Traficul de influenţă. Art.291 NCP. Decizia nr. 87/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 87/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-01-2016 în dosarul nr. 87/2016
DOSAR NR._ (_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.87/A
Ședința publică de la 26.01.2016
Curtea constituită din:
P. - A. S. N.
JUDECĂTOR - R. G.
GREFIER - S. N.
* * * * * *
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă ÎCCJ – Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de procuror M. S..
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă ÎCCJ – D. și de inculpații S. I. S. și I. D. împotriva sentinței penale nr.1802/27.10.2015 pronunțate de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 12.01.2016, fiind consemnate in încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie penală, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen de pronunțare pentru astăzi, 26.01.2016, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1802 din 27.10.2015 pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală în temeiul disp . art 291 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000,, cu aplicarea art 396 alin 10 din Cpp a fost condamnat inculpatul S. S., la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În temeiul dispozițiilor art 327 alin 3 din Codul penal, cu aplicarea art 396 alin 10 din Cpp a fost condamnat inculpatul S. S. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În temeiul dispozițiilor art. 48 din Codul penal rap. la art. 320 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art 396 alin alin 10 din Cpp a fost condamnat inculpatul S. S. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În temeiul dispozițiilor art 38 alin 1, 39 din Cp inculpatul execută pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care s-a adăugat sporul de 8 luni închisoare, ce reprezintă 1/3 din totalul celorlalte pedepse,astfel că în final inculpatul execută pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare.
În temeiul dispozițiilor art 399 alin 1 din CPP a fost menținută măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul S. S..
S-a luat act ca inculpatul S. S. este arestat în altă cauză .
În temeiul dispozițiilor art. 48 din Codul penal rap. la art. 320 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art 396 alin 10 din Cpp a fost condamnată inculpata I. D. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În temeiul dispozițiilor art. 327 alin. (3) din Codul penal, cu aplicarea art 396 alin 10 din Cpp a fost condamnată inculpata I. D. la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În temeiul dispozițiilor art 38, 39 din Cp inculpata execută pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care s-a adăugat sporul de 2 luni, ce reprezintă 1/3 din totalul celorlalte pedepse, astfel ca în final inculpata execută pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.
În temeiul disp. art 91 din Cp s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani, în conformitate cu dispozițiile art 92 dinCP.
În temeiul disp. art 93 dinCP pe durata termenului de supraveghere, condamnata va respecta următoarele măsuri de supraveghere ;
a)să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta,
b)să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c)să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile,
d)să comunice schimbarea locului de muncă
e)să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență,
În temeiul disp. art 93 alin 2 din Cp pe durata termenului de supraveghere inculpata va executa și următoarea obligație
d/să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței
În temeiul disp. art 93 alin 3 din Cp pe parcursul termenului de supraveghere, condamnata prestează o muncă neremunerată pe o perioadă de 60 de zile la Primăria Municipiului Oradea .
S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art 96 din Cp cu privire la revocarea suspendării sub supraveghere în cazul nerespectării măsurilor și obligațiilor fixate de instanță.
În temeiul disp. art 241 alin1 lit b din Cpp s-a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpată, în cursul urmăririi penale.
În temeiul dispozițiilor art 112 alin 1 lit a din Cpp s-a confiscat suma de 6650 de euro de la inculpata I. D. .
În temeiul disp. art 291 alin 2 din CP s-a confiscat suma de 3500 euro de la inculpatul S. I. S..
S-a menținut măsura sechestrului asigurator dispus in cursul urmăririi penale asupra sumei de 2.441,72 lei .
In temeiul art.112 lit b C.p.p. s-a confiscat de la inculpata I. D. următoarele bunuri: imprimanta fotografice, scannere, computere, aparate de laminat, ștampile, bunuri ce au fost ridicate cu prilejul percheziției domiciliare.
S-a dispus anularea pașaportul unguresc, cu ., emis pe numele „B. G., și a pașaportului fals,cu ._ emis pe numele M. M., și a cărților de identitate românești, ._, emisă pe numele „U. A.” și, respectiv, ._, emisă pe numele „Marcuș M.
A fost obligat fiecare inculpat la plata a cate 6000 lei cheltuieli judiciare către stat .
Onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul S. S., în etapa Camerei Preliminare s-a avansat din fondul Ministerul Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 348/P/2014 din 15 iunie 2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție- Direcția Națională Anticorupție- Secția de combatere a corupției au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații S. I.-S. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, fals privind identitatea și pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prev. de art. 291 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 327 alin. (3) din Codul penal și art. 48 din Codul penal rap. la art. 320 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din Codul penal si I. D. pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată și pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea, prev. de, art. 48 din Codul penal rap. la art. 320 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal și art. 327 alin. (3) din Codul penal, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din Codul penal.
In fapt, s-a reținut cu privire la inculpatul S. I.-S. că în perioada august - 17 septembrie 2014, a pretins că, prin influența exercitată asupra funcționarilor cu atribuții în emiterea pașapoartelor, avea posibilitatea să obțină pașapoarte false, sens în care a primit de la denunțătoarea C. A., în două tranșe (la 03.09.2014 și, respectiv, la 17.09.2014), suma de 3.500 euro și a acceptat promisiunea sumei de 7.500 euro (la 17.09.2014). Modalitatea de falsificare a documentelor de călătorie implica folosirea aparaturii de tipărire/securizare existente la nivelul instituției de stat care are în atribuții emiterea pașapoartelor. În schimbul „serviciului” oferit, inculpatul a impus două condiții: remiterea sumei de 3.500 euro/pașaport falsificat și o „comandă” de minim 6-7 pașapoarte falsificate, rezultând că pretențiile materiale totalizau o sumă de circa 21.000 euro – 24.500 euro.
În ziua de 17.09.2014, i-a încredințat investigatorului cu identitate reală M. G. un pașaport fals, pe numele „M. M.”, în vederea folosirii fără drept a respectivului document de călătorie, pentru legitimarea și identificarea investigatorului în punctele de frontieră.
În perioada august – septembrie 2014, prin intermediul inculpatei I. D. și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în schimbul sumei de 21.000 euro (6 x 3.500 euro), din care a primit 3.500 euro, a sprijinit activitatea infracțională de falsificare a pașapoartelor, desfășurată de către un autor rămas neidentificat. Ajutorul a constat în racolarea, prin intermediul denunțătoarei C. A., a șase persoane interesate să obțină pașapoarte false, cu „prețul” de 3.500 euro/pașaport, precum și în furnizarea fotografiilor și a informațiilor (privind vârsta, înălțimea și culoarea ochilor), care urmau să fie inserate în documentele de călătorie. Actele materiale privind pașaportul falsificat pe numele „M. M.”, având aplicată fotografia investigatorului cu identitate reală M. G., realizează forma consumată a complicității la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în care sunt absorbite, actele materiale tentate, privind punerea în aplicare a rezoluției infracționale de a ajuta la falsificarea a încă 5 pașapoarte.
In ceea ce o privește pe inculpata I. D. se reține în actul de inculpare că în ziua de 17.09.2014, i-a încredințat inculpatului S. I.-S. un pașaport fals, pe numele „M. M.”, cunoscând că acesta urmează să fie folosit fără drept în punctele de frontieră, de către investigatorul cu identitate reală M. G..
În perioada august – septembrie 2014, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în schimbul sumei de 11.400 euro (6 x 1.900 euro), din care a primit 6.650 euro, același inculpat a sprijinit activitatea infracțională de falsificare a pașapoartelor, desfășurată de către un autor rămas neidentificat. Ajutorul a constat în racolarea, prin intermediul inculpatului S. I.-S., a șase persoane interesate să obțină pașapoarte false, cu „prețul” de 1.900 euro/pașaport, precum și în furnizarea fotografiilor și a informațiilor (privind vârsta, înălțimea și culoarea ochilor), care urmau să fie inserate în documentele de călătorie. Actele materiale privind pașaportul falsificat pe numele „M. M.”, având aplicată fotografia investigatorului cu identitate reală M. G., realizează forma consumată a complicității la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în care sunt absorbite, actele materiale tentate, privind punerea în aplicare a rezoluției infracționale de a ajuta la falsificarea a încă 5 pașapoarte.
În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații S. I.-S. si I. D. si au învederat instanței că recunosc în totalitate faptele pentru care au fost trimiși în judecată solicitând judecarea în procedură simplificată si aplicarea dispoz. art. 396 alin. 10 C.p.p.
Din declarația inc. I. D. a rezultat că la data de 17. 09. 2014 i-a înmânat inc. S. I.-S. un pașaport fals pe numele M. M., pașaport despre care cunoștea că este fals si urma să fie folosit la punctele de frontieră.
Referitor la circumstanțele sale personale inculpata a învederat că este administrator la o firmă cu sediul în Ungaria, nu are antecedente penale si este de acord să presteze muncă în folosul comunității.
Din declarația inc. S. I.-S. rezultă că în perioada august –septembrie 2014 a pretins că are influență asupra funcționarilor cu atribuții în emiterea pașapoartelor si a primit de la denunțătoarea C. A. suma de 3500 euro si a acceptat promisiunea sumei de 7500 euro în scopul procurării unor pașapoarte falsificate. Totodată, la data de 17.09. 2014 i-a înmânat investigatorului M. G. un pașaport fals întocmit pe numele M. M. si efectiv a primit suma de 3500 euro.
A mai relevat inculpatul că a purtat discuții cu denunțătoarea C. A. referitoare la emiterea unui număr de aprox. 5 pașapoarte iar aceasta din urmă i-a prezentat fotografiile persoanelor ce urmau să fie aplicate pe acele documente.
Referitor la circumstanțele personale, inculpatul a precizat că lucrează la o firmă în calitate de muncitor necalificat, este student în anul III la facultatea de D. si este de acord să presteze muncă în folosul comunității.
Din adresa remisă de P. ÎCCJ-D.N.A., Tribunalului București a rezultat că într-adevăr, inculpatul a denunțat implicarea inculpatei I. D. aspect care a condus si facilitat punerea sub învinuire a acesteia însă se apreciază în final că nu se impune aplicarea în speță a art. 19 din Legea nr. 682/2002 întrucât faptele denunțate de inculpat nu au un caracter grav, în conformitate cu definiția legală din art. 2 pct. 3 lit. h din Lg. Nr. 682/2002.
Tot în cursul cercetării judecătorești IGPR Bihor a comunicat Tribunalului București că prin încheierea de ședință din data de 14. 10.2015 a Tribunalului Bihor s-a dispus arestarea preventivă a inc. S. I.-S. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 196 alin. 1,3,4 si art. 336 alin. 2 Cod penal cu apl. art. 38 alin. 2 Cod penal.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut aceeași situație de fapt ca cea prezentată în rechizitoriu, stabilind totodată că:
Fapta inculpatului S. I.-S., constând în aceea că în perioada august - 17 septembrie 2014, a pretins că, prin influența exercitată asupra funcționarilor cu atribuții în emiterea pașapoartelor, avea posibilitatea să obțină pașapoarte false, sens în care a primit de la denunțătoarea C. A., în două tranșe (la 03.09.2014 și, respectiv, la 17.09.2014), suma de 3.500 euro și a acceptat promisiunea sumei de 7.500 euro (la 17.09.2014). Modalitatea de falsificare a documentelor de călătorie implica folosirea aparaturii de tipărire/securizare existente la nivelul instituției de stat care are în atribuții emiterea pașapoartelor. În schimbul „serviciului” oferit, inculpatul a impus două condiții: remiterea sumei de 3.500 euro/pașaport falsificat și o „comandă” de minim 6-7 pașapoarte falsificate, rezultând că pretențiile materiale totalizau o sumă de circa 21.000 euro – 24.500 euro întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Fapta aceluiași inculpat care în ziua de 17.09.2014, i-a încredințat investigatorului cu identitate reală M. G. un pașaport fals, pe numele „M. M.”, în vederea folosirii fără drept a respectivului document de călătorie, pentru legitimarea și identificarea investigatorului în punctele de frontieră întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea, prev. de art. 327 alin. (3) din Codul penal.
Fapta inculpatului S. I.-S. constând în aceea că în perioada august – septembrie 2014, prin intermediul inculpatei I. D. și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în schimbul sumei de 21.000 euro (6 x 3.500 euro), din care a primit 3.500 euro, a sprijinit activitatea infracțională de falsificare a pașapoartelor, desfășurată de către un autor rămas neidentificat. Ajutorul a constat în racolarea, prin intermediul denunțătoarei C. A., a șase persoane interesate să obțină pașapoarte false, cu „prețul” de 3.500 euro/pașaport, precum și în furnizarea fotografiilor și a informațiilor (privind vârsta, înălțimea și culoarea ochilor), care urmau să fie inserate în documentele de călătorie. Actele materiale privind pașaportul falsificat pe numele „M. M.”, având aplicată fotografia investigatorului cu identitate reală M. G., realizează forma consumată a complicității la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în care sunt absorbite, actele materiale tentate, privind punerea în aplicare a rezoluției infracționale de a ajuta la falsificarea a încă 5 pașapoarte întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 320 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal.
Pentru fiecare din infracțiunile săvârșite instanța a aplicat inculpatului câte o pedeapsă cu închisoarea la individualizarea căreia va avea în vedere criteriile generale prev. de art. 74 Cod penal respectiv, împrejurările si modul de comitere a faptelor, starea de pericol creată, dar si conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii si în cursul procesului penal.
Pe lângă pericolul social concret al faptelor comise constând în lezarea normelor de drept privitoare la trecerea legală a frontierei de stat, tribunalul a avut în vedere si circumstanțele personale ale inculpatului constând în existența unui loc de muncă si a faptului că urmează cursurile Facultății de D., dar si aspectul că până la judecarea cauzei pe fond a fost arestat preventiv într-o altă cauză pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 196 alin. 1,3,4 si respectiv art. 336 alin. 2 Cod penal .
In raport de aspectul că inculpatul a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată tribunalul a dat eficiență disp.art. 396 alin. 10 C.p.p. referitoare la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile comise.
Totodată, a constatat că nu se impune reținerea disp. art. 19 din Lg. Nr. 682/2002 întrucât în pofida faptului că a formulat un denunț si a facilitat tragerea la răspundere penală a inc. I. D., faptele denunțate de acesta nu se circumscriu dispozițiilor prev. de art. 19 din Legea nr. 682/2002 sub aspectul caracterului grav al infracțiunilor comise de persoana denunțată . Art. 2 pct. 3 lit. h din Lg. Nr. 682/2002 face o enumerare a infracțiunilor denunțate pentru care se pot aplica aceste dispoziții în care se regăsesc infracțiuni cum sunt: genocid, terorism, omor, trafic de minori, spălare de bani precum si orice altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii al cărei maxim special este de cel puțin 10 ani.
Infracțiunile denunțate de inculpat nu se regăsesc în enumerarea dispozițiilor legale mai sus-amintite si nici nu sunt pedepsite cu pedepse al căror maxim să fie de cel puțin 10 ani închisoare.
In ceea ce privește modalitatea de executare Tribunalul a apreciat că scopul educativ-preventiv al pedepselor poate fi atins numai prin executarea acestora în regim de detenție.
Fapta inculpatei I. D. constând în aceea că în ziua de 17.09.2014, i-a încredințat inculpatului S. I.-S. un pașaport fals, pe numele „M. M.”, cunoscând că acesta urmează să fie folosit fără drept în punctele de frontieră, de către investigatorul cu identitate reală M. G. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea, prev. de art. 327 alin. (3) din Codul penal.
Fapta inculpatei I. D. constând în aceea că în perioada august – septembrie 2014, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în schimbul sumei de 11.400 euro (6 x 1.900 euro), din care a primit 6.650 euro, a sprijinit activitatea infracțională de falsificare a pașapoartelor, desfășurată de către un autor rămas neidentificat. Ajutorul a constat în racolarea, prin intermediul inculpatului S. I.-S., a șase persoane interesate să obțină pașapoarte false, cu „prețul” de 1.900 euro/pașaport, precum și în furnizarea fotografiilor și a informațiilor (privind vârsta, înălțimea și culoarea ochilor), care urmau să fie inserate în documentele de călătorie. Actele materiale privind pașaportul falsificat pe numele „M. M.”, având aplicată fotografia investigatorului cu identitate reală M. G., realizează forma consumată a complicității la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în care sunt absorbite, actele materiale tentate, privind punerea în aplicare a rezoluției infracționale de a ajuta la falsificarea a încă 5 pașapoarte întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 320 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal.
Pentru fiecare dintre infracțiunile săvârșite instanța va aplica inculpatei câte o pedeapsă cu închisoarea,la individualizarea căreia va avea în vedere criteriile generale prev. de art. 74 Cod penal respectiv împrejurările si modul de comitere a faptelor, starea de pericol creată, dar si conduita inculpatei după săvârșirea infracțiunii si în cursul procesului penal.
In raport de aspectul că inculpata a recunoscut faptele pentru care a fost trimisă în judecată tribunalul a dat eficiență disp.art. 396 alin. 10 C.p.p. referitoare la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile comise.
De asemenea, la individualizarea pedepselor a avut în vedere circumstanțele personale ale inculpatei respectiv existența unui loc de muncă si lipsa antecedentelor penale, aspecte care puse în balanță cu circumstanțele reale ale comiterii faptei au condus instanța la concluzia că scopul educativ preventiv al pedepsei poate fi atins si fără privarea de libertate a acesteia prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante.
De asemenea instanța de fond în temeiul dispozițiilor art 112 alin 1 lit a din Cpp a confiscat suma de 6650 de euro de la inculpata I. D. .
În temeiul disp. art 291 alin 2 din CP a confiscat suma de 3500 euro de la inculpatul S. I. S..
A menținut măsura sechestrului asigurator dispus in cursul urmăririi penale asupra sumei de 2.441,72 lei .
In temeiul art.112 lit b C.p.p. a confiscat de la inculpata I. D. următoarele bunuri: imprimanta fotografice, scannere, computere, aparate de laminat, ștampile, bunuri ce au fost ridicate cu prilejul percheziției domiciliare.
A dispus anularea pașaportul unguresc, cu ., emis pe numele „B. G., și a pașaportului fals,cu ._ emis pe numele M. M., și a cărților de identitate românești, ._, emisă pe numele „U. A.” și, respectiv, ._, emisă pe numele „Marcuș M.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă ÎCCJ – D. și de inculpații S. I. S. și I. D. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel, P. a invocat următoarele:
1.Instanța de fond a omis să dispună în mod expres confiscarea sumei de 2.441,72 lei de la inculpatul S. I., sumă care a făcut obiectul sechestrului asigurator prin Ordonanța procurorului nr.348/P/2014 din data de 2.06.2015 și care a fost consemnată la CEC Bank conform recipisei aflată la dosar.
2.Prima instanța nu a indicat cea de a doua entitate din comunitate unde urmează ca inculpata I. D. să execute obligația de a presta munca neremunerată în folosul comunități, astfel cum impun prevederile art.404 alin.2 teza a II a C.pr.pen., deși există mai multe astfel de entități în comunitatea în care acesta are domiciliu.
3.Temeiul juridic corect al confiscării sumei de 6650 euro de la inculpata I. D. îl reprezintă dispozițiile art.112 alin.1 lit.d din C.pen, iar nu dispozițiile art.112 alin.1 lit.a C.pen astfel cum a stabilit prima instanță.
Inculpata I. D., prin apărător, a invocat ca motiv de apel înlăturarea obligației de a nu părăsi teritoriul României fără încuviințarea instanței, în condițiile în care are conform actelor existente la dosarul cauzei domiciliul în Budapesta și totodată promisiuni de afaceri în Germania .
Inculpatul S. I. S., prin apărător, a solicitat redozarea pedepsei aplicate, având în vedere lipsa antecedentelor penale și faptul că a colaborat cu organele de anchetă.
Ca modalitate de executare a pedepsei a solicitat aplicarea art.91 C.pen susținând că, gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite este redus și că a formulat un denunț concretizat în tragerea la răspundere penală a inculpatei I. D. .
Examinând sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art. 417 alin.2 C.pr.pen., Curtea constată următoarele:
1.Cu privire la apelul declarat de către P. de pe lângă ÎCCJ – Direcția Națională Anticorupție.
Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că instanța de fond a omis să dispună în mod expres confiscarea sumei de 2441,72 lei de la inculpatul S. I. S. .
Astfel, prin Ordonanța nr.348/P/2014 din data de 2.06.2015 procurorul a dispus sechestrul asigurator asupra sumei de 2441,72 lei ridicați de la inculpatul Sionea I. S., în vederea confiscării speciale, această sumă reprezentând contravaloarea în lei a sumei de 550 euro despre care s-a considerat că a rămas acestuia după ce a remis coinculpatei I. D. suma de 950 euro dintr-un total de 1500 euro, primiți de la denunțătoarea C. A..
În acest contest, suma de 2441,72 lei este inclusă în suma totală de 3500 euro primită de către inculpatul S. I. S. pentru traficul de influență și care face obiectul confiscării în baza art.291 alin.2 C.pen .
Având în vedere aceste dispoziții, Curtea va dispune confiscarea de la inculpatul S. I. S. a sumei de 2441,72 lei inclusă în suma totală de 3500 euro.
În ceea ce privește cel de al doilea motiv de apel al Parchetului se constată că, instanța de fond în temeiul art.404 alin.2 teza a II a C.pr.pen. a omis să indice a doua entitate din comunitate unde inculpata I. D. urmează să-și execute obligația.
Potrivit acestui text de lege, instanța are obligația să stabilească două instituții, urmând ca, consilierul de probațiune să decidă în care dintre cele două instituții de comunitate urmează a se executa obligația în baza unei evaluări inițiale.
Astfel cum rezultă din lista comunicată instanțelor, la nivelul localității Oradea cu excepția Primăriei Mun Oradea mai există alte trei entități în care poate fi executată obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității: Mânăstirea Sfintei Cruci Oradea, cu activități gospodărești, Școala Generală L. S.-Oradea, cu furnizare de cursuri școlare, precum și Centrul de Evaluare și Prevenirea Antidrog cu activități de evaluare, control ,tratament și programe de consiliere.
În temeiul art.404 alin.2 teza a II a, Curtea va stabili a doua entitate ca fiind Mânăstirea Sfintei Cruci Oradea unde inculpata I. D. poate executa munca neremunerată în folosul comunității.
Fondat este cel de al treilea motiv de apel al Parchetului privitor la aplicarea corectă a dispozițiilor art.112 alin.1 lit.d C.pen .
Potrivit acestui text de lege se constată că suma de 6650 euro primită de inculpata I. D. de la coinculpatul Sone I. S. este supusă confiscării speciale, nefiind aplicabile dispozițiile art.112 alin.1 lit.a C.pr.pen.
Cu privire la apelul declarat de inculpata I. D.
Conform actului de identitate depus în copie la dosar rezultă că, inculpata I. D. în prezent are domiciliul în Ungaria–Budapest 07 THOKOLY UT.41.em.4a .
În raport de cele constatate, Curtea va dispune înlăturarea obligației impuse inculpatei I. D. de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței.
Cu privire la apelul declarat de inculpatul S. I. S..
În apelul său inculpatul a solicitat redozarea pedepselor aplicate și schimbarea modalității de executare, în condițiile prevăzute de art.91 C.pen.
Din verificarea actelor existente la dosarul cauzei, Curtea constată că instanța de fond a dat interpretare corectă dispozițiilor art.74 C.pen privind criteriile generale de individualizare a pedepsei.
Ca urmare a recunoașterii infracțiunilor de trafic de influență, fals privind identitatea și fals în înscrisuri oficiale, în formă continuată inculpatul a beneficiat de reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, astfel cum prevăd dispozițiile art.396 alin.10 C.pr.pen.
Se constată totodată că pedepsele aplicate inculpatului de către instanța de fond sunt orientate către mediu, neexistând nici un motiv de reducere a acestora în raport de gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite în concurs conform art.38 alin.1 și art.39 C.pen cât și de periculozitatea acestuia .
Nefondat este și motivul de apel privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, întrucât nu este îndeplinită condiția prevăzută de art.91 lit.d C.pen, Curtea apreciind ca și instanța de fond că aplicarea pedepsei este suficientă numai prin executare efectivă.
Așa fiind, Curtea în temeiul art. 421 alin.1 pct.2 lit.a C.p.p va admite apelurile declarate de P. de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie- Directia N. Anticoruptie si inculpata I. D. împotriva sentinței penale nr. 1802/27.10.2015 pronunțată de Tribunalul Bucuresti –Sectia I Penala.
Va desființa in parte sentința penala nr. 1802/27.10.2015 pronunțată de Tribunalul București –Sectia I Penala și va proceda în sensul celor mai sus arătate.
In baza art.421 alin.1 pct.1 lit.b C.p.p va respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul inculpat S. I. S. împotriva sentinței penale nr. 1802/27.10.2015 pronunțată de Tribunalul Bucuresti –Sectia I Penala.
Văzând și dispozițiile art.275 alin.3 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
In baza art.421 alin.1 pct.1 lit.b C.p.p respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul inculpat S. I. S. împotriva sentinței penale nr. 1802/27.10.2015 pronunțată de Tribunalul Bucuresti –Sectia I Penala.
In baza art.421 alin.1 pct.2 lit.a C.p.p admite apelurile declarate de P. de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie- Directia N. Anticoruptie si I. D. împotriva sentinței penale nr. 1802/27.10.2015 pronunțată de Tribunalul Bucuresti –Sectia I Penala.
Desființează in parte sentința penala nr. 1802/27.10.2015 pronunțată de Tribunalul București –Sectia I Penala rejudecând în fond:
Înlătura dispoziția privind obligația inculpatei I. D. de a nu părăsi teritoriul României.
In baza art404 alin 2 teza a II-a a doua entitate unde inculpata I. D. poate executa munca neremunerata in folosul comunității este Manastirea Sfintei Cruci Oradea.
Schimba temeiul juridic al confiscării sumei de 6650 euro de la inculpata I. D. din art .112 alin. I lit .a C.pen in art 112 alin 1 lit. d C.pen.
In baza art. 291 ali. 2 C.pen dispune confiscarea de la inculpatul S. I. S. a sumei de2441,72 lei inclusa in suma totala de 3500 Euro.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate ce nu contravin prezentei.
Obligă apelantul inculpat S. I. S. la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 150 lei reprezentând onorariu partial avocat oficiu ce va fi avansata din fondurile M.J.
Cheltuielile judiciare ocazionate de apelul inculpatei I. D. si P. de pe lânga Inalta Curte de Casație si Justiție - Direcția Naționala Anticorupție rămân in sarcina statului ,inclusiv onorariu parțial avocat oficiu in cuantum de 150lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.01.2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. S. N. G. R.
GREFIER,
S. N.
Red.jud.G.R.
Dact.EA-03.03.2016/5 ex
| ← Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 156/2016. Curtea... | Omorul calificat. Art.189 NCP. Decizia nr. 53/2016. Curtea de... → |
|---|
