Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 268/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 268/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 268/2015
Dosar nr._ (Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ
Decizia Penală Nr. 268/2015
Ședința publică de la 18 Februarie 2015
Completul compus din:
Președinte V. C.
Judecător C. L. C.
Grefier C. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat de procuror E. B..
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantul P. de pe lângă Judecătoria G. împotriva sentinței penale nr. 2630 din data de 03.10.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc intimații inculpați M. A., pentru acestea răspunzând apărător desemnat din oficiu avocat U. F., în baza delegației nr._/2014, aflată la dosarul cauzei la fila nr. 27, C. I. pentru care se prezintă avocatul ales M. I., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2014, aflată la dosarul cauzei la fila nr. 20 și C. C., pentru care se prezintă avocatul din oficiu P. C., în baza delegației nr._/2014, aflată la dosarul cauzei la fila nr. 26 și partea vătămată C. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul după care:
Nefiind excepții de invocat, cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea apelului declarat, desființarea sentinței atacate și schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 181 alin. 1 VCp cu aplicarea art. 75 lit. a VCp în infracțiunea prev. de art. 193 alin. 2 Cod Penal cu aplic. art. 77 lit. a și art. 5 Cod Penal.
Totodată face trimitere și la decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 care a statuat cu privire la aplicarea globală a legii penale mai favorabile.
De asemenea solicită aplicarea pedepsei complementare prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod Penal.
Apărătorul intimatului inculpat C. I. solicită respingerea apelului declarat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de instanța de fond, vechile dispoziții ale Codului Penal fiind mai favorabile inculpaților.
Apărătorul intimatului inculpat C. C. solicită respingerea apelului declarat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de instanța de fond.
Apărătorul intimatului inculpat M. A. solicită respingerea apelului declarat de Ministerul Public considerând că dispozițiile Vechiului Cod Penal fiind mai favorabile inculpaților.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față, deliberând constată următoarele:
Prin sentința penală nr.2630 din 03.10.2013, Judecătoria G. a dispus următoarele:
În baza art.181 alin.1 C. pen., cu aplicarea art.75 lit.a și art.3201 C. pr. pen. a fost condamnat inculpatul C. I. la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare.
În baza art.81-82 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 3 luni.
În baza art.181 alin.1 C. pen., cu aplicarea art.75 lit.a C. pen. și art.3201 C. pr. pen., au mai fost condamnați inculpații C. C. și M. A. la pedepse de câte 1 an închisoare.
În baza art.81-82 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepselor pe durata unor termene de încercare de 3 ani.
În baza art.71 alin.1 C. pen. s-a interzis celor trei inculpați dreptul prevăzut de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a C. pen.
În baza art.71 alin.5 C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei interzicerii dreptului menționat pe durata suspendării condiționate a executării pedepselor cu închisoarea.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă C. V. și s-a dispus obligarea inculpaților în solidar la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către aceasta.
Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, pe baza probatoriilor administrate, coroborate cu declarațiile constante de recunoaștere ale inculpaților, care au solicitat soluționarea cauzei pe cale procedurii simplificate, următoarea situație de fapt:
La data de 22.05.2011, cei trei inculpați, îngrijitori de animale la o stână învecinată cu cea a părții vătămate C. V., în vârstă de 62 ani, i-au reproșat acesteia unele afirmații privind furtul de animale, iar în incidentul astfel creat, au lovit-o cu pumnii și picioarele, cauzându-i vătămări ce au necesitat, conform actelor medico-legale, 25-30 de zile de îngrijiri medicale, inclusiv . degetului IV de la mâna dreaptă.
Împotriva acestei sentințe P. de pe lângă Judecătoria G. a declarat apel motivat de față, susținând în esență că:
- legea penală mai favorabilă, în sensul prevederilor art.5 C. pen. 2009, o constituie în cauză noua reglementare, deoarece art.193 alin.2 prevede aceleași limite ale pedepsei închisorii – de la 6 luni la 5 ani, dar, spre deosebire de art.181 alion.1 din Codul penal anterior, alternative cu amenda penală;
- în consecință, noua reglementare este aplicabilă și în privința pedepselor complementare și accesorii.
Pe parcursul soluționării apelului, partea civilă și cei trei inculpați au solicitat respingerea lui ca nefondat.
În această fază procesuală nu s-a solicitat administrarea altor probatorii, nu s-au cerut probe noi și nu s-au formulat excepții.
Analizând actele și lucrările dosarului în contextul prevederilor art.408 C. pr. pen. și ale art.5 C. pen., Curtea reține că recursul nu este fondat.
În cauză, în raport de situația concretă a inculpaților, Codul penal anterior, sub imperiul căruia s-au comis faptele, constituie o reglementare mai favorabilă, incidența ei urmând a fi menținută.
Faptul că, într-adevăr, noul Cod penal prevede ca pedeapsă alternativă și amenda penală nu constituie un argument hotărâtor în sens contrar. Celor trei inculpați li s-a suspendat condiționat executarea pedepselor, în condițiile art.81 C. pen. 1969, modalitate de individualizare judiciară a răspunderii penale care nu se mai regăsește în noul Cod penal; ea are un anumit corespondent în suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dar aceasta prezintă un caracter evident mai sever și restrictiv.
În consecință, cum este de principiu că aplicarea legii penale noi nu poate conduce la crearea unui „mixtum compositum”, a unei „lex tertia”, selectându-se dispozițiile mai favorabile din reglementări succesive, se constată că rămân incidente dispozițiile Codului penal 1969, inclusiv sub aspectul pedepsei accesorii aplicate de instanța de fond.
În consecință, apelul va fi respins ca nefondat, conform prevederilor art.421 pct.1 lit.b C. pr. pen.
Văzând și dispozițiile art.272 și urm. C. pr. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria G. împotriva sentinței penale nr. 2630 din data de 03.10.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ .
Cheltuielile judiciare, în apel, avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.
Onorariile avocaților din oficiu, în sumă de câte 300 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. C. L. C. C.
GREFIER,
C. B.
Red. C.V.
Dact. A.L. 2ex./31.03.2015
Jud. G. – jud.: D. C.
| ← Arestare preventivă propusă de DNA/DIICOT. Art.223 NCPP.... | Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 283/2015. Curtea de... → |
|---|
