Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 967/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 967/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 967/2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II A PENALĂ

DOSAR NR._

(_ )

DECIZIA PENALĂ NR.967/A

Ședința publică de la 26.06.2015

Curtea constituită din:

P.- C. C. D.

JUDECATOR- C. S.

GREFIER- D. P.

* * * * * *

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror L. C..

Pe rol soluționarea apelului declarat de inculpatul L. Ș. T., împotriva sentinței penale nr.1042/06.05.2015 pronunțată de JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI, în dosarul nr._ 4/2015.

La apelul nominal făcut în ședință public a răspuns pentru apelantul inculpat L. Ș. TAMAGO, personal în stare de arest și asistat de avocat desemnat din oficiu M. L. cu delegație avocațială la dosar, lipsind intimata parte vătămată T. A. E..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat, arata că acesta are o cerere în sensul că solicită o contopirea pedepselor și deducerea pedepselor din dosarele_ și 1789/ 07.10.2009 pentru care a executat pedeapsa de 5 ani și 6 luni pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie. În concret solicită contopirea pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare cu cea de 7 ani închisoare și cu aceasta de 8 ani și 4 luni închisoare, în susținerea celor oral învederate depune cerere formulată în scris din partea clientului său.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, asupra cererii formulată de apărătorul apelantului inculpat solicită respingerea acesteia pentru că nu a făcut obiectul analizei și soluționării instanței de fond. De asemenea solicită ase avea în vedere decizia pronunțată în Recurs in interesul legii potrivit căreia nu pot fi dispuse contopiri în calea de atac câtă vreme acestea nu au făcut obiectul analizei de către instanța de fond, cel mult apelantul se poate referi la modalitatea în care a fost soluționată cauza sa la fond și nu poate formula în apel o cerere de contopire a pedepselor, acestea putând face obiectul unei cereri separate

Curtea, după deliberare, respinge cererea de contopire având în vedere că cererea nu a făcut obiectul acestui dosar și existența Recursului în interesul legii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție potrivit cu care nu pot fi dispuse contopiri în calea de atac câtă vreme acestea nu au făcut obiectul analizei de către instanța de fond.

Instanța în temeiul prev.art.420al.4 C.p.p. întrebă inculpatul dacă dorește să dea declarație în fata Curții de apel.

Inculpatul având cuvântul, arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței și își menține declarațiile date anterior.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat, arata că inculpatul a formulat apel împotriva sentinței penale nr.1042/06.05.2015 pronunțată de JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI, în dosarul nr._ 4/2015.

Arata că apelul vizează reindividualizarea judiciară a pedepsei de 8 ani și 4 luni închisoare, pe care acesta o apreciază ca fiind prea mare.

Solicită a se reanaliza probatoriile cu referire la împrejurările comiterii faptelor și la gravitatea faptelor pentru care a fost condamnat.

Mai solicită a se avea în vedere circumstanțele atenuante respectiv că acesta a avut o atitudine sinceră de recunoaștere și regret a faptei, este o persoană tânără care în fața instanței de fond a solicitat aplicarea prev.art.396 al.10 NC.p.p.

Concluzionând solicită admiterea apelului declarat de inculpat și a i se reduce din pedeapsă în condițiile în care a regretat sincer comiterea infracțiunii și a conștientizat gravitatea acesteia.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea apelului declarata de inculpat, ca fiind nefondat, apreciind că pedeapsă aplicată acestuia este corect individualizată.

Instanța de fond a avut în vedere gravitatea faptei comise respectiv aceea de tâlhărie calificată, circumstanțele comiterii infracțiunii pe timp de noapte, prin smulgerea poșetei părții vătămate și împingerea acesteia care s-a dezechilibrat și s-a lovit.

De asemenea solicită a se avea în vedere că inculpatul s-a folosit de un cuțit pentru a amenința martorul, care a sărit în ajutorul părții vătămate, și în acest fel să-și asigure scăparea.

Privind circumstanțele personale solicită a se avea în vedere că inculpatul a suferit multiple condamnări și nu în ultimul rând a se avea în vedere că acesta fusese liberat la data de 19.12.2014 iar fapta pentru care este judecat în prezenta cauză a fost comisă la 9 ianuarie 2015.

Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, consideră că pedeapsa ce i s-a aplicat este prea mare, prejudiciul a fost recuperat și solicită a i se reduce din pedeapsă

CURTEA,

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.1042/06.05.2015 Judecătoria Sectorului 4 București, în baza art. 233-234 alin. 1 lit. a și d Cp cu aplic. 41 alin. 1 Cp, art. 396 alin. 10 Cpp și art. 43 alin. 5 Cp, a condamnat pe inculpatul L. Ș. T., fiul lui M. și E., născut la 30.12.1987, în București, CNP_, cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, recidivist, domiciliat în ., ., jud. I., în prezent încarcerat în Penitenciarul București Rahova, la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată în stare de recidivă postexecutorie (faptă comisă la 09.01.2015 asupra și în dauna persoanei vătămate T. A. E.).

În baza art. 67 alin. 2 Cp și art. 68 alin. 1 lit. c Cp, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cp pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 1, 3 Cp, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cp pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 288 alin. 1 Cp cu aplic. art. 41 alin. 1 Cp, art. 396 alin. 10 Cpp și art. 43 alin. 5 Cp, a condamnat pe inculpatul L. Ș. T. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neexecutarea sancțiunilor penale (faptă din 09.01.2015).

În baza art. 38 alin. 1 Cp-art. 39 alin. 1 lit. b Cp a contopit pedepsele stabilite anterior și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, sporită cu 4 luni închisoare, inculpatul având de executat în final o pedeapsă de 8 (opt) ani și 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 68 alin. 1 lit. c Cp rap. 45 alin 1 Cp, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cp pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale rezultante.

În baza art. 65 alin. 1, 3 Cp rap. la art. 45 alin. 5 Cp, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cp pe durata pedepsei principale rezultante.

În baza art. 72 alin. 1 Cp, a dedus din pedeapsa principală rezultantă perioada reținerii și arestării preventive de la 09.01.2015 la zi.

În baza art. 399 alin. 1, 4 Cpp, a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

A luat act că persoana vătămată T. A. E., domiciliată în comuna Merișani, ., având reședința în București, ., ., ., sector 4, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 112 alin. 1 lit. c Cp, a confiscat de la inculpat un cuțit tip briceag cu lama de aproximativ 8 cm și mâner din metal de culoare negru, ridicat și indisponibilizat de organele de poliție conform dovezii . nr._/21.01.2015 (f. 88 d.u.p.).

În baza art. 7 alin. 1 și 2 din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 274 alin. 1 Cpp, a obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului, în cuantum de 300 lei, s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 273/P/2015 din data de 05.02.2015, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București a dispus trimiterea în judecată a inculpatului L. Ș. T., cercetat în stare de arest preventiv sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie calificată și neexecutarea sancțiunilor penale, prev. de art. 233-234 alin. 1 lit. a, d Cp și de art. 288 alin. 1 Cp, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp și art. 41 alin. 1 Cp. Cauza a fost înregistrată pe rol la data de 05.02.2015, sub nr._ .

În fapt, prin actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență că la data de 09.01.2015, pe timp de noapte, inculpatul L. Ș. T. a smuls din mâna persoanei vătămate T. A. E. un telefon mobil în valoare de 1.000 lei, după care a împins-o, iar după ce persoana vătămată și martorul Groasă V. au pornit în urmărirea sa, cel din urmă reușind să-l imobilizeze, inculpatul l-a amenințat pe martor cu un cuțit pentru a-și asigura scăparea. S-a mai reținut că la aceeași dată inculpatul a fost prezent în municipiul București, deși știa că prin sentința penală nr. 405/2013 a Judecătoriei Cornetu se menținuse măsura de siguranță a interzicerii de a se afla în localitatea amintită pe o perioadă de 2 ani, după executarea unei pedepse de 7 ani închisoare din care inculpatul a fost liberat la termen, la data de 19.12.2014.

În susținerea situației de fapt reținute în actul de sesizare s-au indicat următoarele mijloace de probă, administrate în cursul urmăririi penale: declarații persoană vătămată T. A. E.; proces-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente; alte planșe fotografice; proces-verbal de depistare; înscrisuri (bilet de ieșire din spital din data de 09.01.2015, copia fișei de cazier judiciar a inculpatului, copie conformă cu originalul a sentinței penale nr. 405/22.07.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetul ăn dosarul nr._, bilet de liberare din Penitenciarul G.-nr._/2014); proces-verbal de recunoaștere de pe planșă foto și fotografiile aferente; declarații suspect L. Ș. T.; declarații inculpat L. Ș. T.; declarații martor Groasă V..

Sub aspectul laturii civile s-a învederat că persoana vătămată a precizat că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Pe parcursul urmăririi penale inculpatul a fost cercetat în stare de arest preventiv, cu respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale, fiind asistat de apărător din oficiu.

Prin ordonanța emisă de DGPMB-Secția 16 Poliție inculpatul a fost reținut pe o durată de 24 de ore, de la 09.01.2015, ora 22:10 la 10.01.2015, ora 22:00, punându-se în mișcare și acțiunea penală împotriva sa, iar prin încheierea nr. 2/10.01.2015 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 4 București (dosar nr._ ) s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile, de la 10.01.2015 la 08.02.2015, inclusiv, fiind emis MAP nr. 2/DL/10.01.2015. Măsura a fost prelungită de judecătorul de cameră preliminară, conform art. 348 Cpp, pentru o durată de 30 zile, prin încheierea din data de 06.02.2015.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 06.03.2015, ora 10:40, în baza art. 346 alin. 2 Cpp, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul sus-arătat, dispunându-se începerea judecății și stabilirea termenului de judecată pentru data de 31.03.2015. S-a stabilit termen pentru verificarea și temeinicia arestării preventive la aceeași dată (ora 11:30), iar prin încheierea instanței din 03.03.2015, ora 18:30, s-a dispus, conform art. 362 Cpp, menținerea arestării preventive a inculpatului.

În cursul judecății, în ședința publică din 31.03.2015, după o expunere succintă a actului de sesizare și aducerea la cunoștință a disp. art. 374 alin. 2 Cpp, inculpatul a arătat că recunoaște în totalitate fapta reținută în rechizitoriu, solicitând ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală, înțelegând astfel să beneficieze de disp. art. 396 alin. 10 Cpp privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției. La aceeași dată a fost audiat inculpatul, declarația acestuia de recunoaștere fiind consemnată și atașată la dosar, după semnare. Totodată, instanța, după luarea concluziilor procurorului și apărătorului inculpatului, a admis cererea inculpatului de aplicare a disp. 374 alin. 4 cu referire la art. 396 alin. 10 Cpp. Procurorul și inculpatul nu au solicitat administrarea de probe, cel din urmă, la interpelarea instanței, manifestându-și acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunității în ipoteza în care va fi găsit vinovat. În temeiul art. 362 Cpp s-a menținut starea de arest a inculpatului, dispunându-se atașarea unei copii cu toate mențiunile de pe sentința penală nr. 209/2012 a Judecătoriei Moreni (contopire pedepse).

La dosar au fost atașate fișa de cazier judiciar inculpatului, precum și copia sentinței penale sus-menționate.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

La data de 09.01.2015, în jurul orelor 21:50, în timp ce se deplasa către serviciu pe ., persoana vătămată T. A. E. (de profesie agent de poliție) purta o convorbire cu ajutorul unui telefon mobil marca Samsung S 3, în valoare de 1.000 lei. La un moment dat de persoana vătămată s-a apropiat inculpatul L. Ș. T. care a abordat-o, întrebând-o cât este ceasul. În momentul în care persoana vătămată a luat telefonul de la ureche și s-a uitat la ceasul afișat pe ecran pentru-i răspunde, inculpatul i-a smuls telefonul din mână și a împins-o. Ca urmare a acestei violențe persoana vătămată a căzut pe carosabil și s-a lovit la genunchi, rupându-și și pantalonii. După sustragerea telefonului, inculpatul a traversat în alergare . vătămată s-a ridicat de jos și a alergat după inculpat, observând că acesta fuge dinspre Șos. Olteniței către .>

În timp ce alerga după inculpat, persoana vătămată a observat că din direcția opusă (.. Olteniței) venea un autoturism taxi Dacia L. aparținând firmei Taxi Pelicanul, cu nr. de înmatriculare_, condus de numitul Groasă V..Persoana vătămată i-a făcut semn șoferului să oprească, a urcat în autoturism și i-a cerut să o ajute să-l prindă pe inculpat, totodată persoana vătămată apelând numărul 112 de pe telefonul taximetristului. Numitul Groasă V. a întors mașina și împreună cu persoana vătămată au pornit în urmărirea inculpatului, nescăpându-l din vedere niciun moment. În timp ce se deplasau pe ., numitul Groasă V. a oprit mașina în apropierea inculpatului, după care el și persoana vătămată au pornit în alergare după acesta. Pe ., sector 4, după o alergare de circa 100-200 m, Groasă V. a reușit să-l ajungă pe inculpat care a aruncat pe jos telefonul sustras, acesta fiind recuperat de persoana vătămată. La scurt timp, Groasă V. l-a pus la pământ pe inculpat, care opunea rezistență, acesta din urmă scoțând la vedere un cuțit tip briceag cu lama de aproximativ 8 cm, amenințându-l cu înjunghierea pe numitul Groasă V. pentru a-i da drumul. Nelăsându-se intimidat, Groasă V. l-a dezarmat pe inculpat și a reușit să-l rețină pe acesta până la sosirea lucrătorilor Secției 16 Poliție, aceștia încătușându-l și conducându-l la sediul unității pentru continuarea cercetărilor. Totodată, lucrătorii de poliție au ridicat de la Groasă V. arma cu care inculpatul îl amenințase.

După prinderea inculpatului persoana vătămată s-a prezentat la camera de gardă a Spitalului Clinic de Urgență B. A. unde a primit diagnosticul de contuzie genunchi drept și i s-a recomandat tratament analgezic, nefiind internată.

Inculpatul a săvârșit fapta pe raza sectorului 4 a municipiului București după liberarea sa (la termen) din penitenciar la data de 19.12.2014, deși avea cunoștință că are interdicție de a se afla în această localitate, ca urmare a menținerii acestei măsuri de siguranță prin sentința penală nr. 405 2013 a Judecătoriei Cornetu pe o durată de 2 ani după executarea unei pedepse de 7 ani închisoare. Inițial măsura de siguranță fusese luată prin sentința penală nr. 1789/2009 a Judecătoriei Sectorului 4 București prin care inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă de 7 ani închisoare, pedeapsă ce a fot contopită în pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare aplicată de Judecătoria Cornetu care l-a judecat pentru două infracțiuni de furt calificat în formă continuată și o infracțiune de furt calificat (3 acte materiale săvârșite în minorat, o faptă săvârșită în minorat și 3 acte materiale săvârșite în majorat).

Situația de fapt expusă a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv: procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit de lucrători de poliție din cadrul DGPMB-Secția 16 Poliție, plângerea și declarațiile persoanei vătămate T. A. E., procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto întocmită cu acel prilej care înfățișează locul în care persoana vătămată a fost deposedată prin violență de un telefon mobil (smulgere urmată de împingere), cuțitul folosit de inculpat pentru a-și asigura scăparea, precum și vestimentația persoanei vătămate – rupturi ale pantalonilor la nivelul genunchilor, declarațiile martorului Groasă V. (taximetristul care a intervenit în ajutorul victimei și care l-a dezarmat și imobilizat pe inculpat), biletul de consultație medicală a persoanei vătămate emis de Spitalul B. A., planșă foto înfățișând telefonul sustras persoanei vătămate, procesul-verbal de recunoaștere după fotografie și planșa foto în care martorul Groasă V. indică pe inculpatul L. Ș. T. ca fiind persoana pe care a urmărit-o împreună cu victima, imobilizând-o apoi până la sosirea organelor de poliție, copia sentinței penale nr. 405/2013 a Judecătoriei Cornetu, biletul de liberare din Penitenciarul G. nr._/2014/19.12.2014 emis de Penitenciarul G. și dovada de ridicare a cuțitului folosit de inculpat pentru a-și asigura scăparea.

Toate acestea s-au coroborat cu declarațiile de recunoaștere a faptelor date de inculpat la urmărirea penală și în fața instanței, acesta arătând că, în timp ce se afla în București, nesocotind interdicția de a se afla în această localitate, a deposedat pe persoana vătămată de un telefon mobil, smulgându-i-l din mână și apoi a amenințat pe martorul Groasă V. cu un cuțit pentru a-și asigura scăparea.

Declarațiile persoanei vătămate, procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșa foto înfățișând vestimentația acesteia (pantalonii rupți la nivelul genunchilor) și biletul medical care relevă o contuzie la nivelul genunchiului drept au contrazis susținerea inculpatului de la urmărirea penală, conform căreia nu a împins pe persoana vătămată după ce s-a împosedat cu telefonul acesteia, motiv pentru care instanța a înlăturat-o ca nesinceră. Versiunea inculpatului, conform căreia este posibil ca victima să fi căzut în timp ce alerga după el, a fost apreciată ca fiind puțin probabilă, având în vedere că într-o asemenea ipoteză înscrisul medical ar fi pus în evidență și leziuni (escoriații) la nivelul palmelor generate de o cădere precedată de împiedicare în timpul alergării. S-a constata că astfel de urmări nu se regăsesc nici în declarațiile persoanei vătămate și nici în procesul-verbal de cercetare locală și planșele foto înfățișând pe persoana vătămată.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului, care la data de 09.01.2015, pe timp de noapte, în timp ce se afla pe ., a deposedat prin violență (smulgere urmată de împingere) pe persoana vătămată de un telefon mobil în valoare de 1.000 lei, după care, pentru a-și asigura scăparea, a amenințat cu un cuțit pe martorul Groasă V. care reușise să-l prindă, întrunește sub aspect obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233-234 alin. 1 lit. a și d Cp.

S-a mai apreciat că fapta aceluiași inculpat, care la aceeași dată s-a aflat în municipiul București, sustrăgându-se măsurii de siguranță a interzicerii de a se afla în această localitate, dispusă printr-o hotărâre penală definitivă pe o durată de 2 ani după executarea unei pedepse de 7 ani închisoare din care s-a liberat la 19.12.2014, întrunește sub aspect obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de neexecutarea sancțiunilor penale. Trebuie observat că începând cu data de 01.02.2014 (. actualului Cod penal măsura de siguranță a interzicerii de a se afla într-o anume localitate (art. 112 lit. d VCp și art. 116 VC) a fost inserată, ca și pedeapsă complementară, în cuprinsul art. 66 alin. 1 lit. l Cp, încălcarea acesteia păstrându-și în consecință și la acest moment valența penală conferită de vechea reglementare (infracțiunea de nerespectarea hotărârilor judecătorești prev. de art. 271 alin. 4 VCp).

Tot în ce privește încadrarea juridică, din datele oferite de fișa de cazier judiciar și de hotărârile judecătorești aflate la dosar, instanța a constatat că faptele din prezenta cauză au fost săvârșite după considerarea ca executată, însă înainte de împlinirea termenului de reabilitare, a pedepsei rezultante de 7 ani închisoare ce a fost aplicată prin sentința penală nr. 405/22.07.2013 a Judecătoriei Cornetu, definitivă prin nerecurare la 05.08.2013 (sentință care a anulat și mandatul de executare contopire pedepse emis de Judecătoria Moreni în baza s.p. nr. 209/2012), inculpatul fiind încarcerat la 07.09.2009 și liberat la termen la 19.12.2014. Prin urmare, s-a apreciat că, în speță, sunt incidente și dispozițiile ce reglementează recidiva postexecutorie, prevăzute de art. 41 alin. 1 Cp.

Vinovăția inculpatului fiind dovedită, pe baza probelor administrate în raport cu fapta care a făcut obiectul judecății, instanța a dispus condamnarea acestuia, iar la proporționalizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită pentru infracțiunea săvârșită, va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev.de art.74 Cp.

În acest sens, a tinut seama de gradul de pericol social ridicat al faptei, dat de îndrăzneala activității infracționale ce s-a executat în baza unei rezoluții premeditate, de modul și locul comiterii actului de sustragere (pe timp de noapte și prin folosire de acte de violență de intensitate redusă care nu au afectat integritatea corporală a victimei și prin folosirea amenințării cu un cuțit față de un taximetrist care îl imobilizase, pentru a-și asigura scăparea), de împrejurarea că fapta a vizat o victimă vulnerabilă (persoană de sex feminin cu posibilități de ripostă reduse), de rezultatul faptei constând într-un prejudiciu material de o valoare consistentă (1.000 lei, conform evaluării făcute la urmărirea penală de persoana vătămată) care a fost recuperat în natură, de scopul urmărit (obținerea facilă de bunuri ușor valorificabile), precum și de conduita procesuală cooperantă și în general sinceră vădită de inculpat pe parcursul procesului.

Instanța a ținut seama și de circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv de nivelul de educație relativ scăzut (8 clase primare), de vârstă (28 de ani) și de potențialul criminogen constând în lipsa unei ocupații și a unui loc de muncă.

De asemenea, în considerarea datelor oferite de fișa de cazier judiciar, instanța a observat că inculpatul este cunoscut antecedente penale (recidivist postexecutoriu), suferind 5 condamnări pentru fapte contra patrimoniului (furt calificat și tâlhărie), fapt ce dovedește incorigibilitate și perseverență pe calea săvârșirii de fapte antisociale.

Totodată, în considerarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cpp aplicabile în speță ca urmare a recunoașterii necondiționate a faptelor, instanța a stabilit pedepse principale cu închisoarea ale căror limite legale (3 ani -10 ani și 3 luni-2 ani) au fost reduse cu o treime ca urmare a aplicabilității art. 396 alin. 10 Cp. În considerarea disp. art. 79 Cp, la stabilirea pedepselor s-a ținut seama și de dispozițiile art. 43 alin. 5 Cp privind tratamentul penal al recidivei postexecutorii (majorarea cu jumătate a limitelor de pedeapsă ce constituie al doilea termen al acestei forme de pluralitate de infracțiuni). Pedepsele, care au fost orientate între medie și maximul redus ca urmare a incidenței art. 396 alin. 10 Cpp, s-a dispus să fie executate în regim privativ de libertate, instanța apreciind că numai în acest fel inculpatul va fi determinat ca pe viitor să adopte o atitudine de respect față de valorile sociale și să nu mai comită fapte de natură penală.

Ținând seama că infracțiunile din cauză au fost săvârșite de inculpat înainte de a fi definitiv condamnat pentru vreuna din ele, instanța a dat eficiență regulilor ce guvernează concursul de infracțiuni.

Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că persoana vătămată T. A. E. și-a recuperat prejudiciul (telefonul mobil sustras de inculpat), motiv pentru care, ținând seama și de principiul disponibilității acțiunii civile, s-a luat act că aceasta nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul L. Ș., care, prin apărătorul său, a arătat că apelul său vizează reindividualizarea judiciară a pedepsei de 8 ani și 4 luni închisoare, pe care o apreciază ca fiind prea mare.

A solicitat a se reanaliza probatoriile cu referire la împrejurările comiterii faptelor și la gravitatea faptelor pentru care a fost condamnat și a se avea în vedere circumstanțele atenuante respectiv că acesta a avut o atitudine sinceră de recunoaștere și regret a faptei, este o persoană tânără care în fața instanței de fond a solicitat aplicarea prev.art.396 al.10 NC.p.p.

Concluzionând, inculpatul a solicitat admiterea apelului declarat și a i se reduce din pedeapsă în condițiile în care a regretat sincer comiterea infracțiunii și a conștientizat gravitatea acesteia.

Analizând sentința atacată pe baza motivelor invocate, dar și din oficiu, în limitele devoluate, Curtea apreciază apelul declarat ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:

Prin sentința penală nr.1042/06.05.2015 Judecătoria Sectorului 4 București, în baza art. 233-234 alin. 1 lit. a și d Cp cu aplic. 41 alin. 1 Cp, art. 396 alin. 10 Cpp și art. 43 alin. 5 Cp, a condamnat pe inculpatul L. Ș. T., la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată în stare de recidivă postexecutorie (faptă comisă la 09.01.2015 asupra și în dauna persoanei vătămate T. A. E.).

În baza art. 65 alin. 1, 3 Cp, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cp pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. 1 Cp-art. 39 alin. 1 lit. b Cp a contopit pedepsele stabilite anterior și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, sporită cu 4 luni închisoare, inculpatul având de executat în final o pedeapsă de 8 (opt) ani și 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 72 alin. 1 Cp, a dedus din pedeapsa principală rezultantă perioada reținerii și arestării preventive de la 09.01.2015 la zi.

În baza art. 399 alin. 1, 4 Cpp, a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

A luat act că persoana vătămată T. A. E.,, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Curtea, față de probele administrate și descrise mai sus, apreciază că inculpatul a comis faptele si in mod corect prima instanță a reținut comiterea infracțiunilor de către inculpat, aspect ce atrage răspunderea penală a acestuia.

Curtea apreciaza ca rolul prioritar al pedepsei este acțiunea de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, nu acela al represiunii, deoarece numai acțiunea de prevenire poate avea efecte benefice în ceea ce privește adaptarea conduitelor destinatarilor legii penale, și dezvoltarea conștiinței juridice și morale a membrilor societății și numai dacă obiectiv, atingerea adusă valorilor sociale ocrotite de norma penală ar putea să se repete, trebuie utilizată constrângerea.

Necesitatea aplicării unei pedepse și evaluarea cuantumului acesteia trebuie să se înfăptuiască sub semnul fermității care nu însemnă aplicarea unei pedepse severe, ci a unui tratament penal corespunzător, adecvat pericolului social al faptei și persoanei făptuitorului, apt să-și realizeze cu maximă eficiență finalitatea educativ – preventivă.

Cu privire la cuantumul si modalitatea de executare a pedepsei, Curtea apreciază că funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii care se țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, să se adapteze normelor de conviețuire socială înțelese în sens larg.

Desi modalitatea de executare aleasă este una justă-legala, cuantumul pedepselor nu este de natură să fundamenteze proporționalitatea între scopul reeducării inculpatului și așteptările societății față de actul de justiție realizat sub aspectul ordinii de drept încălcate.

Curtea apreciaza ca stabilirea unei pedepse pentru infr. prev. de art. 233-234 alin. 1 lit. a și d Cp orientate catre mediu din pedeapsa prevazuta de lege, in modalitatea executarii, este justă, legala si temeinica si corespunde scopului pedepsei.

Pentru considerentele anterior expuse, în baza art. 421 alin. 2 lit. a C.pr.pen. va admite apelul declarat de către inc. L. S. T.; va desființa în parte sentința penală apelată, și rejudecând, în fond, va descontopi pedeapsa rezultantă de 8 ani si 4 luni închisoare aplicată inculpatului în pedepsele ei componente, pe care le va repune în individualitatea lor, rezultând pedepsele de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infr. prev. de art. 233 alin.1- art. 234 alin.1 lit. a si d C.p. cu aplic. art. 43 alin. 5 C.p. și respectiv 1 an închisoare pentru săvârșirea infr. prev. de art. 288 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 43 alin. 5 C.p.; va reduce pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infr. prev. de art. 233 alin.1- art. 234 alin.1 lit. a si d C.p. cu aplic. art. 41 al. 1, 43 alin.5 C.p. și art. 396 al. 10 C.pr.pen. la 5 ani închisoare, va menține pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru săvârșirea infr. prev. de art. 288 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 41 al. 1, 43 alin. 5 C.p. și art. 396 al. 10 C.pr.pen.; în baza art. 38 alin. 1 – 39 alin.1 lit. b C.p. va contopi pedepsele stabilite și va aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare sporita cu o treime din pedeapsa de 1 an, respectiv cu 4 luni, urmând ca inculpatul să execute 5 ani și 4 luni închisoare; va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu contravin prezentei; în baza art. 72 C.p. va deduce din pedeapsa principala rezultanta perioada reținerii și arestării preventive de la 09.01.2015 la zi; în baza art. 275 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia; onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 260 lei, va fi avansat din fondurile MJ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

In baza art. 421 alin. 2 lit. a C.pr.pen. admite apelul declarat de catre inc. L. S. T. împotriva sentinței penale nr. 1042/06.05.2015 a Judecătoriei Sectorului 4 București:

Desființează în parte sentința penală apelată, și rejudecând în fond:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 8 ani si 4 luni închisoare aplicată inculpatului în pedepsele ei componente, pe care le repune în individualitatea lor, rezultând pedepsele de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infr. prev. de art. 233 alin.1- art. 234 alin.1 lit. a si d C.p. cu aplic. art. 43 alin. 5 C.p. și respectiv 1 an închisoare pentru săvârșirea infr. prev. de art. 288 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 43 alin. 5 C.p.

Reduce pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infr. prev. de art. 233 alin.1- art. 234 alin.1 lit. a si d C.p. cu aplic. art. 41 al. 1, 43 alin.5 C.p. și art. 396 al. 10 C.pr.pen. la 5 ani închisoare.

Menține pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru săvârșirea infr. prev. de art. 288 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 41 al. 1, 43 alin. 5 C.p. și art. 396 al. 10 C.pr.pen.

În baza art. 38 alin. 1 – 39 alin.1 lit. b C.p. contopește pedepsele stabilite si aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare sporita cu o treime din pedeapsa de 1 an, respectiv cu 4 luni, urmând ca inculpatul să execute 5 ani și 4 luni închisoare.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu contravin prezentei.

În baza art. 72 C.p. deduce din pedeapsa principala rezultanta perioada reținerii și arestării preventive de la 09.01.2015 la zi.

În baza art. 275 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 260 lei, va fi avansat din fondurile MJ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26.06.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C. C. D. C. S.

GREFIER,

D. P.

← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 934/2015. Curtea de...		Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr.... →

Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 967/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 967/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI