 al. 1 și art. 43 al. 5 NCP, va fi majorata la 4 ani și 6 luni închisoare.
În ceea ce privește solicitările inculpaților de reindividualizare favorabila a pedepselor, acestea Curtea le apreciază nefondate, in raport de gravitatea infracțiunii comise, prin violenta si folosirea unei arme, de către inculpați si de cuantumul redus al pedepsei aplicate de prima instanță, spre limita minimului special prevăzut de lege. Pentru inculpatul C. F., starea de recidivă specială în care se află nu poate atrage o altă măsură decât executarea în regim de detenție, iar pentru inculpatul C. T., aplicarea art.110 Cod Penal ca măsură de siguranță presupune lipsa discernământului și o soluție de netrimitere în judecată sau de achitare ca urmare a acestei cauze care înlătură răspunderea penală, motive pentru care se vor respinge ambele apeluri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct. 1 lit. b NCPP respinge ca nefondate apelurile declarate de apelanții-inculpați C. F. și C. T. A., împotriva sentinței penale nr. 4161/28.11.2014 a Jud. Sectorului 4 București.
În baza art.421 pct. 2 lit. a NCPP admite apelul declarat de P. de pe lângă Jud. Sectorului 4 București, împotriva sentinței penale nr.4161/28.11.2014 a Jud. Sectorului 4 București.
Desființează în parte sentința penală atacată și rejudecând pe fond:
Majorează pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului C. F. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată în stare de recidivă asupra părții vătămate S. A. A., prev. de art. 233-234 al. 1 lit. a NCP cu aplic. art. 41 al. 1 și art. 43 al. 5 NCP, la 4 ani și 6 luni închisoare.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate.
Deduce pentru ambii inculpați, detenția preventivă, de la 04.06.2014, la zi.
În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, aferente apelului declarat de parchet, vor rămâne în sarcina acestuia.
În baza art. 274 al. 2 și 4 NCPP obligă fiecare inculpat la câte 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, aferente apelurilor declarate.
Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor din oficiu ai inculpaților, în sumă totală de 200 lei, câte 100 lei, fiecare, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.03.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
E. R. C. V.-A. P.
GREFIER,
C. D. R.
Red. V.A.P..
Dact.G.P.
7 ex.
Red. D.C. M. – Judecătoria Sectorului 4 București – Secția Penală
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 741/2012.... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 422/2015. Curtea de... → |
|---|
