Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 1361/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1361/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-11-2014 în dosarul nr. 1361/2014
Dosar nr._
(Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1361/A
Ședința publică din data de 3 noiembrie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: R. A. A.
JUDECĂTOR: M. R.
GREFIER: B. L.
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror M. N..
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de partea civilă P. M. și asigurătorul ..A împotriva sentinței penale nr.207 din data de 12.06.2014 pronunțate de Judecătoria Călărași în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.10.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, în temeiul dispozițiilor art.391 alin.1 Cod procedură penală, Curtea a stabilit pronunțarea la data de 31.10.2014 și, ulterior, a amânat pronunțarea la data de 03.11.2014, când a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.207 din data de 12.06.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași, în baza art.184 alin.2, 4 C.p. (de la 1968) cu aplicarea art.5 C.p. cu aplicarea art.396 alin.10 C.p.p., a fost condamnat inculpatul T. V. C. la 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă.
În baza art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art.5 C.p., cu aplicarea art.390 alin.10 C.p.p., a fost condamnat inculpatul T. V. C., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuzul conducătorului unui autovehicul de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
În baza art.89 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplic. art.5 C.p. cu aplic. art.390 alin.10 C.p.p., a mai fost condamnat inculpatul T. V. C., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului de către conducătorul vehiculului implicat în accident de circulație în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale or a sănătății uneia sau a mai multor persoane ori dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei infracțiuni, fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei.
În baza art.33 lit. a C.p. (de la 1968) rap. la art.34 lit. b C.p. (de la 1968), au fost contopite pedepsele aplicate de 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 2 ani închisoare, inculpatul T. V. C. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 81 C.p. (de la 1968), s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art.83 C.p. (de la 1968) a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.88 C.p. (de la 1968), s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului durata reținerii și arestului preventiv de la 13.03.2013 la 02.04.2013.
În baza art.397 C.p.p. coroborat cu art.25 C.p.p. rap. la art.1357 și urm. C.civ., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă P. M. și a fost obligat inculpatul T. V. C. la plata sumei de 1.601,16 lei cu titlu de daune materiale și la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă P. M..
În baza art.397 C.p.p. coroborat cu art.25 C.p.p., art.313 din Legea nr.95/2006, a fost obligat inculpatul T. V. C. la plata sumei de 733,34 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuielile de spitalizare, către partea civilă S. Județean de Urgență Călărași și la plata sumei de 8.250,25 lei despăgubiri civile reprezentând cheltuielile de spitalizare către partea civilă S. Clinic de Urgență Sf. P..
În temeiul art.276 alin.1, alin.2 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă, a sumei de 5 000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de partea civilă P. M..
În baza art.55 din Legea nr.136/1995, a fost obligat asiguratorul de răspundere civilă S.C. U. S.A., la plata sumei de 1.601,16 lei cu titlu de daune materiale, a sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale, a sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare făcute de parte, către partea civilă P. M., precum și a sumei de 733,34 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuielile de spitalizare, către partea civilă S. Județean de Urgență Călărași și la plata sumei de 8.250,25 lei despăgubiri civile către partea civilă S. Clinic de Urgență Sf. P., în locul inculpatului, în limita contractului de asigurare și în conformitate cu dispozițiile normative în vigoare la data producerii accidentului, iar în continuare pe inculpat, în nume propriu.
În baza art. 274 alin.1 și alin 2 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.715 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul fondului a reținut următoarea situație de fapt:
În dimineața zilei de 5 martie 2013, ora 07:05, inculpatul T. V. V. s-a deplasat la volanul autoturismului marca VW Passat cu număr de înmatriculare_, pe ., pe direcția Modelu - . o viteză (conform declarației sale) de circa 55 km/h. Când a ajuns în zona porții de acces a Stadionului Călărași, a observat-o pe partea vătămată P. M. care se angajase în traversarea străzii prin loc nepermis (la circa 20-25 m de marcajul trecerii pentru pietoni) trăgând de un căruț metalic.
Deși se afla în apropierea unei treceri pentru pietoni semnalizată, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și al neadaptării vitezei la condițiile de drum, inculpatul nu a reușit să evite impactul, lovind-o pe partea vătămată cu partea frontală dreaptă a mașinii. Dacă partea vătămată a fost proiectată la marginea din dreapta a părții carosabile la circa 20 m distanță de marcajul pentru trecerea de pietoni, loc în care au fost depistați și ochelarii acesteia, căruciorul a fost proiectat la 40 m pe direcția înainte, observându-se urme de zgâriere a asfaltului produse de acesta.
După impact, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, inculpatul și-a continuat deplasarea până la domiciliul său, unde, după ce și-a parcat mașina în fața blocului, a mers și s-a culcat.
De producerea acestui accident, s-au sesizat agenții de poliție B. I. și I. A. care se aflau în patrulare și care au ajuns primii la fața locului, la circa 30 de secunde de la producere. Aceștia au constatat că autorul părăsise locul faptei, iar victima se afla căzută în apropierea intrării principale în Stadion.
Cei doi agenți de poliție au luat măsuri de acordare a primului ajutor victimei, sesizând totodată serviciul de ambulanță și echipa de cercetare a poliției. Agenții de poliție l-au identificat la fața locului pe martorul B. V. care, la momentul producerii accidentului se afla la volanul unui autoturism parcat în dreptul porții de acces în stadion, martor care a auzit o bubuitură puternică, dar nu a văzut împrejurările producerii evenimentului și nici autorul, întrucât era orientat cu fața către incinta bazei sportive.
În urma investigațiilor și verificărilor efectuate, în jurul orei 09:00, organele de poliție au identificat în fața blocului în care locuia inculpatul, autoturismul cu număr de înmatriculare CL-O4-DJV, autoturism ce prezenta avarii la bara de protecție, având lipsă grila lateral dreapta față, element ce fusese depistat la locul producerii accidentului.
Odată identificat autoturismul, organele de poliție l-au identificat și pe proprietarul acestuia în persoana inculpatului T. V. V., care se afla în apartamentul său și dormea, recunoscând că este autorul faptei.
Întrucât inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice, prezenta halenă alcoolică și era incoerent în vorbire, în prezența martorului asistent i s-a solicitat să fie testat cu aparatul etilotest în vederea stabilirii concentrației de alcool în aerul expirat, însă acesta a refuzat, acceptând să-i fie recoltate probe biologice de sânge.
Ajunși la camera de gardă a Spitalului Județean de Urgență Călărași, în prezența martorului Kiru D. și a personalului medical, inculpatul a refuzat recoltarea probelor biologice de sânge, deși i s-a adus la cunoștință că refuzul constituie infracțiune și se pedepsește de lege. Acesta a motivat că este hipertensiv, iar medicul de gardă i-a explicat că această boală nu are contraindicații la recoltarea probelor biologice. Cu toate explicațiile primite, inculpatul a refuzat recoltarea probelor biologice, buletinul de examinare clinică confirmând acest lucru.
Fiind audiat, inculpatul T. V. V. a recunoscut faptele reținute în sarcina lui.
Din raportul de constatare medico-legală nr. 649/Al/lO0 din 16.05.2013 emis de Serviciul de Medicină Legală Călărași, a rezultat că partea vătămată P. M. prezintă leziuni ce pot data din 05.03.2013 produse prin lovire cu și de corpuri dure, posibil în cadrul unui accident rutier și că necesită 120-140 zile de îngrijiri medicale de la data producerii, dacă nu survin complicații.
Leziunile de violență nu au produs pierderea unui simț sau organ, o infirmitate fizică permanentă și nu au pus în primejdie viața victimei.
Situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, a fost temeinic dovedită pe baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, probe pe care inculpații și le-au însușit, solicitând judecarea cauzei în procedura simplificată, iar instanța de fond a individualizat și analizat pe larg probele aflate la dosarul cauzei.
Judecătorul fondului a concluzionat că, în drept:
Fapta inculpatului T. V. V. - care în data de 05.03.2013, conducând autoturismul marca VW Passat cu nr. de înmatriculare CL-O4-DJV pe . din direcția Modelu spre . accidentat-o pe persoană vătămată P. M., care traversa neregulamentar partea carosabilă, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 120 – 140 zile îngrijiri medicale - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută și pedepsită de 184 alin.2 și 4 C.p. (de la 1968).
Fapta inculpatului - care conducând autoturismul marca VW Passat cu nr. de înmatriculare CL-O4-DJV pe . din direcția Modelu spre . ce a accidentat persoana vătămată P. M., a părăsit locul accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție care efectuează cercetarea locului faptei - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de părăsirea locului accidentului prev. de art. art.89 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 rep.
Fapta inculpatului - care a refuzat recoltarea probelor biologice de sânge după ce a condus autoturismul marca VW Passat cu nr. de înmatriculare CL-O4-DJV pe . din direcția Modelu spre . elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002 rep..
Potrivit art.33 lit. a C.p.: „Concurs de infracțiuni există când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană, înainte de a fi condamnată pentru vreuna dintre ele. Există concurs chiar dacă una dintre infracțiuni a fost comisă pentru săvârșirea sau ascunderea altei infracțiuni”.
În cauză, acțiunile inculpatului T. V. V. au fost realizate în baza unor rezoluții infracționale diferite înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive pentru vreuna dintre ele, întrunind elementele concursului real de infracțiuni prev. de art.33 lit. a.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, pentru fiecare faptă în parte, instanța de fond a avut în vedere disp. art. 396 alin.10 C.p.p., criteriile prev. de art. 72 C.pen., și anume: dispozițiile din partea generală a Codului Penal; limitele de pedeapsa prevăzute în legea specială; gradul de pericol social al faptei pe care instanța îl apreciază ca fiind ridicat persoana și conduita inculpatului – acesta este în vârstă de 37 ani, este căsătorit, are un copil, lipsa antecedentelor penale, fiind apreciat în activitatea pe care a desfășurat-o în cadrul Detașamentului 4 Jandarmi Supraveghere Ordine publică Conducte Transport Produse Petroliere conform caracterizării depuse la dosarul cauzei – fila 34; raportat la prezenta cauză și-a asumat responsabilitatea pentru fapta sa.
În baza art.33 lit. a C.p. (de la 1968) rap. la art.34 lit. b C.p. (de la 1968), instanța de fond a contopit pedepsele aplicate de: 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 2 ani închisoare, dispunând ca inculpatul T. V. V. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
Cât privește modalitatea de executare, în raport de criteriile anterior menționate și apreciind că reeducarea inculpatului, în sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, poate avea loc fără privare de libertate, judecătorul fondului, în temeiul art. 81 C.p. (de la 1968), a optat pentru suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe o durata de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.
Procedând la soluționarea laturii civile a cauzei, judecătorul fondului a constatat că persoana vătămată P. M. s-a constituit parte civilă, pentru suma de 21.569 lei, reprezentând daune materiale, aceasta precizând ulterior că, de fapt, suma este de 16.500 lei, întrucât suma de 5.000 lei onorariu avocat urmează a o solicita în cadrul cheltuielilor judiciare făcute de parte și cu suma de 289.931 lei, reprezentând daune morale.
Instanța de fond a reținut întrunirea în speță a condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale prevăzute de art.1357 și urm. din Codul civil, respectiv existența prejudiciului suferit de partea civilă P. M., a faptei ilicite săvârșită de inculpat, a legăturii de cauzalitate între această faptă și prejudiciu, precum și a vinovăției inculpatului în săvârșirea faptei, vinovăție care îmbracă forma culpei.
Având în vedere că accidentul putea fi prevenit și de victima P. M. dacă aceasta traversa carosabilul prin loc permis (existent în apropiere) și numai după ce se asigura temeinic, respectând astfel prevederile art.205 al.3 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002, aprobat prin H.G. nr.85/2003, instanța de fond a reținut și culpa concurentă a acesteia la producerea accidentului, în proporție de 50%.
Sub aspectul daunelor materiale solicitate, instanța de fond a apreciat că aceasta a făcut dovada prejudiciului material în cuantum de 1.601,16 lei, constând în cheltuieli legate de transportul victimei pentru diferite consultații medicale, cheltuieli legate de achiziționarea unui cadru metalic (înscrisuri – filele 115 – 117).
Instanța de fond a înlăturat susținerile părții civile, privitoare la proba testimonială pentru dovedirea cheltuielilor materiale, întrucât față de cheltuielile precizate exista posibilitate dovedirii cu înscrisuri (de ex. o schemă de tratament, cu rețetă cu o calculație de preț, nu neapărat bon fiscal – partea a depus o rețetă la dosar fără însă a precizat calculația de preț, periodicitatea administrării respectivelor medicamente etc.), iar privitor la diverse persoane angajate pentru a o ajuta, față de dispozițiile legale în materie se putea proba cu înscrisuri de la ITM.
Cu privire la despăgubirile pentru repararea prejudiciilor morale, acestea sunt dificil de stabilit, în absența unor probe materiale judecătorul fiind singurul care, în raport cu consecințele, pe oricare plan, suferite de partea civilă, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală, care să compenseze pentru partea civilă ceea ce îi lipsește ca urmare a faptei săvârșite de inculpat.
Cât privește întinderea prejudiciului, a arătat prima instanță, este evident că acesta nu poate fi cuantificat potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel încât în funcție de împrejurările concrete ale speței, statuând în echitate instanța va acorda părții civile despăgubiri apte să constituie o satisfacție echitabilă.
În cauză, instanța de fond a apreciat că se justifică acordarea daunelor morale în cuantum de 32.500 lei, în compensarea traumelor psihice și fizice suferite de aceasta, ca urmare a faptei inculpatului.
Totodată, instanța fondului a reținut că suma de 2.500 lei este achitată deja de inculpat prin mandat poștal, fapt necontestat de partea civilă.
Instanța de fond a inclus suma de 2.500 lei, în cuantumul despăgubirilor, întrucât conform susținerilor inculpatului din ședință publică (prin avocat) acesta a înțeles să o plătească în contul prejudiciului, nedorind să vină exclusiv în ajutorul părții civile.
Având în vedere înscrisul de la fila 172 - nota de calcul emisă de S. Județean de Urgență Călărași, precum și înscrisul de la filele 178 – 181 - decont de la S. Clinic de Urgență Sf. P., instanța de fond, în baza art.397 C.p.p. coroborat cu art.25 C.p.p., art.313 din Legea nr.95/2006, a dispus obligarea inculpatului T. V. V. la plata sumei de 733,34 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuielile de spitalizare, către partea civilă S. Județean de Urgență Călărași și la plata sumei de 8.250,25 lei despăgubiri civile reprezentând cheltuielile de spitalizare către partea civilă S. Clinic de Urgență Sf. P..
Având în vedere chitanța nr.208 din 25.04.2013 de la fila 114, față de complexitatea cauzei, că reprezintă onorariu avocat atât din faza de urmărire penală cât și din faza judecății, durata procesului, instanța de fond a respins solicitarea avocaților inculpatului de cenzurare a onorariului și în temeiul art.276 alin.1, alin.2 C.p.p., a dispus obligarea inculpatului la plata către partea civilă, a sumei de 5.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de partea civilă P. M..
Referitor la modul de achitare a sumelor menționate, în baza art.55 din Legea nr.136/1995, judecătorul fondului a obligat, în subsidiar, asiguratorul de răspundere civilă S.C. U. S.A., la plata sumei de 1.601,16 lei cu titlu de daune materiale, a sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale, a sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare făcute de parte, către partea civilă P. M., precum și a sumei de 733,34 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuielile de spitalizare, către partea civilă S. Județean de Urgență Călărași și la plata sumei de 8.250,25 lei despăgubiri civile către partea civilă S. Clinic de Urgență Sf. P., în locul inculpatului, în limita contractului de asigurare și în conformitate cu dispozițiile normative în vigoare la data producerii accidentului, iar în continuare pe inculpat, în nume propriu.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul fondului a reținut că, la data producerii accidentului, mașina condusă de inculpat era asigurată la societatea de asigurare sus-menționată, fiind vorba de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto (polița ./12/S5/KX nr._ – fila 126 d.u.p.).
Potrivit art.49 din Legea nr.136/1995, privind asigurările și reasigurările în România, asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund, în baza legii, față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil.
Rezultă deci, că răspunderea asigurătorului este o răspundere contractuală, angajată în baza contractului de asigurare încheiat cu asiguratul și nu o formă a răspunderii civile delictuale.
În consecință, asigurătorul nu poate fi obligat în solidar cu asiguratul la plata despăgubirilor către victima accidentului.
Potrivit art.55 al.1 din Legea nr.136/1995, despăgubirile se plătesc de către asigurător persoanelor fizice sau juridice păgubite. Față de aceste prevederi, instanța apreciază că răspunderea asigurătorului nu poate fi o răspundere solidară cu cea a inculpatului.
De altfel, potrivit art.1435 din Codul civil, obligația solidară nu se prezumă, trebuie să fie stipulată expres; această regulă nu încetează decât numai când obligația solidară are loc de drept, în virtutea legii, solidaritatea pasivă izvorând din lege sau din voința părților.
În acest sens s-a pronunțat, de altfel, și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, în Decizia Nr. I din 28 martie 2005, arătând că nici Legea nr.136/1995 și nici contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă nu prevăd că față de persoanele prejudiciate prin accidente de autovehicule asiguratul și asigurătorul răspund în solidar.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, au declarat apel partea civilă P. M. și asigurătorul U. A. S.A.
Partea civilă P. M. a solicitat desființarea în parte a sentinței penale atacate și obligarea U. A. S.A. în solidar cu inculpatul la plata sumei de 21.569 lei, reprezentând daune materiale, și a sumei de 289.931 lei, reprezentând daune morale.
În motivele de apel, s-a arătat că prima instanță a apreciat greșit cuantumul acestor daune, neținând seama de cheltuielile efectuate cu tratamentul părții civile.
Asigurătorul U. A. S.A. a solicitat admiterea apelului și înlăturarea obligației sale de plată în ceea ce privește despăgubirile materiale solicitate de unitățile spitalicești.
În motivele de apel, s-a arătat că această obligație incumbă inculpatului întrucât victima accidentului a beneficiat de asistența medicală acoperită din fondul de asigurări sociale.
În ședința publică din data de 17.10.2014, partea civilă P. M. a declarat personal că înțelege să-și retragă apelul, urmând a se lua act de manifestarea sa de voință.
Examinând sentința penală apelată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea constată că apelul declarat de asigurător este fondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 313 din Legea nr. 95/2006, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată.
Art. 49 pct.1 lit. d din Ordinul nr.14/2001 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, invocat de asigurător, exclude de la stabilirea despăgubirilor cheltuielile prilejuite de accident care sunt suportate din fondurile de asigurări sociale.
Însă, printr-un astfel de ordin nu se poate deroga de la normele imperative ale legii.
Prima instanță, în mod corect, a obligat asigurătorul și inculpatul la plata cheltuielilor de spitalizare către unitățile spitalicești constituite părți civile, însă acestea trebuiau acordate raportat la gradul culpei reținut în sarcina inculpatului și anume, 50%.
În consecință, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. va admite apelul declarat de asigurătorul Uniqa A. S.A. împotriva sentinței penale nr. 207/12.06.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._ și în baza art. 419 C.p.p. extinde efectele apelului și în privința inculpatului T. V. V..
Va desființa în parte sentința penală apelată și rejudecând în fond:
Va reduce sumele reprezentând cheltuieli de spitalizare, la care au fost obligați inculpatul și asigurătorul către partea civilă S. Județean de Urgență Călărași la 366,67 lei și către partea civilă S. Clinic de Urgență Sf. P. București la 4125,12 lei.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 415 C.p.p. va lua act de retragerea apelului declarat de partea civilă P. M. împotriva aceleiași sentințe penale.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul declarat de asigurător vor rămâne în sarcina statului.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. va obliga apelanta-parte civilă la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de asigurătorul UNIQA A. S.A. împotriva sentinței penale nr. 207/12.06.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._ și în baza art. 419 C.p.p. extinde efectele apelului și în privința inculpatului T. V. V..
Desființează în parte sentința penală apelată și rejudecând în fond:
Reduce sumele reprezentând cheltuieli de spitalizare, la care au fost obligați inculpatul și asigurătorul către partea civilă S. Județean de Urgență Călărași la 366,67 lei și către partea civilă S. Clinic de Urgență Sf. P. București la 4125,12 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 415 C.p.p. ia act de retragerea apelului declarat de partea civilă P. M. împotriva aceleiași sentințe penale.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul declarat de asigurător rămân în sarcina statului.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă apelanta-parte civilă la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.11.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
R. A. A. M. R.
GREFIER
B. L.
red.R.A.A.
dact.L.G.
ex.9/28.11.2014
jud.V.O.-Jud.Călărași
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1344/2014. Curtea de Apel... | Ameninţare. Art.206 NCP. Decizia nr. 1364/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
