Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 27/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 27/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 27/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
SENTINȚA PENALĂ NR. 27/F
Ședința publică din data de 17 februarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. DONȚETE
Grefier: P. O.
Ministerul Public– P. de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror L. C..
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect cererea de revizuire formulată de revizuienta-petentă I. T., împotriva sentinței penale nr. 213/25.10.2007 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I Penală in dosarul nr. _ .
Fără citarea părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea acordă cuvântul procurorului de ședință asupra admisibilității în principiu a cererii de revizuire.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
În acest sens, arată că prin decizia nr.17/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că nu poate fi formulată o cerere de revizuire împotriva unei hotărâri judecătorești definitive pronunțată pe o plângere împotriva soluției dată de procuror.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe admisibilitatea în principiu a cererii.
CURTEA
Deliberând, asupra cauzei penale de față, reține următoarele:
La data de 02.02.2015 petenta I. T. a formulat cerere de revizuire a sentinței penale nr.213 din data de 25.10.2007 pronunțată în dosarul penal nr._ de Curtea București, Secția I penală.
În cererea sa, revizuienta I. T. a arătat că prin rezoluția nr.1163/II/2/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București s-a soluționat greșit plângerea sa întrucât prin aceasta s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de comisarul șef P. P., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art.250 și art.246 C.pen.
Prin sentința penală nr. 213/25.10.2007 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I penală în dosarul nr._ a fost respinsă, ca nefondată, plângerea petentei I. T. formulată împotriva rezoluției nr.1163/II/2/2007 din 27.07.2007 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a rezoluției nr. 12/P/2007 din 25.06.2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Petenta a fost obligată la 40 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a dispune astfel Curtea a reținut că la data de 22 noiembrie 2006, petenta a sesizat Direcția Generală Anticorupție cu o plângere îndreptată împotriva polițiștilor de la Inspectoratul de Poliție al Județului I., prefectului județului I., primarului din ., procurorilor și fostului soț V. D., precum și față de alte persoane, pentru comiterea mai multor infracțiuni de abuz în serviciu, distrugere și lovire.
La data de 20 martie 2007, petenta și-a precizat plângerea penală, arătând că aceasta este îndreptată doar împotriva comisarului șef P. P. (adjunctul șefului Inspectoratului de Poliție al Județului I.), având în vedere atitudinea ireverențioasă a acestuia, cu ocazia audierii din 8.11.2006, precum și a refuzului de a se deplasa la domiciliul petentei pentru a-i asigura securitatea și pentru faptul că a fost internată la Bălăceanca și a bruscat-o.
A mai susținut petenta că intimatul P. P. este autorul moral al răpirii sale din anul 2003, când a fost reținută de doi polițiști și dusă la Spitalul Bălăceanca unde a rămas internată timp de 24 ore.
Petenta I. T. a formulat mai multe sesizări adresate Inspectoratului de Poliție al Județului I. determinate de neînțelegerile sale cu fostul soț și având legătură cu proprietatea imobilului.
Analizând plângerea petentei și verificând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că plângerea acesteia este nefondată, fapt pentru care, în temeiul dispozițiilor art.2781 pct.8, lit. a Cod procedură penală, a fost respinsă.
Curtea a apreciat că rezoluția prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul P. P. - comisar șef în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului I., sub aspectul infracțiunilor prev. de art.250 și art.246 Cod penal, este legală și temeinică.
Din registrul de evidență a persoanelor primite în audiență de comanda Inspectoratului de Poliție al Județului I., la data de 08.11.2006, a rezultat că în acea zi, comisarul șef P. P. a discutat cu un număr de patru persoane, menționate la pozițiile 169-172, petenta neregăsindu-se printre acestea.
Faptele imputate comisarului șef P. P. nu au niciun suport probator, iar acuzațiile petentei sunt nefondate.
Este de reținut că petenta a fost internată la Spitalul Bălăceanca, în perioada 1983-2003, iar conform adresei Direcției de Sănătate Publică a Județului I. nr.2980/9.04.2003, petenta a suferit în perioada mai sus menționată un număr de 17 internări, ca urmare a unor afecțiuni psihice.
S-a menționat și existența unui ordin interior al Ministerului Internelor și Reformei Administrative, prin care o petiție adresată organelor de poliție de către o persoană care se află în evidența unităților medicale de specialitate cu afecțiuni psihice, de natură a afecta discernământul, poate fi clasată, fără efectuarea unor verificări complete.
Plângerile petentei sunt legate de proprietatea sa și de relațiile pe care aceasta le are cu fostul soț - numitul V. D..
Împotriva sentinței penale nr. 213/25.10.2007 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I Penală în dosarul nr._ petenta I. T. a formulat prezenta cerere de revizuire, cu privire la care Curtea constată că este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, având în vedere că, sentința atacată cu revizuire fiind pronunțată în procedura prevăzută de art. 2781 din Codul de procedură penală anterior, nu este supusă căii de atac extraordinare a revizuirii, în condițiile în care nu este vorba de o hotărâre prin care s-a soluționat fondul cauzei, adică o hotărâre prin care s-a rezolvat raportul juridic de drept substanțial, pronunțându-se o soluție de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal, după cum a decis de altfel și Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite prin decizia în interesul legii nr. 17/2007, soluție care își menține valabilitatea și sub imperiul noului Cod de procedură penală.
Astfel fiind, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuienta petentă I. T. împotriva sentinței penale nr. 213/25.10.2007, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I Penală in dosarul nr. _ .
Va obliga revizuienta la plata a 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuienta petentă I. T. împotriva sentinței penale nr. 213/25.10.2007 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I penală in dosarul nr. _ .
Obligă revizuienta la plata a 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 februarie 2015.
Președinte, Grefier,
D. Donțete O. P.
Red. jud. D.D./ 23.03.2015
Dact. EA. 17.03.2015/ 2 ex.
| ← Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 283/2015. Curtea de... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 28/2015. Curtea de... → |
|---|
