Traficul de persoane. Legea 678/2001 art. 12. Decizia nr. 72/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 72/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-03-2012 în dosarul nr. 72/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DOSAR NR._

(_ )

DECIZIA PENALĂ NR.72

Ședința publică de la 08 martie 2012

Curtea compusă din:

Președinte - M. C.

Judecător - R. M.

Grefier - E. A. N.

* * * * * * * * *

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror M. C..

Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de inculpații C. M., A. A., G. D. împotriva sentinței penale nr. 722 din 22 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat apelantul inculpat C. M., în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat M. G. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București și intimatele părți civile, G. F. D., Ș. A. și L. G., lipsind apelanții inculpați A. A. – pentru care a răspuns apărător din oficiu, avocat P. L. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică, G. D. - pentru care a răspuns apărător din oficiu, avocat D. S. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică, intimații inculpați R. L. - pentru care a răspuns apărător din oficiu, avocat D. S. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică, Z. M. - pentru care a răspuns apărător din oficiu, avocat I. A. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică, precum și intimatele părți civile C. F., C. F. L., G. A. M., I. C., I. L. N., M. C. G. (moștenitor parte civilă M. T.) și intimata parte civilă G. I..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții lipsă de procedură cu intimatele părți civile G. A. M., în sensul că s-au restituit citațiile cu mențiunea „destinatar mutat”și „destinatar necunoscut”, M. C. G. pentru care s-a restituit citația cu mențiunea „destinatar mutat”și Ș. A., de la adresa din Sector 5, . fiind restituită citația cu mențiunea „destinatar mutat”.

Mai învederează instanței lipsa de procedură cu intimata parte vătămată G. I., pentru care s-a restituit citația cu mențiunea „destinatar mutat”.

De asemenea, învederează instanței că, urmare a solicitărilor instanței, au sosit relațiile de la Tribunalul București Secția a II-a Penală - Biroul Executări Penale prin care s-a comunicat că nu a fost înregistrat nici un apel privind pe inculpații Z. M. și R. L. și că din partea numitei G. L., soția apelantului inculpat G. D., a fost depusă o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen pentru a-și angaja apărător ales.

La întrebarea Curții, apărătorii aleși ai apelanților inculpați C. M., A. A. și G. D., având cuvântul, pe rând, arată că apelurile acestora vizează achitarea, în principal, iar în subsidiar, redozarea pedepsei.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul cu privire la cererea formulată de soția apelantului inculpat de amânare a cauzei pentru a-și angaja un apărător ales, consideră că nu se impune admiterea cererii, având în vedere că această cauză este la al treilea termen.

Curtea, după deliberare, respinge cererea formulată de apelantul inculpat G. D., având în vedere că aceasta este formulată prin intermediul soției lui care nu are nici o calitate în cauza de față și nici nu se arată că ar fi luat legătura cu apelantul inculpat ca să formuleze această cerere, iar acesta a fost citat la toate adresele indicate încă de la primul termen de judecată, având suficient timp să-și angajeze un apărător ales.

În ceea ce privește părțile vătămate M. C. G., G. A. M. și G. I., Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, apreciază că nu se impune citarea acestora la alte adrese decât acelea la care au fost citate pentru acest termen de judecată, nefiind menționate de către acestea și alte adrese, reținând și motivele de apel invocate.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul ales al apelantului inculpat C. M., având cuvântul, solicită, în principal, achitarea pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.

Apreciază că la momentul de față, din probele administrate, nu poate fi reținută în sarcina inculpatului infracțiunea prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.320 Cod penal, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile esențiale ale infracțiunii de grup în forma pe care o prezintă acest articol.

Arată că, în opinia sa, legătura subiectivă dintre inculpați, este specifică pluralității ocazionale și nicidecum unei asocieri în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În ceea ce privește infracțiunea de asociere la un grup infracțional, arată că art.8 al Legii nr.39/2003 prevede că și acest grup trebuie să aibă o minimă existență în timp, din actele și probele aflate la dosar nu rezultă această existență în timp a grupului.

Mai arată că din ansamblul existent în cauză, rezultă că activitatea desfășurată de inculpați ar fi avut un caracter ocazional.

Apreciază că activitatea infracțională a inculpatului în ceea ce privește constituirea sau inițierea unui grup îi lipsește elementul fundamental și anume vinovăția. Faptul că inculpatul a fost solicitat prin telefon pentru a căuta un grup de persoane în vederea efectuării unei munci în agricultură, nu arată că ar fi avut reprezentarea că săvârșește o faptă prevăzută de legea penală.

În ceea ce privește condițiile prevăzute de Legea nr.678/2001 privind recrutarea, transportarea și cazarea persoanelor în vederea efectuării unei munci în agricultură, arată că aceste modalități ale elementului material ale acestei infracțiuni trebuie să îndeplinească cerința esențială și anume că trebuie realizate prin violență, înșelăciune și fraudă. În acest sens, apreciază că nu este dovedit niciunul din aceste elemente care să conducă la ideea a fost săvârșită această infracțiune de trafic de persoane.

Referitor la faptul că părțile vătămate au fost înșelate, supuse unor violențe mai mult psihice decât fizice, arată că aceste fapte nu reies din materialul probator existent la dosarul cauzei.

În ceea ce privește înșelăciunea, care ar iniția ideea că inculpatul se face vinovat de trafic de persoane, apreciază că inculpatul nu le-a prezentat o altă situație de fapt, decât cea care s-a și întâmplat.

Arată că inculpatul a beneficiat de același transport, a muncit și a trăit în aceleași condiții ca și persoanele vătămate, lucru declarat și de către părțile vătămate.

Mai arată că la fila 83 din dosarul de urmărire penală, vol. I, una din părțile vătămate, care a plecat după două zile de muncă, a declarat la Consulatul Român din Sevilia că „după zece zile a cerut inculpaților bani pentru a ieși în oraș”. În acest sens, consideră că dacă, într-adevăr erau sechestrate aceste persoane, nu putea cere bani ca să iasă în oraș.

În ceea ce privește declarația părții vătămate G. F. D. din anul 2010, în care aceasta a relatat că ar fi fost abuzată sexual de către inculpatul Z. M., în timp ce ceilalți colegi erau plecați la muncă, precizează că dacă aceasta era dusă forțat la muncă nu trebuia să fie acasă în imobil.

Mai arată că inculpatul C. M. nu le-a promis că îi va angaja personal ci le-a precizat clar că nu el este angajatorul.

Din declarațiile părților vătămate rezultă că nu inculpatul C. M. era cel care ținea legătura și nu acesta le ținea evidența la coșurile pe care le prestau zilnic și la banii pe care îi aveau de încasat, altul era care se ocupa cu această activitate respectiv inculpatul G. D..

Concluzionând, solicită achitarea inculpatului pentru cele două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, respectiv, în temeiul art.11 alin.2 lit.a rap. la art.10 lit.d Cod procedură penală pentru infracțiunea de trafic de persoane, iar în temeiul art.10 lit.a Cod procedură penală pentru infracțiunea prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.320 Cod penal.

În cazul în care instanța nu dispune achitarea acestuia și reține în continuare vinovăția în sarcina inculpatului solicită redozarea pedepsei și aplicarea unei pedepse orientată spre minimul prevăzut de lege.

Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat G. D., având cuvântul, în temeiul art.379 alin.2 Cod procedură penală, solicită admiterea apelului care vizează în principal achitarea inculpatului pentru fapta de constituire a unui grup, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a, Cod procedură penală, iar pentru infracțiunea de trafic de persoane, în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală.

Solicită a se observa că în declarațiile părților vătămate există o . neconcordanțe cu privire la programul de lucru, în sensul că unele părți vătămate susțin că munca începea la 05.30 dimineața și dura până la ora 17.00, iar alții au declarat că începea la ora 08.00 și dura până la ora 18.00.

Mai solicită a se observa că din nici o declarație existentă la dosarul cauzei nu rezultă că inculpatul G. D. ar fi primit vreo sumă de bani.

Cu privire la faptul că părțile vătămate nu și-au primit banii pentru munca prestată în agricultură, arată că au fost înșelați toți, atât inculpații cât și părțile vătămate și nu li se poate imputa aceasta inculpaților.

Solicită a se avea în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, că pedeapsa de 6 ani și 6 luni, acel spor s-a dat doar pentru faptul că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, iar scopul pedepsei, potrivit art.52 Cod procedură penală, poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse mai reduse.

Apărătorul din oficiu al intimatei inculpată R. L., având cuvântul, solicită că în situația în care instanța va admite apelurile celorlalți inculpați, să se facă aplicarea disp.art.373 Cod procedură penală și să se extindă cercetările și pentru aceasta.

Solicită să se aibă în vedere că acesteia i s-a dat o pedeapsă cu suspendare iar termenul de încercare de 7 ani este o garanție că ea nu va mai avea conflicte cu legea penală și că aceasta nu este cunoscută cu antecedente penale.

Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat A. A., având cuvântul solicită admiterea apelului, în principal de achitare a inculpatului pentru motivele arătate de colegii săi, iar în subsidiar redozarea acestor pedepse.

Apărătorul din oficiu al intimatului inculpat Z. M., având cuvântul asupra apelurilor formulate de către apelanții inculpați arată că lasă la aprecierea instanței.

Părțile vătămate L. G., G. F. D. și Ș. A., având cuvântul, pe rând, arată că nu au nimic de declarat.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, consideră că, în ceea ce privește achitarea inculpaților pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora, instanța în mod corect a dispus condamnarea inculpaților în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003, avându-se în vedere că inculpații au constituit un grup.

Arată că nu s-a stabilit o ierarhie în acel grup, însă toți inculpații au avut un scop comun și pe o durată mare în timp.

În ceea ce privește infracțiunea de trafic de persoane, consideră că inculpații au indus în eroare acele persoane, chiar dacă le-au prezentat faptul că vor presta lucra în Spania la cules de măsline, însă au omis să le spună faptul că nu vor primi nicio sumă de bani pentru munca prestată.

Precizează că partea vătămată Ș. A. nu a avut asistență medicală, deși suferea de anumite afecțiuni, iar celelalte părți vătămate au fost amenințate indirect din momentul în care au fost amenințați cu săbii șoferii microbuzului cu care au fost aduse părțile vătămate în Spania.

Mai arată că a fost exercitată și o presiune psihică asupra părților vătămate, iar actele de identitate ale acestora se aflau la inculpatul C. M..

Consideră că nu se impune nici reindividualizarea pedepselor aplicate inculpaților, având în vedere gravitatea faptelor, modul în care au acționat aceștia, atitudinea acestora pe tot parcursul procesului penal și mai ales faptul că inculpații au încercat să ofere sume de bani părților vătămate cu scopul de a obține schimbarea poziției acestora.

Față de aceste considerente, solicită respingerea apelurilor, ca nefondate, iar în ceea ce-l privește pe inculpatul C. M., menținerea măsurii arestării preventive și deducerea prevenției la zi.

Apelantul inculpat C. M., personal, în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu apărătorul ales.

CURTEA,

Prin sentința penală nr. 722/20.10.2011, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a dispus:

Respinge ca neîntemeiată cererea de disjungere a cauzei în ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de partea civilă defunctă M. T..

În baza art.334 C.p.p. schimbă încadrarea juridică a faptelor inculpatului C. M. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.37 al.1 lit.b C.p. în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și a art.37 al.1 lit.b C.p., a faptelor inculpatului Z. M. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p., a faptelor inculpatei R. L. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și a faptelor inculpatului A. A. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.37 al.1 lit.a C.p. în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și a art.37 al.1 lit.a C.p.

În baza art.334 C.p.p. schimbă încadrarea juridică a faptelor inculpatului G. D. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.37 al.1 lit.b C.p. și de art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. cu aplic. art.37 al.1 lit.b C.p. în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și de art. art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p.

1. În baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. cu aplic. art.37 al.1 lit.b C.p. condamnă pe inculpatul C. M., 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane în stare de recidivă mare postexecutorie.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și a art.37 al.1 lit.b C.p. condamnă pe același inculpat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de persoane în stare de recidivă mare postexecutorie.

În baza art.65 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b Cp pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 al.1 lit.b C.p. contopește pedepsele anterior menționate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.35 al.3 C.p. aplică alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.350 C.p.p. menține starea de arest preventiv a inculpatului C. M..

În baza art.88 C.p. deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv din 26.11.2010 la zi.

2. În baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. condamnă pe inculpatul Z. M., la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. condamnă pe același inculpat la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de persoane.

În baza art.65 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b Cp pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 al.1 lit.b C.p. contopește pedepsele anterior menționate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.35 al.3 C.p. aplică alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

3. În baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. condamnă pe inculpatul G. D., (fost A.), la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane în stare de recidivă mare postexecutorie.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. condamnă pe același inculpat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de persoane în stare de recidivă mare postexecutorie.

În baza art.65 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 al.1 lit.b C.p. contopește pedepsele anterior menționate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, sporită la 6 ani și 6 luni închisoare.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.35 al.3 C.p. aplică alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

4. În baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. cu aplic. art.74 al.1 lit.a C.p. și a art.76 al.1 lit.c C.p. condamnă pe inculpata R. L., la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. cu aplic. art.74 al.1 lit.a C.p., a art.76 al.1 lit.b C.p. și a art.80 C.p. condamnă pe aceeași inculpată la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de persoane.

În baza art.65 C.p. interzice inculpatei drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b Cp pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 al.1 lit.b C.p. contopește pedepsele anterior menționate, inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatei drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.35 al.3 C.p. aplică alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.86 ind.1 C.p. suspendă sub supraveghere executarea pedepsei închisorii rezultante pe un termen de încercare de 7 ani stabilit în condițiile art.86 ind.2 C.p.

În baza art.86 ind.3 al.1 C.p. pe durata termenului de încercare, inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Datele prevăzute în alin. 1 lit. b), c) și d) se comunică Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

În baza art.71 al.5 C.p. pe durata suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 359 C.p.p. atrage atenția inculpatei asupra disp. art.86 ind.4 C.p.

5. În baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. cu aplic. art.37 al.1 lit.a C.p. condamnă pe inculpatul A. A., la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane în stare de recidivă mare postcondamnatorie.

În baza art.61 C.p. revocă beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr.2600/15.06.2004 a Judecătoriei C., definitivă prin neapelare la data de 29.06.2004 și dispune contopirea restului rămas neexecutat de 829 de zile cu pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin prezenta, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și a art.37 al.1 lit.a C.p. condamnă pe același inculpat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de persoane în stare de recidivă mare postcondamnatorie.

În baza art.61 C.p. revocă beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr.2600/15.06.2004 a Judecătoriei C., definitivă prin neapelare la data de 29.06.2004 și dispune contopirea restului rămas neexecutat de 829 de zile cu pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin prezenta, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

În baza art.65 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b Cp pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 al.1 lit.b C.p. contopește pedepsele anterior menționate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, sporită la 6 ani și 6 luni închisoare.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.35 al.3 C.p. aplică alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

Ia act că persoana vătămată G. I. nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă M. T. ca fiind introdusă de o persoană rămasă fără capacitate de folosință.

În baza art.346 rap. la art.14 C.p.p. rap. la art.998, 999 C.civ. respinge ca neîntemeiate acțiunile civile formulate de părțile civile C. F., C. F. L., Ș. A., I. C., L. G., G. A. M. și G. F. D..

În baza art. 346 rap. la art.14 C.p.p. rap. la art.998, 999 și 1003 C.civ. admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă I. L. N. și obligă în solidar pe inculpații C. M., Z. M., G. D., R. L. și A. A. la plata sumei de 2000 euro, în echivalent lei în funcție de cursul BNR al zilei plății, cu titlu de daune morale către aceasta.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut:

Prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul teritorial București la data de 21.02.2011 în dosarul nr.1051D/P/2010 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului C. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută și pedepsită de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. cu aplicarea art.37 al.1 lit.b C.p. și trafic de persoane prevazută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.37 al.1 lit.b C.p., toate cu aplicarea art.33 lit.a C.p., punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatului Z. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. și trafic de persoane prevazută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.33 lit.a C.p., punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatului Ghița D. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută și pedepsită de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. cu aplicarea art.37 al.1 lit.b C.p. și trafic de persoane prevazută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.37 al.1 lit.b C.p., toate cu aplicarea art.33 lit.a C.p., punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatei R. L. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane prevazute de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. și trafic de persoane prevazută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.33 lit.a C.p., punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatului A. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prevazute și pedepsite de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. cu aplicarea art.37 al.1 lit.b C.p. și trafic de persoane prevazuta de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.37 al.1 lit.a C.p., toate cu aplicarea art.33 lit.a C.p..

Totodată în baza art.228 al.4, 6 C.p.p. raportat la art.10 lit.f C.p.p. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul Z. M. sub aspectul săvârșirii infractiunii de viol prevăzute de art.197 al.1 C.p., în baza art.228 al.4, 6 C.p.p. raportat la art.10 lit.a C.p.p. neînceperea urmăririi penale față de numitul „KAIZER” sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de aderare și sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută și pedepsită de art.8 din Legea nr.39/2003 și trafic de persoane prevăzută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.33 lit.a C.p., iar în baza art.38 C.p.p. rap. la art.45 C.p.p. disjungerea cauzei în vederea identificării restului persoanelor vatamate și continuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane prevăzute de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 precum și disjungerea cauzei cu privire la infracțiunea de favorizare a infractorului reținută în sarcina apărătorului inculpatului C. M., avocat I. G. și a A.N. în vederea continuării cercetărilor.

S-a reținut în esență prin actul de sesizare a instanței că în perioada august-noiembrie 2008 inculpatul C. M. împreună cu inculpatul G. D. a pus bazele unei grupări în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, a recrutat, transportat, transferat și cazat prin inducere în eroare, amenințare și violență un număr de nouă persoane și anume C. F., G. A.– M., I. L.–N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., Ș. A. și I. C. dupa care le-a exploatat prin muncă; în perioada septembrie – noiembrie 2008 inculpatul G. D. împreună cu inculpatul C. M. a pus bazele unei grupări în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, a transportat (prin asigurarea finanțării transportului), transferat și cazat prin inducere în eroare, amenințare și violență un număr de nouă persoane și anume C. F., G. A.– M., I. L.–N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., Ș. A. și I. C. după care le-a exploatat prin muncă; în perioada august-noiembrie 2008 inculpata R. L. a aderat și sprijinit gruparea constituită de inculpații C. M. și G. D., a recrutat, transportat, transferat și cazat prin inducere în eroare și amenințare un număr de nouă persoane și anume C. F., G. A.– M., I. L.–N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., Ș. A. și I. C. după care le-a exploatat prin muncă; în perioada septembrie – noiembrie 2008 inculpatul Z. M. a aderat și sprijinit gruparea constituită de inculpații C. M. și G. D., a transportat, transferat și cazat prin inducere în eroare, violență și amenințare un număr de nouă persoane și anume C. F., G. A.– M., I. L.–N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., Ș. A. și I. C. după care le-a exploatat prin muncă; în perioada septembrie – noiembrie 2008 inculpatul A. A. a aderat și sprijinit gruparea constituită de inculpații C. M. și G. D., a transportat, transferat și cazat prin inducere în eroare, violență și amenințare un număr de nouă persoane și anume C. F., G. A.– M., I. L.–N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., Ș. A. și I. C. după care le-a exploatat prin muncă.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaratiile părții vătămate S. A., declaratiile părții vătămate I. C., declaratiile părții vătămate C. F. L., declaratiile părții vătămate G. F. D., declaratiile părții vătămate M. T., declaratiile părții vătămate L. G., declaratiile părții vătămate C. F., declaratiile părții vătămate G. A. – M., declaratiile părții vătămate I. L. – N., declarațiile martorei G. M., declaratiile martorului M. I., declaratiile martorului G. I., declaratiile inculpatului C. M., înscrisuri, procesele-verbale de recunoaștere a inculpaților de pe planșele fotografice de către părțile vătămate și planșele fotografice aferente, procesele verbale de verificare.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior constatării în baza art.300 C.p.p. a regularității actului de sesizare, instanța l-a întrebat pe inculpatul C. M. dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește iar, în urma răspunsului afirmativ al acestuia a procedat în baza art.3201al.3 C.p.p. la audierea sa, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Avându-se în vedere faptul că aspectele relevate de inculpat cu ocazia audierii sale nu concordau cu cele reținute în sarcina sa în cuprinsul actului de sesizare, instanța în baza art.3201 al.8 C.p.p. a respins cererea inculpatului C. M. de soluționare a cauzei potrivit procedurii simplificate apreciind că poziția procesuală a inculpatului nu a fost una de recunoaștere a săvârșirii infracțiunilor deduse judecății, astfel că s-a dispus continuarea judecății în baza procedurii de drept comun.

În cursul judecății, după citirea actului de sesizare, conform art.322 C.p.p., a fost audiat inculpatul C. M., în conformitate cu disp. art. 323 C.p.p., părțile vătămate C. F., Ș. A., I. L. N., L. G., C. F., G. F. D., M. T. și G. A. M., în conformitate cu disp. art. 326 C.p.p. și martorii G. I., M. I., G. M., declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei. Totodată la data de 04.08.2011 a fost primit la dosarul cauzei extrasul pentru uz oficial din registrul de deces privind pe partea civilă M. T., decedată la data de 15.07.2011. La solicitarea instanței față de disp. art.21 C.p.p., a fost atașată la dosarul cauzei adresa nr.C8820/03.08.2011 emisă de Camera Notarilor Publici potrivit căreia, în urma verificărilor efectuate în evidențele aferente perioadei 1995 - la zi nu a fost înregistrată pe rolul vreunui birou notarial public procedura succesorală de pe urma defunctei M. T..

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În cursul lunii septembrie 2008, la solicitarea coinculpatului G. D., inculpații C. M. și R. L. s-au preocupat de recrutarea mai multor persoane interesate de prestarea unor activități lucrative în Spania, motiv pentru care în data de 04.09.2008 inculpatul C. M. s-a deplasat la domiciliul părții vătămate L. G., pe care o cunoștea anterior, situat pe . prezentat oferta de lucru mai multor persoane spunându-le că se va pleca pentru a culege măsline, transportul și cazarea aferentă primei luni fiind asigurate de către el, urmând ca această datorie să fie acoperită din contravaloarea serviciilor prestate de persoanele interesate în primele două săptămâni de lucru. De asemenea a precizat acestora că fiecare coș cules va fi plătit cu 5 euro și că plecarea va avea loc pe data de 05.09.2008, din Gara de Nord, cerând celor interesați actele de identitate în vederea achiziționării biletelor de transport. În data de 05.09.2008, inculpații C. M. și R. L. împreună cu părțile vătămate C. F., G. A. – M., I. L. – N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., S. A. și I. C. au plecat cu un autocar în direcția A., pe drum inculpata R. L. întărind convingerea părților vătămate că vor primi banii cuveniți pentru munca depusă, că vor avea masa și cazarea asigurată, având astfel un rol în formarea convingerii că totul va fi bine când vor ajunge în Spania. În Vama Nădlac, cei doi inculpați și părțile vătămate au fost coborâți din autocar întrucât biletele nu au fost achitate, motiv pentru care, după o noapte petrecută în gara A., în urma primirii de către inculpatul C. M. a unei sume de bani trimise de inculpatul G. D. din Spania au plecat spre locul de destinație cu un microbuz. În localitatea Almonte, au fost așteptați de inculpatul G. D. care împreună cu alte două persoane de sex bărbătesc au amenințat șoferii microbuzului folosind cuțite și nu au mai achitat diferența de 600 de euro reprezentând contravaloarea transportului, cele 13 persoane fiind transportate cu două vehicule și cazate într-un apartament aparținând inculpatului G. D. iar a doua zi au început să muncească, fără a se încheia vreun contract în acest sens, fără a li se restitui actele de identitate care au rămas în posesia inculpatului C. M.. Programul de muncă era între orele 08:00 – 18:00, inclusiv sâmbăta și uneori chiar duminica, promițându-li-se că vor fi plătiți la fiecare sfârșit de săptămână, lucru care însă nu s-a întâmplat. După terminarea programului de lucru inculpații C. M., G. D. și Z. M. închideau persoanele în cauză în casă, în două camere locuind 12-13 persoane, ce erau supravegheate de către inculpații C. marcel radu L. și zamfir M.. Inculpații A. A., G. D. și C. M. asigurau transportul la și de la plantație iar inculpatul G. D. relaționa prin intermediul persoanei rămase neidentificate „Kaiser” cu angajatorul spaniol. Din această ultimă locație, după aproximativ 10 zile cele 9 persoane au fost mutate la o vilă situată pe un câmp, locație din care, după două zile, părțile vătămate C. F. L., Ș. A., I. N. L. și A. C. au sărit gardul, în timpul nopții și au fugit în Sevilla, reclamând faptele la Consulatul României, situație ce l-a determinat pe inculpatul C. M. să le aducă actele de identitate iar peste o lună să le aducă și pe celelalte persoane și să le abandoneze în Sevilla.

Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, atât în faza urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, respectiv: declarațiile martorului G. I. potrivit cărora în cursul lunii septembrie 2008 cumnatul sau G. A. M. l-a întrebat dacă nu dorește să meargă la muncă în Spania la cules de măsline, întrucât un individ pe nume C. M. oferă astfel de locuri de muncă și întrucât era interesat l-a însoțit pe cumnatul său pe . inculpatul C. M. le-a spus că transportul și cazarea le vor fi asigurate și că vor fi plătiți în funcție de numărul de coșuri de măsline strânse; în consecință, fiind de acord cu condițiile prezentate de inculpatul C. M., martorul s-a deplasat a doua zi la Gara de Nord de unde împreună cu mai multe persoane care acceptaseră oferta de muncă a luat un autocar și au plecat în direcția A., fiind coborâți din autovehicul în acea locație întrucât inculpatul C. M. nu achitase contravaloarea transportului; după o noapte petrecută în gară, inculpatul C. M. a primit o suma de bani de la cumnatul său „D.”, și au continuat deplasarea cu un microbuz până în localitatea Almonte, Spania unde au fost asteptati de „D.” și de „A.”, fiind urcați în două autoturisme și cazați inițial într-un apartament al lui „D.” și ulterior într-o casă pe un câmp; totodată martorul precizează faptul că, începând cu a doua zi au fost dusi la muncă în intervalul orar 08.00-18.00 fără a primi nici un bani, motiv care l-a determinat să profite de un moment de neatenție al inculpaților și să fugă împreuna cu „nea I.” în Sevilia (f.73-75, vol.I d.u.p.), declarațiile părții vătămate C. F. potrivit cărora la începutul lunii septembrie 2008 a fost întrebat de inculpatul C. M. dacă nu dorește să meargă să muncească în Spania unde urma să fie plătit cu suma de 50 de euro pe zi, cazarea si transportul urmand a fi asigurate de către inculpat iar în urma acceptării ofertei, s-a deplasat în data de 04.09.2008 la domiciliul părții vătămate L. G. situat pe . cu alte persoane interesate de oferta inculpatului, s-a întâlnit cu inculpatul C. M. care le-a spus ca plecarea va fi pe data de 05.09.2008, din Gara de Nord și le-a cerut actele pentru a achiziționa bilete de autocar; partea vătămată precizează faptul că în data de 05.09.2008 au plecat cu autocarul, pe drum inculpata R. L. întărindu-le convingerea că vor primi banii cuveniți pentru munca depusă, că vor avea masa și cazarea asigurată, având astfel un rol în formarea convingerii că totul va fi bine când vor ajunge în Spania, însă în Vama Nădlac au fost coborâți din autocar întrucât biletele nu au fost achitate; de aici, arată partea vătămată, au fost duși la Sibiu de unde au luat un microbuz și au plecat în Spania unde, începând cu data de 08.09.2008 au fost cazati inițial într-un apartament aparținând lui „D.” în localitatea Almonte; în ceea ce privește condițiile în care a prestat munca precizează că programul începea la ora 6 dimineata și se sfârșea la ora 18, personal culegând aproximativ 10 coșuri de măsline, un coș fiind plătit cu suma de 5 euro, fără a primi însă nicio sumă de bani; după o perioadă bani cele treisprezece persoane aduse la muncă au fost mutate într-o vilă pe un camp unde au fost cazați până la sfârșitul lunii octombrie 2008, continuând să muncească în fiecare zi aproximativ 12 ore, la sfârșitul programului fiind încuiați și păziți de inculpatul C. M., fiul acestuia, Z. M. și de inculpatul G. D.; partea vătămată mai arată că inculpatul C. M. a început să-i amenințe, pe unii dintre ei chiar lovindu-i, motiv pentru care, într-o noapte, o parte din persoanele aduse au reușit să fugă din vila respectivă, sărind gardul (fil.76-78, vol.I d.u.p.); partea vătămată mai precizează faptul că a fost contactată de inculpatul C. M. prin intermediul numitei S. G. solicitându-i să vină la florăria de la B.R.D. sucursala UNIRII unde urma să i se acorde o sumă de bani în vederea schimbării depoziției (f.171-173, vol.II d.u.p.); totodată aceeași parte vătămată precizează faptul că în momentul în care au ajuns în Almonte, au fost așteptați de inculpații A. A. și G. D., unul din aceștia amenințând cu un cuțit șoferii microbuzului, care solicitau achitarea diferenței de bani pentru cursa efectuată și că erau transportați la locul de muncă cu două autoturisme, unul condus de inculpatul G. D. și de partea vătămată L. G. iar celălalt condus de inculpatul C. M., acesta din urmă împeună cu coinculpații Rdu L. și Z. M. lucrând alături de ei; se precizează totodată că pe durata nopții, cheile de la casă și de la curte erau puse într-un loc stabilit de toți, prin urmare oricine avea acces la acestea și putea pleca (f.264-265, vol.II d.u.p.); declarațiile părții vătămate G. A. – M., potrivit cărora în cursul lunii septembrie 2008, socrii săi, C. F. și M. T. i-au spus că inculpatul C. M. oferă locuri de muncă în Spania la cules de măsline, motiv pentru care fiind interesat de ofertă s-a deplasat pe . inculpatul le-a spus persoanelor prezente că el va asigura transportul, cazarea, iar pentru munca depusă vor fi plătiți în funcție de numărul de coșuri de măsline culese; în aceste condiții, a doua zi de dimineață, partea vătămată împreună cu alte douăsprezece persoane i-au înmânat inculpatului C. M. actele de identitate în vederea procurării biletelor de autocar iar în data de 05.09.2008 în jurul orelor 06:00 au plecat din Gara de Nord cu un autocar, fiind însă coborâți în A. întrucât nu fuseseră plătite biletele de transport; partea vătămată mai precizează faptul că a doua zi, în urma primirii de către inculpatul C. M. a unei sume de bani trimise de inculpatul G. D. din Spania au plecat spre locul de destinație cu un microbuz iar în localitatea Almonte, au fost așteptați de inculpatul G. D. care împreună cu alte două persoane de sex bărbătesc au amenințat șoferii microbuzului folosind cuțite și nu au mai achitat diferența de 600 de euro reprezentând contravaloarea transportului; partea vătămată relevă în continuare faptul că cele 13 persoane au fost cazate într-un apartament aparținând inculpatului G. D. iar a doua zi au început să muncească, fără a se încheia vreun contract în acest sens; mai precizează partea vătămată că toate documentele de identitate au fost păstrate de inculpatul C. M. care a precizat că astfel nimeni nu va pleca fără acordul său; potrivit acelorași declarații programul de muncă era între orele 08:00 – 18:00, urmând să fie plătiți la fiecare sfârșit de săptămână, lucru care însă nu s-a mai întâmplat; din această locație, după aproximativ 10 zile au fost mutați cu toții la o vilă situată pe un câmp, locație din care, după două zile, partea vătămată împreună cu alte două persoane, a sărit gardul și a fugit în Sevilla, reclamând faptele și la Consulatul României, fapte ce l-a determinat pe inculpatul C. M. să le aducă actele de identitate iar peste o lună să le aducă și pe celelalte persoane și să le abandoneze în SEVILLA, în finalul declarației, partea vătămată a mai arătat că au fost exploatați prin muncă, sechestrați atât în apartament cât și în vilă și amenințați atunci când au solicitat remunerarea pentru munca prestată, de către inculpații C. M., G. D. și Z. M., una dintre persoanele exploatate „A.”, fiind amenințată cu o sabie de către inculpații C. M. și G. D. întrucât nu muncea suficient (f.99-103, vol.I d.u.p.), procesul verbal de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată G. A. M.. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A. (filele 104-123, vol.I d.u.p., filele 211-215, vol.II d.u.p.), declarațiile părții vătămate I. L. – N. potrivit cărora în data de 03.09.2008 a plecat împreună cu alte 12 persoane cu un autocar din Gara de Nord spre Spania, fiind coborâți din mijlocul de transport în Oradea întrucât nu fuseseră achitate biletele de transport, ulterior inculpatul C. M. care se ocupa de organizarea transportului a găsit un microbuz în A. de unde au plecat spre Spania, acesta spunându-le că primele două săptămâni vor munci pentru a-și acoperi cheltuielile de transport și că începând cu următoarele săptămâni vor fi plătiți pentru munca depusă; ajunși în Spania în localitatea Almonte, șoferii microbuzului au fost amenințați cu arme albe de către inculpații G. D. și A. A., și în consecință nu a mai fost achitată diferența de bani; partea vătămată relevă de asemenea că actele de identitate le-au fost oprite de inculpatul G. D. pentru a avea garanția că nu vor fugi iar după aproximativ o lună de muncă, fără a fi remunerat, a cerut informații inculpaților G. D. și C. M., aceștia spunând că nu au primit nici ei de la angajatorul spaniol, motiv pentru care împreună cu alte trei persoane a fugit, ajungând în Sevilla reușind să se întoarcă înapoi în țară cu sprijinul Consulatului României care i-a achitat jumătate din biletul de transport; de asemenea, în perioada petrecută în Spania au fost ținuți sub pază, iar pe durata nopții au fost închiși în casă (f.124-126, vol.I d.u.p.), procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată I. L. N. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A. (f.127-146, vol.I, f.181-185, vol.II d.u.p.); declarațiile părții vătămate L. G. potrivit cărora la începutul lunii septembrie 2008 s-a intalnit cu inculpatul C. M. care i-a propus să meargă la muncă în Spania la cules struguri, asigurându-li-se cazarea și transportul iar în primele trei săptămâni va lucra în contul acestor cheltuieli ulterior urmând a primi bani pentru munca depusă; în data de 08.09.2008 s-a deplasat împreună cu mai multe persoane din Gara de Nord până la Oradea unde au fost coborâți din mijlocul de transport întrucât nu se plătiser contravaloarea biletelor de transport iar după o noapte petrecută în gară au mers în A. unde inculpatul C. M. a făcut rost de un micorbuz reluându-și drumul către Spania; odață ajunți, a doua zi au fost duși la muncă, la cules de măsline, un coș fiind plătit potrivit informațiilor furnizate de inculpați cu 5 euro, programul de muncă fiind între orele 6 și 18; partea vătămată mai relevă faptul că în timpul nopții erau păziți să nu fugă, fiind incuiate atât porțile de la curte cât și ușile de la camere de către inculpații C. M., G. D. și Z. M.; totodată partea vătămată precizează faptul că în momentul în care au început să solicite explicații pentru neplată, inculpații C. M., G. D. și Z. M. au început să-i amenințe și chiar să-i lovescă, fapte ce i-a determinat pe o parte dintre cei aduși la muncă să fugă; partea vătămată mai precizează că inculpata R. L. a întărit convingerea persoanelor exploatate că promisiunile sunt reale, că cel care ținea legătura cu patronul spaniol și încasa banii pentru munca lor era inculpatul G. D., inculpații C. M., A. A. și G. D. îi transportau la muncă și ulterior înapoi la vilă, iar pe timpul lucrului erau supravegheați atent de inculpații Z. M. și R. L., aceștia îndemnându-i să muncească mai mult și atrăgându-le atenția să nu fugă (f.147-148, vol.I d.u.p.); procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată L. G. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A. (f.149-168, vol.I, f.186-190, vol.II d.u.p.); declarațiile martorei G. M. potrivit cărora la sfârșitul lunii august, începutul lunii septembrie 2008 la reședința sa din București, ., sector 3, a venit fratele său, martorul M. I. însoțit de inculpatul C. M. și de mai multe persoane, care a spus că are nevoie de forță de muncă în Spania, la cules de măsline; inculpatul le-a spus că vor fi plătiți cu 5 euro pentru fiecare coș de măsline cules, că transportul și cazarea vor fi suportate de el, urmând ca aceștia bani să fie recuperați după primele săptămâni de muncă; întrucât nu poseda carte de identitate a fost de acord ca fiica sa F. D. să plece la muncă, fapt ce s-a și realizat însă după două săptămâni, fiica sa a sunat-o și i-a spus că nu a primit nici un ban pentru munca prestată și că inculpatul C. M. a vrut să o vândă pentru 5.000 euro, motiv pentru care l-a sunat pe inculpatul C. M. spunându-i să o trimită pe fiica sa acasă (f.45-46, vol.II d.u.p.); procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către martora G. M. a inculpaților R. L. și C. M. (f.237-246, vol.II d.u.p.); declarațiile martorului M. I. potrivit cărora la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie 2008, la reședința unde locuia împreună cu sora sa, G. M. și nepoata G. F. D. a venit inculpatul C. M., care i-a făcut o ofertă de a merge la muncă în Spania, la cules de măsline, spunându-i în același timp să mai caute și alte persoane în același scop; întrucât el și sora sa nu aveau documente de identitate a fost de acord ca nepoata sa să plece cu el motiv pentru care la data stabilită a condus-o pe nepoata sa la Gara de Nord, de unde a plecat în Spania cu un autocar; după aproximativ două săptămâni a fost sunat de nepoata sa care i-a spus că a muncit și că nu a primit nici un ban, că au vrut să o vândă cu suma de 5.000 euro, și că a fost agresată motiv pentru care l-a sunat pe inculpatul C. M., amenințându-l că va merge la poliție și va denunța fapta (f.41-44, vol.II d.u.p.); procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către martorul M. I. a inculpaților R. L. și C. M. (f.233-236, 247-252 vol.II d.u.p.); declarațiile părții vătămate I. C. potrivit cărora în cursul lunii septembrie 2008 a acceptat propunerea inculpatului C. M. de a se deplasa la muncă în Spania, la cules de măsline, relevând totodată faptul că pe durata unei zile de muncă erau supravegheați de către inculpații G. D. și A. A. și numitul „KAIZER”, care le numărau coșurile și îi forțau să muncească mai mult, în caz contrar fiind bătuți; partea vătămată mai precizează faptul că în timpul nopții erau închiși în camere și supravegheați îndeaproape de către inculpații C. M., Z. M. și R. L. și că munceau fără încetare de luni până duminică, ziua de lucru începând la 05:30 dimineața și terminându-se la ora 17:00; procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată I. C. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A. (f.191-210, 216-220, vol.II d.u.p.); declarațiile părții vătămate Ș. A. potrivit cărora a acceptat propunerea inculpatului C. M. de a merge în Spania la muncă, în cursul lunii septembrie 2008 începând să culeagă măsline, programul de lucru fiind între 5-6 dimineața și 18.00, perioadă în care erau supravegheați șii amenințați să muncească mai mult de către inculpații C. M. și R. L.; mai arată partea vătămată că în repetate rânduri le-a cerut inculpaților C. M. și G. D. banii cuveniți pentru munca prestată însă aceștia l-au amenințat că-l omoară dacă nu termină cu solicitările, motiv pentru care împreună cu L., L. și A. au fugit de la vila de pe câmp și au ajuns în Sevillia, unde au dormit pe bănci în parcuri (f.240-242, vol.I d.u.p.); procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată Ș. A. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A. (f.243-267, vol.I d.u.p.); declarațiile părții vătămate M. T. potrivit cărora în luna septembrie 2008 s-a deplasat în Spania împreună cu soțul său C. F. la munca la cules măsline, lucrând aproximativ 2 luni și jumătate, în fiecare zi, între orele 08.00-18.00, după programul de muncă fiind inchiși in aparatmentul inculpatului G. D. și păziți de către acesta și de către inculpatul Z. M.; după aproximativ 2 săptamani au fost mutați într-o casă pe un câmp din localitatea Almonte, programul de muncă rămânând același; potrivit acelorași depozițiii și în noua locație erau închiși și păziți după terminarea programului, după fuga a patru persoane, celelalte fiind amenințate cu cuțitul spunându-li-se că vor avea probleme dacă vor fugi; partea vătămată mai arată că la momentul în care inculpatul C. M. i-a propus să meargă în Spania, soția acestuia, inculpata R. L. i-a întărit convingerea că va primi bani pentru munca depusă, că va avea asigurată cazarea și masa, fiind practic indusă în eroare atât de către aceasta cât și de soțul ei. (f.169-171, vol.I d.u.p., f.266-267, vol.II) procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată M. T. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A. (f.172-191, vol.I d.u.p.); declarațiile părții vătămate C. F. L. conform cărora inculpatul C. M. i-a prezentat lui și altor persoane interesate, o ofertă de muncă în Spania, precizându-se că li se va asigura transportul si primele două săptămâni de cazare si masă urmând ca aceste cheltuieli să fie restituite din salariu, concubina acestuia, inculpata R. L. susținând cele prezentate și precizând că totul este real, că vor fi plătiți întrucât soțul ei a mai dus și alți oameni, care au fost mulțumiți; partea vătămată mai relevă că a acceptat oferta și, în consecință s-a deplasat în Spania, la cules de măsline, programul fiind 06.00 și 18.00; mai arata partea vatamata ca dupa ce se termina programul de lucru inculpații C. M., G. D. și Z. M. îi închideau în casă, în două camere locuind 12-13 persoane; în aceste condiții partea vătămată arată că a lucrat aproximativ trei săptămâni inclusiv sâmbăta și uneori chiar duminica, banii încasați pentru munca depusă fiind însușiți de către inculpații G. D. și C. M.; în aceste condiții partea vătămată relevă că împreuna cu numiții Ș. A., I. N. L. și A. C., pe la 12 noaptea, au fugit și după 4-5 ore de mers pe jos au ajuns în Sevillia (f.216-219 vol.I d.u.p., f.36-40, vol.II d.u.p.) procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată C. F. L. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A. (f.220-239, vol.I, f.57-62, vol.II d.u.p.); declarațiile părții vătămate G. F. D. potrivit cărora la inceputul lunii septembrie 2008, la propunerea inculpaților C. M. și R. L. s-a deplasat cu aceștia la muncă în Spania unde a cules măsline pentru aproximativ trei luni fără a primi nicio sumă de bani, inculpatul C. M. ținându-i cartea de identitate și ținând-o închisă în casă pe parcursul nopții pentru ca aceasta să nu fugă (f.197 – 194, vol.1, f.29-34, vol.II d.u.p.); procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată G. F. D. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A. (f.195 – 214, vol.I d.u.p.), declarațiile inculpatului C. M. potrivit cărora deplasarea în Spania s-a făcut cu acordul tuturor persoanelor implicate, muncind toți inclusiv concubina sa, inculpata R. L. și fiul său, inculpatul Z. M. însă numai o săptămână întrucât în următoarele două săptămâni a început să plouă, fiind remunerați de către angajatorul spaniol „A.”; mai precizează inculpatul că pe inculpații G. D. și A. A. nu îi cunoaște și nu i-a văzut niciodată (f.20-22, vol.I d.u.p.); ulterior inculpatul revine asupra depozițiilor inițiale precizând că îi cunoaște pe inculpații G. D. și A. A. de 6 ani de zile și că cei doi au transportat persoanele la lucru dimineața și înapoi acasă seara (f.23, vol.I d.u.p.); ulterior inculpatul își schimbă din nou depoziția precizând că în cursul lunii septembrie 2008, inculpații G. D., A. A. și Z. M. l-au sunat și i-au spus să aducă în Spania oameni interesați să culeagă măsline, ce vor fi plătiți cu 5 euro pe coș, asigurându-le cazarea și masa; în consecință precizează inculpatul a luat legătura cu partea vătămată L. G. pe care o cunoștea dinainte fiind găsite aproximativ 12-13 persoane cărora atât el cât și soția sa, coinculpata R. L. le-a spus că vor fi plătiți conform înțelegerii; inculpatul precizează faptul că au plecat cu autocarul din Gara de Nord la începutul lunii septembrie 2008, ajungând într-un final la A., unde neavând bani pentru transport în continuare au schimbat microbuzul; în acest scop inculpații A. A., G. D. și Z. M. i-au trimis suma de 2.300 euro cu care și-au continuat deplasarea în Spania, în localitatea Almonte, unde au fost așteptați de inculpații A. A., G. D. și Z. M.; în continuare arată inculpatul, au început munca, programul fiind de la 6 la 17:00, cu o pauză de o oră la amiază, el muncind alături de restul oamenilor; mai arată inculpatul că G. D. interacționa cu patronul spaniol prin intermediul unei persoane de etnie romă „Kaizer”; ulterior inculpatul G. D. a găsit o casă pe un câmp, în apropierea plantației de măslini, unde au fost cazați cu toții, mai puțin inculpații G. D. și A. A. care asigurau transportul oamenilor pe și de la plantație; într-o noapte trei inși au plecat iar după două săptămâni inculpatul a dus restul persoanelor la gara din Sevillia întrucât ploua și nu se mai putea munci (f.257-259, vol.II d.u.p.)

Instanța a înlăturat ca nesincere declarațiile părților vătămate date în cursul cercetării judecătorești potrivit cărora nu au fost supuși niciunei presiuni din partea coinculpaților avându-se în vedere faptul că, fiind reaudiate în cursul urmăririi penale, la data de 07 ianuarie 2011 partile vatamate L. G., M. T., I. C., C. F., G. A. M., S. A. si I. L. N. au arătat că în cursul lunii decembrie au fost contactate telefonic de o persoana necunoscută venită din Spania din partea inculpaților C. M. și G. D., li s-au promis sume de bani pentru a-și modifica declarațiile date în fața organelor de urmărire penală și a-și retrage plângerile, dupa care s-au întâlnit cu persoana respectivă și cu apărătorul ales al inculpatului C. M., care le-a dictat câte o declarație prin care își retrăgeau plângerile penale formulate și își modificau substanțial declarațiile date, unele dintre acestea, respectiv numiții L. G., M. T., I. C., C. F., G. A. M. și I. L. N. primind câte 500 de euro.

Aceleași aspecte au fost relevate și de către martorii M. I. și G. M., care confirmă că și asupra lor s-au exercitata presiuni de catre o persoană necunoscută venită din Spania pentru a-și modifica declarațiile date în fața organelor judiciare în schimbul unor sume de bani însă aceștia au refuzat.

În drept, fapta inculpatului C. M. care în perioada august-noiembrie 2008 împreună cu inculpatul G. D. a pus bazele unei grupări în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, a recrutat prin inducere în eroare, transportat, transferat și cazat nouă persoane și anume: C. F., G. A. – M., I. L. – N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., S. A. și I. C., după care le-a exploatat prin muncă, amenințându-șe și agresându-le fizic întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prevazută și pedepsită de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. cu aplicarea art.37 al.1 lit.b C.p. și trafic de persoane prevăzută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 al.2 C.p. și a art.37 al.1 lit.b C.p., ambele cu aplicarea art.33 lit.a C.p.

Fapta inculpatului G. D. care în perioada septembrie–noiembrie 2008 împreună cu inculpatul C. M. a pus bazele unei grupări în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, a înlesnit transportul prin finanțarea acestuia, a transferat și cazat prin înselăciune, amenințare și violență un număr de nouă persoane și anume: C. F., G. A. – M., I. L. – N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., S. A. și I. C., după care le-a exploatat prin muncă întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prevazute si pedepsite de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. și trafic de persoane prevazută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 al.2 C.p., toate cu aplicarea art.33 lit.a C.p.

Fapta inculpatei R. L. care în perioada august-noiembrie 2008 a aderat și sprijinit gruparea constituită de inculpații C. M. și G. D., a recrutat, transportat, transferat și cazat prin inselaciune și amenintare un număr de noua persoane și anume: C. F., G. A. – M., I. L. – N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., S. A. și I. C., după care le-a exploatat prin muncă întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de aderare și sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane prevazute de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. și trafic de persoane prevazută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplic. art.41 al.2 C.p., ambele cu aplicarea art.33 lit a C.p.

Fapta inculpatului Z. M. care în perioada septembrie–noiembrie 2008 a aderat și sprijinit gruparea constituită de inculpații C. M. și G. D., a transportat, transferat și cazat prin înșelăciune, violență și amenințare un număr de nouă persoane și anume: C. F., G. A. – M., I. L. – N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., S. A. și I. C., după care le-a exploatat prin muncă întrunește elementele constitutive ale infractiunilor de aderare și sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane prevazute de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. și trafic de persoane prevazută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p., ambele cu aplicarea art.33 lit.a C.p.

Fapta inculpatului A. A. care în perioada septembrie–noiembrie 2008 a aderat și sprijinit gruparea constituita de inculpații C. M. și G. D., a transportat, transferat și cazat prin înșelăciune, violență și amenințare un număr de nouă persoane și anume: C. F., G. A. – M., I. L. – N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., S. A. și I. C., după care le-a exploatat prin muncă întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de aderare și sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prevăzute și pedepsite de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. cu aplicarea art.37 al.1 lit.b C.p. și trafic de persoane prevazută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 al.2 C.p. și a art.37 al.1 lit.a C.p., ambele cu aplicarea art.33 lit.a C.p.

Potrivit art.12 al.1 din Legea nr.678/2001 „constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane iar potrivit alineatului 2 traficul de persoane săvârșit de două sau mai multe persoane împreună se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi. Potrivit art.2 al.2 din aceeași lege cadru prin exploatarea unei persoane se înțelege și executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în mod forțat ori cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate.

De asemenea conform art.8 din Legea nr.39/2003 inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracțional organizat, se pedepsește, după caz, potrivit art. 167 sau 323 din Codul penal. Art.2 lit.a din Legea nr.39/2003 definește grupul infracțional organizat ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Aceste dispoziții legale preiau conținutul textului art.2 din Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, ratificată de România prin Legea nr.565/2002, în care se menționează că, în sensul prezentei convenții, expresia „grup infracțional organizat desemnează un grup structurat alcătuit din trei sau mai multe persoane, care există de o anumită perioadă și acționează în înțelegere, în scopul săvârșirii uneia ori mai multor infracțiuni grave sau infracțiuni prevăzute de prezenta convenție, pentru a obține, direct ori indirect, un avantaj financiar sau un alt avantaj material; și că expresia „grup structurat" desemnează un grup care nu s-a constituit la întâmplare pentru a comite neapărat o infracțiune și care nu deține neapărat un anumit rol de continuitate sau de structură elaborată pentru membrii săi.

În consecință în vederea unei corecte calificfări juridice a naturii grupului constituit din coinculpații în cauză, instanța de fond a analizat în ce măsură structura infracțională, a cărei existență și activitate este cercetată și judecată, constituie un grup infracțional organizat ori este vorba despre o asociație sau grupare care nu are caracterul unui grup infracțional organizat sau este vorba despre o participație penală. Pentru a realiza cuvenitele diferențieri trebuie a avut în vedere următoarele aspecte: numărul participanților și relațiile funcționale dintre aceștia; rolul asumat de către fiecare participant (dacă este conjunctural, dacă ține de o anumită specializare, de calități, aptitudini sau alte aspecte individuale, dacă se poate încadra într-o strategie coerentă ce vizează obținerea de profituri, ș.a.); vechimea relațiilor dintre participanți (dacă relațiile dintre aceștia vizează doar executarea anumitor activități infracționale sau este vorba despre o structură dezvoltată în timp, cu relații personalizate și asimilarea locului și rolului în cadrul acesteia); dacă există o conducere, un management funcțional care să aibă atât posibilitatea de a da dispoziții, cât și mijloacele prin care să impună ducerea lor la îndeplinire și, la nevoie, măsuri de coerciție; dacă activitatea ori activitățile desfășurate asigură realizarea unui profit, direct sau indirect, modul cum este acesta colectat, împărțit și distribuit membrilor grupului, dacă există măsuri de siguranță luate pentru evitarea de neînțelegeri ori pentru apariția de acțiuni destabilizatoare.

Avându-se în vedere structura existentă în cauză, faptul că aceasta este formată ocazional în scopul comiterii imediate a infracțiunii de trafic de persoane; nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri clar definite ale membrilor coinculpații implicându-se în săvârșirea tuturor acțiunilor, elemente materiale ale laturii obiective ale infracțiunii de trafic de persoane, astfel inculpații G. D., A. A. și C. M. ocupându-se de transportul persoanelor traficate, inculpații R. L. și C. M. de inducerea în eroare a acestora în vederea recrutării și transportului lor în Spania, coinculpații G. D., R. L., Z. M. și C. M. de cazare și supravegherea persoanelor în cauză, inculpatul G. D. de relaționarea cu angajatorul spaniol.

Într-adevăr inculpatul C. M. pe baza unei ințelegeri prestabilite cu inculpatul G. D. a procedat la recrutarea mai multor persoane prin inducerea în eroare cu privire la condițiile de muncă oferite, acestea din urmă acceptând să plece la muncă în Spania. La rândul său inculpatul G. D. a finanțat transportul persoanelor racolate din Romania către Spania si a asigurat cazarea si stabilirea contactelor necesare cu angajatorul spaniol direct sau prin intermediar.

La rândul său inculpata R. L. a aderat și sprijinit gruparea constituită de inculpații C. M. și G. D. întărind convingerea victimelor că oferta de muncă în Spania este reală, participând activ la inducerea în eroare a victimelor cu privire la condițiile de muncă.

Inculpații Z. M. și A. A. au aderat și sprijinit grupul constituit de catre inculpații C. M. și G. D., inculpatul Z. M. asigurând totodată supravegherea victimelor. Inculpatul A. A. a exercitat un rol similar, fiind menționat de părțile vătămate ca fiind cel care le transporta la muncă și le supraveghea.

În prezenta cauză s-a constatat că victimele au fost recrutate, transportate, transferate și cazate prin înșelăciune, amenințare sau violență în scopul exploatării prin muncă. Înșelăciunea rezultă cu certitudine din actele de inducere în eroare cu privire la condițiile de muncă oferite (salariu, cazare, transport). Amenințarea a constituit în permanență un mijloc de constrângere psihică prin care victimele au fost ținute captive și determinate să muncească. Amenințările dovedit adresate de către inculpații C. M., G. D., A. A. și Z. M. au fost fără îndoială de natură să le provoace o temere victimelor, cu atât mai mult cu cât acestea au asistat la agresarea șoferilor cu arme albe (săbii). Cu privire la actele de violență fizică, deși izolate întrucât frecvente erau cele de violență psihică, acestea sunt confirmate de către o parte a părților vătămate (declarația părții vătămate C. F. care-l indica drept agresor pe inculpatul C. M. - fil.76-78, vol.I d.u.p., declarația părții vătămate G. A. M. potrivit căreia partea vătămată Ș. A. a fost amenințată cu o sabie de către inculpații C. M. și G. D. întrucât nu muncea suficient - f.99-103, vol.I d.u.p., declarația părții vătămate L. G. potrivit căreia agasați de insistențele persoanelor vizând remunerațiile promise inculpații C. M., G. D. și Z. M. au început să-i amenințe și chiar să-i lovescă - f.147-148, vol.I d.u.p.). Libertatea de mișcare le-a fost de asemenea îngrădită, victimele neavând voie să părăsească imobilul în care erau cazate. Aceasta restrângere a libertății rezultă în mod direct și din faptul că toate actele de identitate (pașaport, cărți de identitate) le-au fost reținute de către inculpatul C. M..

În ceea ce privește exploatarea victimelor, din probele administrate instanța de fond a reținut că acestea au prestat muncă cu încălcarea normelor legale privind conditiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate. Concret pentru niciuna din victime nu a existat un contract de muncă legal încheiat, salariul promis, respectiv suma de 5 euro pentru fiecare coș de măsline cules, nu a fost plătit nicio clipă, programul de muncă a fost de 10 -12 ore cu mult peste cel admis, victimele nu au beneficiat de asistență medicală (partea vătămată Ș. A. nu a putut beneficia de repaos și tratament deși suferea de afecțiuni medicale cu manifestări fiziologice constatae și de către inculpați).

În consecință avându-se în vederea faptul că activitatea ilicită a fiecărui inculpat a îmbrăcat forma mai multor variante ale elementului material al laturii obiective a infracțiunii de trafic de persoane precum și faptul că acțiunile acestora vizau o pluralitate de subiecți pasivi, ținând cont și de decizia nr. XLIX (49) din 4 iunie 2007 a Înaltei Curți de Casație I Justiție, Secțiile Unite, instanța reține faptul că infracțiunea de trafic de persoane a cărei săvârșire se impută inculpaților îmbracă forma infracțiunii continuate, motiv pentru care în baza art.334 C.p.p. va schimba încadrarea juridică a faptelor inculpatului C. M. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.37 al.1 lit.b C.p. în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și a art.37 al.1 lit.b C.p., a faptelor inculpatului Z. M. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p., a faptelor inculpatei R. L. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și a faptelor inculpatului A. A. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.37 al.1 lit.a C.p. în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și a art.37 al.1 lit.a C.p.

În ceea ce-l privește pe inculpatul G. D., instanța a constatat faptul că în mod eronat s-a reținut de către organul de urmărire penală incidența în cauză a disp. art.37 al.1 lit.b C.p., considerându-se drept prim termen al recidivei postexecutorii pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.502/20.09.2000, a Jud. Băilești, definitivă prin decizia penală nr.645/21.11.2001 a Tribunalului D.. Într-adevăr potrivit relațiilor comunicate grefierului de ședință de către grefierul delegat la Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Băilești pedeapsa închisorii anterior menționate a început a fi executată la data de 29.05.2001, urmând a expira la data de 28.05.2003, inculpatul G. D. fiind liberat condiționat prin sentința penală nr.3430/16.08.2002 a Judecătoriei C. (f.167 dos. inst.).

În consecință avându-se în vedere faptul că în cazul unei condamnări de 2 ani închisoare termenul de reabilitare este potrivit art.135 al.1 lit.a C.p. de 4 ani la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunțate, în cauza dedusă judecății durata termenului de reabilitare fiind de 5 ani. Potrivit art.136 al.1 C.p. termenul de reabilitare se socotește de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale, în speță urmând a se calcula de la data de 28.05.2003, acesta expirând în consecință la data de 27.05.2008. Avându-se în vedere faptul că potrivit art. 38 al.2 C.p. nu se ține seama de condamnările pentru care a intervenit reabilitarea sau în privința cărora s-a împlinit termenul de reabilitare iar infracțiunile deduse judecății imputate inculpatului G. D. au fost comise în cursul lunilor septembrie–noiembrie 2008 se constată că în mod eronat a fost reținută incidența în cauză a disp. art.37 al.1 lit.b C.p., motiv pentru care în baza art.334 C.p.p. a schimbat încadrarea juridică a faptelor inculpatului G. D. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.37 al.1 lit.b C.p. și de art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. cu aplic. art.37 al.1 lit.b C.p. în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și de art. art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p.

Instanța a constatat însă că în mod corect s-a reținut de către organul de urmărire penală în cuprinsul actului de sesizare a instanței faptul că inculpatul C. M. a săvârșit infracțiunile deduse judecății în stare de recidivă postexecutorie, acesta fiind condamnat la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat prin sentința penală nr.741/27.04.2005 a Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin decizia penală nr.1490/15.09.2005 a Curții de Apel București. Potrivit aceleiași fișe de cazier aflate la fila 273, vol.I d.u.p. în executarea acestei pedepse inculpatul a fost arestat la data de 30.06.2004 și liberat condiționat la data de 08.12.2006 rămânând un rest neexecutat de 569 de zile (pedeapsa considerându-se executată la data de 28.06.2008). Avându-se în vedere faptul că infracțiunile deduse judcății au fost comise în cursul lunilor august-noiembrie 2008, ulterior considerării pedepsei ca executate dar anterior împlinirii termenului de reabilitare de 6 ani, instanța a reținut incidența în cauză a disp. art.37 al.1 lit.b C.p.

În ceea ce-l privește pe inculpatul A. A., instanța a constatat faptul că potrivit fișei de cazier judiciar aflată la fila 40, vol.I d.u.p. acesta a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.189 al.2 C.p., de art.321 al.1, 2 C.p. și de art.208-209 C.p. prin sentința penală nr.2600/15.06.2004 a Judecătoriei C., definitivă prin neapelare (potrivit referatului înocmit de grefierul de ședință –f.175 dos. inst.), pedeapsă din executarea căreia a fost liberat condiționat la data de 24.11.2006, rămânând un rest neexecutat de 829 de zile.

Având în vedere faptul că infracțiunile deduse judecății au fost comise anterior considerârii pedeposei anterior menționate ca executate instanța a constatat că în mod corect a fost reținută de către organul de urmărire penală incidența în cauză a dis part.37 al.1 lit.a C.p., instanța urmând a face aplicarea disp. art.61 C.p. în ceea ce privește regimul sancționator.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului C. M., instanța a avut în vedere dispozițiile art. 52 Cod penal, precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În concret, instanța a reținut că faptele inculpatului prezintă un grad de pericol social mediu, avându-se în vedere gradul de implicare al acestuia în activitatea infracțională dedusă judecății, numărul de persoane traficate dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care este în vârstă de 45 ani, căsătorit, având 5 copii dintre care 4 minori, nu are un loc de muncă și nici o pregătire profesională, atitudinea procesuală oscilantă considerente înraport de care instanța, în baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. cu aplic. art.37 al.1 lit.b C.p. a condamnat pe inculpatul C. M. la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane în stare de recidivă mare postexecutorie, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului C. M. trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64 C.p., cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deținute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislația britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deținuților condamnați, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracțiunii” (aceeași concepție a legiuitorului reflectându-se și în legislația română actuală, n.inst.). Curtea a acceptat „că există o marjă națională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deținuților poate fi justificată în timpurile moderne și a modului de menținere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adițional a fost încălcat, întrucât „legislația națională nu analizează importanța intereselor în conflict sau proporționalitatea și nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deținut, în orice împrejurare, intră în marja națională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză și-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricții automate impuse deținuților condamnați și se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a teza I, ci a analizat în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.

În plus față de jurisprudența Curții în materie, instanța a avut în vedere și decizia nr. LXXIV (74) din 5.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că „dispozițiile art.71 C.p. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza I – c C.p. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art.71 al.3 C.p.”.

Astfel, circumstanțele personale ale inculpatului și natura faptei săvârșite impun concluzia că interzicerea dreptului la alegeri libere, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu se impune.

Prin urmare, nu ar fi proporțională și justificată măsura interzicerii drepturilor sale electorale de către instanță, motiv pentru care, în baza art. 71 C.p. și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional CEDO, va interzice inculpatului C. M. exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Față de aceleași considerente, instanța, în baza art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și a art.37 al.1 lit.b C.p. a condamnat pe același inculpat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de persoane în stare de recidivă mare postexecutorie, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art.65 C.p. a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b Cp pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Pentru considerentele expuse anterior, apreciind că circumstanțele personale ale inculpatului C. M. și natura faptei săvârșite impun concluzia că interzicerea dreptului la alegeri libere, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată în baza art.71 C.p. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 al.1 lit.b C.p. a contopit pedepsele anterior menționate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei..

În baza art.71 C.p. a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.35 al.3 C.p. a aplicat alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.350 C.p.p. a menținut starea de arest preventiv a inculpatului C. M..

În baza art.88 C.p. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv din 26.11.2010 la zi.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului Z. M., instanța a avut în vedere dispozițiile art. 52 Cod penal, precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În concret, instanța a reținut că faptele inculpatului prezintă un grad de pericol social mediu, avându-se în vedere gradul de implicare al acestuia în activitatea infracțională dedusă judecății, numărul de persoane traficate dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care este în vârstă de 20 de ani, necăsatorit, fiind cunoscut cu antecedente penale, respectiv având aplicată în data de 09.12.2009 o amendă cu caracter administrativ pentru săvârșirea unei fapte de furt calificat. Instanța a avut în vedere și faptul că acesta s-a sustras procesului penal derulat în cauză, fiind trimis în judecată iar ulterior judecat în lipsă.

Față de aceste considerente, instanța, în baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. a condamnat pe inculpatul Z. M., la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

Apreciind că circumstanțele personale ale inculpatului Z. M. și natura faptei săvârșite impun concluzia că interzicerea dreptului la alegeri libere, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată în baza art.71 C.p. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. a condamnat pe același inculpat la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de persoane, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art.65 C.p. a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b Cp pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Pentru considerentele expuse anterior, în baza art.71 C.p. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 al.1 lit.b C.p. a contopit pedepsele anterior menționate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art.71 C.p. a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.35 al.3 C.p. a aplicat alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului G. D., instanța a avut în vedere dispozițiile art. 52 Cod penal, precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În concret, instanța a reținut că faptele inculpatului prezintă un grad de pericol social mediu, avându-se în vedere gradul de implicare al acestuia în activitatea infracțională dedusă judecății, numărul de persoane traficate dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care este în vârstă de 33 de ani, necăsatorit, fiind cunoscut cu antecedente penale, respectiv având mai multe pedepse cu închisoare pentru săvârșirea de infracțiuni de furt calificat, în privința cărora s-a împlinit termenul de reabilitare. Instanța a avut în vedere și faptul că acesta s-a sustras procesului penal derulat în cauză, fiind trimis în judecată iar ulterior judecat în lipsă.

În baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. a condamnat pe inculpatul G. D., (fost A. la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane în stare de recidivă mare postexecutorie, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art.71 C.p. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. a condamnat pe același inculpat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de persoane în stare de recidivă mare postexecutorie, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art.65 C.p. a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.71 C.p. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 al.1 lit.b C.p. a contopit pedepsele anterior menționate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, sporită la 6 ani și 6 luni închisoare, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art.71 C.p. a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.35 al.3 C.p. a aplicat alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatei R. L., instanța a avut în vedere dispozițiile art. 52 Cod penal, precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatei și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În concret, instanța a reținut că faptele inculpatei prezintă un grad de pericol social mediu, avându-se în vedere gradul de implicare al acesteia în activitatea infracțională dedusă judecății, numărul de persoane traficate dar și circumstanțele personale ale inculpatei, care este în vârstă de 40 de ani, necăsatorită, nefiind cunoscută cu antecedente penale. Instanța a avut în vedere și faptul că aceasta s-a sustras procesului penal derulat în cauză, fiind trimis în judecată iar ulterior judecat în lipsă.

Față de aceste considerente, în baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. cu aplic. art.74 al.1 lit.a C.p. și a art.76 al.1 lit.c C.p. a condamnat pe inculpata R. L., la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

Apreciind că circumstanțele personale ale inculpatei R. L. și natura faptei săvârșite impun concluzia că interzicerea dreptului la alegeri libere, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată în baza art.71 C.p. a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. cu aplic. art.74 al.1 lit.a C.p., a art.76 al.1 lit.b C.p. și a art.80 C.p. a condamnat pe aceeași inculpată la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de persoane, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art.65 C.p. a interzis inculpatei drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b Cp pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Pentru aceleași considerente, în baza art.71 C.p. a interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 al.1 lit.b C.p. a contopit pedepsele anterior menționate, inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art.71 C.p. a interzis inculpatei drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.35 al.3 C.p. a aplicat alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, în ceea ce o privește pe inculpata R. L., instanța a reținut dispozițiile art. 861 C.p., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor: pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an; s-a apreciat de instanță că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpat și, chiar fără executarea pedepsei, acesta nu va mai săvârși infracțiuni.

Instanța a considerat că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentință fiind de 3 ani închisoare iar inculpata nu are antecedente penale, astfel încât instanța are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către aceasta a pedepsei aplicate.

Astfel, în baza art.86 ind.1 C.p. a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei închisorii rezultante pe un termen de încercare de 7 ani stabilit în condițiile art.86 ind.2 C.p.

În baza art.86 ind.3 al.1 C.p. pe durata termenului de încercare, inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Datele prevăzute în alin. 1 lit. b), c) și d) se vor comunica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

În baza art.71 al.5 C.p. pe durata suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 359 C.p.p. va atrage atenția inculpatei asupra disp. art.86 ind.4 C.p.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului A. A., instanța a avut în vedere dispozițiile art. 52 Cod penal, precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În concret, instanța a reținut că faptele inculpatului prezintă un grad de pericol social mediu, avându-se în vedere gradul de implicare al acestuia în activitatea infracțională dedusă judecății, numărul de persoane traficate dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care este în vârstă de 37 ani, nu are un loc de muncă și nici o pregătire profesională. Instanța va avea în vedere și faptul că acesta s-a sustras procesului penal derulat în cauză, fiind trimis în judecată iar ulterior judecat în lipsă.

Față de aceste considerente, în baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. cu aplic. art.37 al.1 lit.a C.p. a condamnat pe inculpatul A. A. la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane în stare de recidivă mare postcondamnatorie, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art.61 C.p. a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr.2600/15.06.2004 a Judecătoriei C., definitivă prin neapelare la data de 29.06.2004 și a dispus contopirea restului rămas neexecutat de 829 de zile cu pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin prezenta, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

Apreciind că circumstanțele personale ale inculpatului A. A. și natura faptei săvârșite impun concluzia că interzicerea dreptului la alegeri libere, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată în baza art.71 C.p. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și a art.37 al.1 lit.a C.p. a condamnat pe același inculpat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de persoane în stare de recidivă mare postcondamnatorie, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art.61 C.p. a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr.2600/15.06.2004 a Judecătoriei C., definitivă prin neapelare la data de 29.06.2004 și a dispus contopirea restului rămas neexecutat de 829 de zile cu pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin prezenta, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art.65 C.p. a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b Cp pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Pentru aceleași considerente, în baza art.71 C.p. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 al.1 lit.b C.p. a contopit pedepsele anterior menționate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, sporită la 6 ani și 6 luni închisoare, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art.71 C.p. a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.35 al.3 C.p. a aplicat alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

Sub aspectul laturii civile instanța a constatat faptul că partea vătămată C. F. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.000 euro reprezentând daune materiale (f.28, vol.I d.u.p.); partea vătămată G. A. – M., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 4.000 euro reprezentând daune materiale (f.162, vol.II d.u.p); partea vătămată I. L. – N. s-a constituit parte civilă in procesul penal cu suma de 50.000 euro din care suma de 3.000 euro, reprezentând daune materiale iar suma de 47.000 euro reprezentând daune morale (f.30, vol.I d.u.p.); partea vătămată L. G. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 12.000 lei reprezentând daune materiale (f.33, vol.I d.u.p.); partea vătămată M. T. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.000 euro reprezentând daune materiale (f.27, vol.I d.u.p.); partea vătămată G. F. D. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2.300 euro reprezentând daune materiale (f.193, vol.I d.u.p.); partea vătămată C. F. L. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.500 euro, reprezentând daune materiale (f.218, vol.I d.u.p.); partea vătămată S. A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2.570 euro reprezentând daune materiale (f.31, vol.I d.u.p.) iar partea vătămată I. C. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.000 euro reprezentând daune materiale (f.32, vol.I d.u.p.).

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite, cumulativ, următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.

Cu privire la faptele ilicite comise de inculpați, așa cum s-a arătat mai sus, acestea au constat în traficare persoanelor C. F., G. A. – M., I. L. – N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., S. A. și I. C.. Urmarea faptelor inculpaților constă în periclitarea relațiilor constituite în jurul respectării normelor privind protecția socială a muncii.

În ceea ce privește componenta materială a prejudiciului reclamat de către părțile civile C. F., G. A. – M., I. L. – N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., S. A. și I. C. instanța a constatat faptul că aceasta nu are un caracter cert sub aspectul existenței și nici al întinderii, neputându-se stabili numărul de zile lucrate avându-se în vedere faptul că toate părțile în dosar recunosc faptul că acestea au fost determinate de condițiile meteo și nici numărul de coșuri realizate sau primirea banilor de la angajatorul spaniol. De asemenea avându-se în vedere faptul că înțelegerea recunoscută de părțile implicate a fost în sensul că în cursul primelor săptămâni contravaloarea prestațiilor părților vătămate urma să fie compensată cu contravaloarea cazării și a transportului în Spania plătită de către inculpații C. M. și G. D., instanța nu a putut stabili gradul de certitudine impus de norma penală pentru existența sau cuantumul sumelor datorate părților vătămate.

Față de aceste considerente, instanța, în baza art.346 rap. la art.14 C.p.p. rap. la art.998, 999 C.civ. a respins ca neîntemeiate acțiunile civile formulate de părțile civile C. F., C. F. L., Ș. A., I. C., L. G., G. A. M. și G. F. D..

În ceea ce privește suma solicitată cu titlu de daunele morale de către partea civilă I. L. – N., instanța a reținut că sunt greu de cuantificat, greutate care rezidă mai ales din imposibilitatea de a le privi ca pe un pretium dolores, ca o compensare a pierderii suferite de partea civilă. Totuși, la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral instanța trebuie să aibă în vedere o . criterii, cum ar fi consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele, măsura în care le-au fost afectate situația profesională, socială și familială. Stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include de regulă o doză ridicată de aproximare și subiectivism.

În cauză, instanța a apreciat, având în vedere circumstanțele reale că a fost cauzat părții civile I. L. N. un prejudiciu moral, acesta fiind forțat să presteze activități lucrative împotriva voinței sale, fiind agresat fizic și verbal și fiind nevoit să fugă din locația în care era ținut împreună cu celelalte persoane traficate, motiv pentru care, în baza art. 346 rap. la art.14 C.p.p. rap. la art.998, 999 și 1003 C.civ. a admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă I. L. N. și a obligat în solidar pe inculpații C. M., Z. M., G. D., R. L. și A. A. la plata sumei de 2000 euro, în echivalent lei în funcție de cursul BNR al zilei plății, cu titlu de daune morale către aceasta, cuantum apreciat de instanță ca fiind de natură a asigura o reparație echitabilă în cauză.

A luat act că persoana vătămată G. I. nu se constituie parte civilă în procesul penal.

În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de partea civilă M. T., instanța a constatat faptul că la data de 15.07.2011 potrivit extrasului pentru uz oficial din registrul de deces comunicat instanței. La solicitarea instanței față de disp. art.21 C.p.p., a fost atașată la dosarul cauzei adresa nr.C8820/03.08.2011 emisă de Camera Notarilor Publici potrivit căreia, în urma verificărilor efectuate în evidențele aferente perioadei 1995 - la zi nu a fost înregistrată pe rolul vreunui birou notarial public procedura succesorală de pe urma defunctei M. T.. La termenul de judecată din data de 08.08.2011 s-a prezentat în ședință publică numita M. C. G., legitimată cu C.I. . nr._, CNP_, care a pretins că este descendenta defunctei, instanța punându-i în vedere ca la termul de judecată ulterior să prezinte certificatul de naștere pentru a verifica realitatea celor susținute în ședință publică. Numita M. C. G. a rămas însă în pasivitate nemaiprezentându-se la termenele de judecată acordate în cauză. În consecință instanța a constatat faptul că în cauză nu s-a stabilit cu certitudine vreo legătură de rudenie între defunctă și numita M. C. G., pentru a permite acesteia preluarea poziției procesuale a defunctei. De asemenea a constatat faptul că potrivit art.91 din Legea nr.71/2011 moștenirile deschise înainte de . Codului civil din 2009 sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii, respectiv data decesului celui despre a cărui moștenire este vorba. Avându-se în vedere faptul că decesul părții civile M. T. s-a produs la data de 15.07.2011, anterior intrării în vigoare a noului cod civil, instanța a constatat aplicabile disp. art. 700 C.c. potrivit cărora dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii, neputându-se stabili în cursul acestui termen identitatea succesorilor defunctei pentru a se da eficiență disp. art.21 al.1 C.p.p..

Față de aceste considerente, instanța a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă M. T. ca fiind introdusă de o persoană rămasă fără capacitate de folosință și, față de considerentele expuse anterior a respins ca neîntemeiată cererea de disjungere a cauzei în ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de partea civilă defunctă M. T..

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpații C. M., A. A. și G. D., care au solicitat în principal achitarea, arătând că nu poate fi reținută în sarcina lor infracțiunea prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.323 Cod penal, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile esențiale ale infracțiunii de grup în forma pe care o prezintă acest articol, legătura subiectivă dintre inculpați, este specifică pluralității ocazionale și nicidecum unei asocieri în vederea săvârșirii de infracțiuni iar infracțiunea de asociere la un grup infracțional, impune ca grupul să aibă o minimă existență în timp, din actele și probele aflate la dosar nerezultând această existență în timp a grupului, inculpatul că faptei îi lipsește elementul fundamental și anume vinovăția, solicitând achitarea pe temeiul prev. de art. 10 lit. a) Cod procedură penală. În ceea ce privește condițiile prevăzute de Legea nr.678/2001 privind recrutarea, transportarea și cazarea persoanelor în vederea efectuării unei munci în agricultură, arată că aceste modalități ale elementului material ale acestei infracțiuni trebuie să îndeplinească cerința esențială și anume că trebuie realizate prin violență, înșelăciune și fraudă. În acest sens, apreciază că nu este dovedit niciunul din aceste elemente care să conducă la ideea a fost săvârșită această infracțiune de trafic de persoane, inculpații solicitând achitarea pentru cele două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, respectiv, în temeiul art.11 alin.2 lit.a rap. la art.10 lit.d) Cod procedură penală pentru infracțiunea de trafic de persoane, iar în temeiul art.10 lit.a) Cod procedură penală pentru infracțiunea prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.323 Cod penal. În subsidiar aceștia au solicitat redozarea pedepselor și aplicarea unor pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege.

Analizând actele dosarului si sentința penală apelată prin prisma motivelor invocate și din oficiu sub toate aspectele de drept și de fapt în conformitate cu disp. art. 371 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelurile nu sunt fondate.

Curtea reține astfel că instanța de fond a analizat judicios toate probele administrate în cauză și a reținut în mod corect atât situația de fapt cât și încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina fiecărui inculpat, din declaratiile părților vătămate S. A., I. C., C. F. L., G. F. D., M. T., L. G., C. F., G. A. – M., I. L. – N., declarațiile martorilor G. M., M. I., G. I., declarațiile inculpatului C. M., înscrisuri, procesele-verbale de recunoaștere a inculpaților de pe planșele fotografice de către părțile vătămate și martori și planșele fotografice aferente, procesele verbale de verificare rezultând că inculpații C. M. și G. D., în perioada august-noiembrie 2008 au pus bazele unei grupări în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, inculpatul C. M. a recrutat prin inducere în eroare, iar inculpatul G. D. a înlesnit transportul prin finanțarea acestuia, ambii transferând și cazând prin înselăciune, amenințare și violență în final în Spania nouă persoane respectiv pe C. F., G. A. – M., I. L. – N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., S. A. și I. C., după care le-au exploatat prin muncă, amenințându-le și agresându-le fizic, iar inculpații R. L., Z. M. și A. A., în perioada august-noiembrie 2008 au aderat și sprijinit gruparea constituită de inculpații C. M. și G. D., au recrutat, transportat, transferat și cazat prin înșelăciune și amenintare cele nouă persoane după care le-au exploatat prin muncă.

De asemenea în mod corect a reținut instanța de fond că aceste fapte întrunesc atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prevazută și pedepsită de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. și trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 al.2 C.p. și a ambele cu aplicarea art.33 lit.a C.p pentru fiecare dintre inculpați, în ceea ce îi privește pe inculpații C. M. și A. A. fiind reținută și starea de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b) Cod penal, în cazul primului inculpat, respective starea de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a) Cod penal în cazul celui de-al doilea inculpat.

Astfel, în pofida susținerilor apărătorilor inculpaților în sensul că nu sunt îndeplinite condițiile de existență ale infracțiunii de asociere, inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, aspect în raport de care au solicitat achitarea apreciind că fapta nu există, Curtea constată pe de o parte că solicitarea a avut în vedere strict împrejurarea că între inculpați nu exista o structură organizatoricăî o ierarhie, că de fapt legăturile existente între aceștia atestă doar că era vorba despre o asociere a lor conjuncturală, fiind incidentă o pluralitate ocazională, nu una organizată iar pe de altă parte arată că că probele administrate dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă nu doar că fapta există în materialitatea sa, dar că aceasta a fost săvârșită cu vinovăție de fiecare dintre inculpații din cauză.

Curtea arată în principal că solicitarea inculpaților nu este una întemeiată față de infracțiunea care s-a reținut în sarcina acestora, reamintind că acuzația constă în asocierea, inițierea și constituirea unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, așadar nu a unui grup organizat astfel cum este acesta definit de art. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, Curtea apreciind în concordanță cu apărătorii și cu instanța de fond de altfel că nu s-a dovedit existența unui grup organizat astfel cum este acesta definit în art. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, aspect care a atras reținerea în sarcina inculpaților a infracțiunii prev. de art. 8 din aceiași lege, nu a celei prev. de art. 7 din aceiași lege, declarațiile inculpaților înșiși, ale părților vătămate, ale martorilor dovedind că între inculpați existau anumite legături, că inculpații C. M. și G. D. au hotărât împreună să atragă personal care să muncească în Spania la cules de măsline în condiții care să nu fie aduse la cunoștință la momentul atragerii acestora, că inculpatul C. a fost cel care s-a ocupat de racolarea celor 9 părți vătămate în România și inculpatul G. a trimis sumele de bani necesare pentru finanțarea transportului, că insuficiența acestor sume de bani a determinat oprirea autocarului care îi transporta și amenințarea șoferilor cu săbii, aceștia fiind nevoiți să plece renunțând în acest context la a mai solicita plata pentru cursa efectuată, că inculpații A. A., R. L. și C. M. și Z. le-a întărit convingerea părților vătămate că munca în Spania se va desfășura după cele promise în România, între toți inculpații existând o înțelegere în sensul acesta, în funcție de momentele în care părțile vătămate se aflau, fie la faza de racolare, fie la cele de transport sau de cazare a lor în Spania, acestora li s-a întreținut convingerea de către toți cei 5 inculpați că munca se va desfășura potrivit înțelegerii avute anterior în România, aspect care implică fără echivoc o anumită coeziune a grupului format din cei 5 iniculpați, suficient caracterizată pentru a putea reține legătura subiectivă specifică și caracteristică unui grup, dar insuficient determinată în structură și atribuții, respectiv ierarhie ca să poată atrage reținerera existenței unui grup organizat astfel cum este acesta definit de art. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Astfel, față de cele arătate, reținând și împrejurarea că ceea ce s-a contestat de fapt de către inculpați a fost exact structura organizată a grupului, aceștia confirmând implicit sau nenegând existența unei pluralități ocazionale existente între inculpați, Curtea va înlătura susținerile sub acesta aspect, reținând că acestea sunt neîntemeiate.

În ceea ce privește solicitarea apărării în sensul de a se dispune achitarea pentru infracțiunea de trafic de persoane deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii subiective, lipsind vinovăția, Curtea apreciază că și această susținere este nefondată față de probele administrate în cauză. Așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, inculpatul C. M. pe baza unei ințelegeri prestabilite cu inculpatul G. D. a procedat la recrutarea celor 9 persoane prin inducerea în eroare cu privire la condițiile de muncă oferite, acestea din urmă acceptând să plece la muncă în Spania la cules de măsline însă în condițiile în care erau plătite într-un anume mod, condițiile de muncă erau unele satisafăcătoare, asigurându-li-se atât condiții decentte de cazare cât și efectiv de muncă, un anume număr de ore pe zi, astfel încât s-a dovedit prin declarațiile părții vătămate C. F. care arată că agresor era inculpatul C. M., a părții vătămate G. A. M., care a menționat că partea vătămată Ș. A. a fost amenințată cu o sabie de către inculpații C. M. și G. D. întrucât nu muncea suficient, a părții vătămate L. G. care arată că la insistențele persoanelor față de remunerațiile promise inculpații C. M., G. D. și Z. M. au început să-i amenințe și chiar să-i lovească, prin declarațiile martorilor că aceste părți vătămate au fost de fapt recrutate, transportate, transferate și cazate prin înșelăciune, amenințare sau violență în scopul exploatării prin muncă, câtă vreme acestea au fost induse în eroare cu privire la condițiile de muncă oferite (salariu, cazare, transport), au fost amenințate în momentul în care au constatat înșelăciunea și au încercat să protesteze, inculpații apelând la metode de constrângere psihică prin care au determinat persoanele vătămate să fie ținute în captivitate și să muncească în condițiile impuse, altele decât cele stabilite. În pofida susținerilor inculpatului C. M., Curtea constată că acesta este cel care le-a restrâns libertatea de mișcare aspect care rezultă și din faptul că acesta le-a reținut toate actele de identitate (pașaport, cărți de identitate) împiedicându-le astfel să poată părăsi zona. Corect a reținut de asemenea instanța de fond iar inculpații nu au putut proba contrariul și modul în care s-a realizat exploatarea victimelor, din probele administrate rezultând că acestea au prestat muncă cu încălcarea normelor legale privind conditiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate, Curtea apreciind că probele administrate dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă existența faptei sub toate aspectele sale activitatea ilicită a fiecărui inculpat îmbrăcând forma mai multor variante ale elementului material al laturii obiective a infracțiunii de trafic de personale.

Împrejurarea că iniculpații munceau la rândul lor în aceleași condiții rămâne fără relevanță față de obiectul sesizării, dacă inculpații au fost la rândul lor induși în eroare aceștia putând formula plângere penală față de persoanele care le-au indus în eroare, însă în cauza de față aceștia nu au putut dovedi prin nici o probă administrată că altcineva a organizat transportul, racolarea, cazarea și exploatarea în sine a muncii celor 9 părți vătămate, iar revenirile unora dintre părțile vătămate asupra declarațiilor nu pot fi reținute în nici un fel de Curte, care apreciază că în mod corect au fost înlăturate și de instanța de fond acele declarații date în cursul judecății sau chiar la urmărire penală, acestea arătând ulterior că s-au exercitat presiuni din partea inculpaților sau familiilor acestora pentru a determina schimbarea declaraților sau că au primit diverse sume de bani în acest scop, aspect care nu face decât să întărească acea convingere a Curții asupra vinovăției inculpaților.

Curtea apreciază astfel că nici sub acest aspect apelul inculpaților nu este fondat.

În fine, referitor la ultimul motiv de apel al inculpaților, referitor la individualizarea pedepselor aplicate, Curtea apreciază că și acesta este nefondat, Curtea reținând că inculpații au solicitat reducerea pedepselor la minimul special, neinvocâd reținerea de circumstanțe atenuante, care nici nu se impun a fi reținute față de circumstanțele reale și personale ale faptelor, respectiv făptuitorilor, în ceea ce îi privește pe inculpații C. M. și A. A. fiind reținută și starea de recidivă.

Pentru fiecare dintre infracțiunile reținute, Tribunalul a aplicat inculpaților apelanți pedepse spre minimul special, la individualizarea cărora a avut în vedere toate criteriile de individualizare prev. de art.72 Cod penal, reținând toate circumstanțele reale în care s-au săvârșit faptele, contribuția efectivă a fiecăruia, perioada de timp în care inculpații au acționat, acțiunile de violență și agresivitatea fizică și psihică exercitate asupra părților vătămate, intervenția ulterioară asupra acestora în sensul schimbării declarațiilor, conduita avută pe parcursul procesului, declarațiile prin care au negat săvârșirea faptelor, încercând să inducă în eroare organele judiciare, circumstanțele personale, Curtea apreciind că instanța de fond a făcut o justă și corectă individualizare a pedepselor principale și accesorii, respectiv complementare pe care le-a aplicat, față de toate aspectele menționate, și a dat eficiență suficientă inclusiv criteriului referitor la conduita inculpaților anterioară și ulterioară, respectiv la circumstanțele personale, starea de sănătate și cea familială ale inculpaților, nici unul dintre aceste criterii nefăcâd dovada că ar impune aplicarea unor pedepse mai reduse, acestea fiind oricum orientate spre minimul special, iar reținerea de circumstanțe atenuante nu a fost solicitată dar nici nu s-ar impune, în opinia Curții, concordantă cu cea a instanței de fond, față de tot contextul infracțional, numărul de persoane implicate, modul în sine în care a fost concepută activitatea infracțională și nu în ultimul rând impactul acestor infracțiuni asupra societății în actualul context economic, care determină multe persoane să plece la muncă în străinătate în speranța unui loc de muncă mai bun și mai bine plătit. Reținând toate acestea precum și conduita procesuală a inculpaților G. și A. care nu s-au prezentat în fața instanțelor de fond și de apel, fiind total lipsiți de orice preocupare față de soarta procesului, Curtea va menține pedepsele aplicate de instanța de fond sub toate aspectele.

Curtea apreciază că scopul pedepselor principale aplicate nu poate fi realizat în ceea ce îi privește pe inculpați decât prin executarea în regim de detenție, față de cei doi inculpați recidiviști nici nu s-ar putea dispune altfel, apreciind că astfel se poate realiza scopul pedepsei, aceasta fiind în mod deosebit o măsură de constrângere, dar și un mijloc de reeducare.

Reținând că hotărârea apelată este legală sub toate aspectele, Curtea va respinge ca nefondate în baza art. 379 punctul 1 lit. b) Cod procedură penală apelurile inculpaților C. M., G. D. și A. A., va deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului C. M. perioada detenției de la data de 26.11.2010 la zi conform art. 88 Cod penal și apreciind că subzistă temeiurile care au determinat luarea și menținerea măsurii arestării preventive până la acest moment, neintervenind nici un element care să determine o altă situație de fapt care să nu fi fost avută în vedere, Curtea va menține starea de arest preventiv conform art. 350 alin. 1 Cod procedură penală

În temeiul art.192 alin.2 și 4 din Codul de procedură penală, va obliga inculpații la plata cheltuielilor judiciare din apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.379 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondate, apelurile formulate de inculpații C. M., A. A. și G. D. (fost A.) împotriva sentinței penale nr. 722 /20.10 . 2011, pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA II PENALĂ în Dosar nr._ .

În baza art. 383 alin. 1 ind. 1 și alin. 2 Cod procedură penală, rap. la art. 350 alin. 1 Cod procedură penală și art. 88 Cod Penal menține starea de arest a apelantului inculpat C. M. și deduce din durata executării pedepsei, perioada 26 noiembrie 2010 la zi.

În baza art.192 alin.2 și 4 din Codul de procedură penală, obligă apelanții inculpați A. A. și G. D. la plata sumelor de câte 800 lei,fiecare, cheltuieli judiciare către stat, din care câte 400 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și obligă inculpatul C. M. la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor din oficiu pentru intimații inculpați R. L. și Z. M., în cuantum de 400 lei se vor avansa din fondul Ministerul Justiției

Cu recurs în 10 zile .

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 martie 2012.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

M. C. R. M.

GREFIER,

E.- A. N.

Red. și tnred M.C..

/ 2. ex.

Jud.C. J. / Tribunalul București Secția II Penală

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Traficul de persoane. Legea 678/2001 art. 12. Decizia nr. 72/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI