Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 100/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 100/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-02-2016 în dosarul nr. 100/2016
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 100/CO
Ședința publică din data de 23.02.2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – C. S.
GREFIER – O. P.
Ministerul Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală – a fost reprezentat de procuror C. C..
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de către inculpatul K. I. împotriva încheierii de ședință din data de 12.02.2016, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru contestatorul K. I., personal, în stare de arest la domiciliu și asistat de apărător ales, avocat G. M. I., cu împuternicire avocațială la dosarul de fond.
Se prezintă interpret de limba turcă, doamna interpret I. M., cu autorizație nr. 2777 emisă de Ministerul Justiției.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea contestației.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea contestației și desființarea încheierii atacate, urmând a se dispune revocarea măsurii arestului la domiciliu.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu controlul judiciar.
În acest sens, arată că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestului la domiciliu.
Prin raportare la poziția procesuală a inculpatului și la pericolul pe care acesta l-ar reprezenta pentru ordinea publică, consideră că la acest moment sunt îndeplinite condițiile pentru a se putea dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.
Mai susține că inculpatul urmează să solicite judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate, acest aspect fiind apt să conducă la concluzia că acesta nu va încerca să împiedice buna desfășurare a procesului penal.
Consideră că nu se poate reține în sarcina inculpatului săvârșirea a unui număr de infracțiuni egal cu numărul persoanelor traficate.
Apreciază că participația inculpatului la săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa este una redusă, considerând că la acest moment procesual nu se mai impune menținerea acestuia în stare de arest la domiciliu.
Mai arată că pericolul social este diminuat în raport cu circumstanțele personale ale inculpatului, având în vedere că acesta este căsătorit și are doi copii în întreținere și nu este cunoscut cu antecedente penale.
De asemenea, arată că buna desfășurare a procesului penal poate fi asigurată și cu inculpatul aflat în control judiciar, susținând că acesta va respecta toate obligațiile ce îi vor fi impuse de către organele judiciare.
Totodată, precizează că inculpatul aflat în arest la domiciliu nu poate părăsi domiciliul pentru a-și putea procura alimente și ținând cont de faptul că acesta are cetățenie turcă, nu are cunoștințe în România care să-l ajute.
Apreciază că nu se justifică menținerea inculpatului în arest la domiciliu ca urmare a faptului că acesta nu a dat declarații până la acest moment procesual.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației ca nefondată și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.
Apreciază că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestului la domiciliu iar menținerea acestei măsuri este necesară pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
Totodată, în raport de circumstanțele reale și circumstanțele personale apreciază că se impune menținerea în continuare a acestei măsuri.
Mai solicită să se aibă în vedere că inculpatul are domiciliul în Turcia și există posibilitatea sustragerii acestuia de la judecată.
Apărătorul ales al inculpatului, având cuvântul în replică apreciază că această măsură se transformă într-o executare a pedepsei, având în vedere că inculpatul se află sub imperiul măsurilor preventive de mai bine de 10 luni.
Totodată, precizează că nu există indicii care să conducă la ideea că inculpatul ar încerca să se sustragă de la judecată.
Contestatorul inculpat K. I., prin interpret, în ultimul cuvânt precizează că este de acord cu cele învederate de apărătorul său.
De asemenea, precizează că se află sub imperiul măsurilor preventive de aproximativ 10 luni și jumătate și susține că nu este de acord cu nimic din cele arătate de reprezentantul Ministerului Public.
Arată că a respectat obligațiile ce i-au fost impuse de organele judiciare și le va respecta în continuare, susținând că nu se va sustrage de la judecată.
Precizează că este singura persoană dintre cele implicate în prezenta cauză care și-a recunoscut vina și care a avut o participație redusă la săvârșirea faptelor.
Totodată, susține că nu are cunoștințe în România care să îl ajute și datorită faptului că se află în arest la domiciliu nu poate ieși din casă pentru a cumpăra ceea ce are nevoie.
Nu în ultimul rând, solicită a i se da posibilitatea să muncească pentru a-și câștiga existența.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 03.12.2015,Tribunalul București – Secția I Penală, în baza art. 362 alin. 2 c.p.p. rap. la art. 208 C.p.p. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului la domiciliu față de inculpații Ergin Mehmet, Akdeniz Rasit, Salim Zilfo și K. I..
A menținut măsura arestului la domiciliu față de inculpații Ergin Mehmet, Akdeniz Rasit, Salim Zilfo și K. I..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în ce-l privește pe inculpatul K. I., următoarele:
Verificând din oficiu legalitatea și temeiniciei măsurii arestului la domiciliu a constatat că măsura preventivă a fost luată cu respectarea prevederilor legale incidente în materie, iar temeiurile care au determinat măsura arestului la domiciliu a inculpaților Ergin Mehmet, Akdeniz Rasit, Salim Zilfo, K. I. subzistă și în prezent.
Astfel, s-a constatat că prin rechizitoriul nr.24/D/P12015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Structura Centrală s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, a inculpatului K. I. cercetat sub aspectul săvârșiri infracțiunilor de:
- trafic de migranți prev. de art. 263 alin. 1 și 2 lit. a din N.e.p cu aplic. art. 38 alin. 2 din N.e.p.(56 infracțiuni);
- constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1 și 3 din N.C.p;
- cu aplic. art. 38 alin. 1 din N.C.p.;
S-a reținut în sarcina inculpatului K. I., că în cursul lunii aprilie 2015 a preluat împreună cu suspectul Muhammet Altindal, de la inculpații R. Ș. și Dabanli Gokhan un număr de 56 de migranți Abdlal Yussuf Ahmad, O. A. Amera, A. Selim Sirim, Dekarali A. Sayde, Nura Haje Hek, Jassim Nasima, Saleel Mudeer Suham, Ibrahim Jassim Lara, Koje Alo Hest, A. H. Deriem, Koje Alo Belo, Ferman Bebo Suhad, Selim Hamed Rana, Ajar Alo Cuci, Koto Osmman Gilam, S. Jassin, Sallem Ahmed Wahbiya, Faik M., Saleh A. Ahmet, Sam Farman Sino, Ibrahim A. Abdal, Anwer Tasim Ibrahim, S. Mahmoud A., Karam ali Karagy, Selim Hamed Saban, Halit Iașim Nassam, Kero Amjat A., Zaravan Bibo Farhan, Talo Nassiama Rasha, Talo Salim Rasho, Suleiman A., Sardar Nasar Ciuky, Shena Qassim Manal, Sheno Qassim Drer, Atek H. Haider, Sheno Qassim Kerim, Raka Selim A., Abdal A. Basima, Sheno Qassim Leila, Salim O. Daroesh, Sheno Qassim Suzane, Kamal Qassim O., Ahmed M. Paris, N. H. Etk, O. Hassin A., Sino Farman Liaz, Raiem Hamed Selim, Dilo Hasan Gelal, Haytam Kairo Thar, Aras Kalaf Jalal, Naif Jasim H., O. Yasmin Layen, Atke Haje Mhson, Rebar Marad Ab Zaed, Kalef Ahmed Yasim, Selm Hamed Zena și de a-i îmbarca în autotrenul pe care îl conducea, transportându-i către frontiera de stat a României în vederea scoaterii ilegale din țară și a obținerii unui folos patrimonial.
S-a menționat în rechizitoriu că inculpatul K. I. a sprijinit gruparea infracțională, în sensul de a veni în România, fiind trimiși de organizatorii din Turcia pentru a se întâlni cu ceilalți inculpați, a preluat și a ascuns migranții în autotrenurile pe care le conducea și i-a transportat pe aceștia pe teritoriul României vederea scoaterii ilegale din România.
Mijloacele de probă care au stat la baza dispoziției de trimitere în judecată a inculpaților au fost următoarele: declarație de martor din 09.03.2015 - ALKHATIB MOHAMMAD SAMIH, planșe foto - BALKAN ONUR, C. N., BALKAN NECAT, FUAT YILDIRIM, M. I., SAHIN IBRAHIM SERCAN, procese verbale activități informativ operative, procese verbale de redare a convorbirilor interceptate, procese verbale din 10.02.2015, 13.02.2015 ale DCCO-SCTP-B2 + planșă foto conținând imagini stop-cadru extrase din filmările realizate în zilele de 10.02._15, 20.02.2015, 06.03.015 pe parcursul supravegherii operative asupra numitului M. I., proces verbal din 15.03.2015 al DCCO-SCTP-B2 + planșă foto conținând imagini stop-cadru extrase din înregistrările sistemului de supraveghere video al Gării de Nord din data de 14.03.2015, proces verbal din 08.04.2015 + planșe foto ce conțin aspecte surprinse cu ocazia monitorizării din data de 08.04.2015 privind un grup de 8 migranți la Gara de Nord din București, proces verbal din 15.04.2015 + planșe foto ce conțin imagini stop-cadru din înregistrările video realizate de sistemul de supravevhere al benzinăriei LUKOIL din localitatea Lintești, județul Argeș, proces verbal din 09.04.2L" + planșe foto ce conțin imagini stop-cadru din înregistrările video realizate de sistemul de supraveghere al benzinăriei LUKOIL din localitatea Lintești, județul Argeș, proces verbal din 10.04.2015 + planșe foto conținând imagini stop-cadru extrase din filmările judiciare realizate cu ocazia supravegherii operative realizată la data de 09.04.2015 asupra numiților Salim Zilfo, Akdeniz Rasit, legăturilor lor infracționale și a celor trei migranți, proces verbal de constatare din 10.04.2015 al SPF Nădlac, proces verbal din 15.04.2015 + planșe foto ce conțin imagini stopcadru extrase din filmările judiciare realizate cu ocazia supravegherii operative din data de 10.04.2015 asupra autotrenurilor Renault, cu nr.34GF6908 și 38ZU009, în intervalul orare 04:41 - 07:50, proces verbal din 15.04.2015 + planșe foto ce conțin imagini stop-cadru extrase din filmările judiciare realizate cu ocazia supravegherii operative din data de 10.04.2015 asupra autotrenurilor Renault, cu nr.34GF6908 și 38ZU009, în intervalul orare 07:50 - 21 :45, proces verbal de constatare din 10.04.2015 al PTF Nădlac, proces verbal de constatare din 12.04.2015 al SPF Nădlac, proces verbal din 27.04.2015 + planșa foto conținând imagini cu activitățile desfășurate de Dabanli Gokhan, R. Ș., și legăturile -lor infracționale în perioada 19.04._15, proces verbal de efectuare a percheziției domiciliare, proces verbal de efectuare a percheziției domiciliare,declarații de martori T AHER HAITHAM, A. RAKA din 24.04.2015, QASIM KAMAL din 24.04.2015, AMJAD KHEIRO din 27.04.2015, A. KHALED din 27.04.2015, FARES AHMED din 27.04.2015, JALAL ARAS din 30.04.2015, A. SIRIM din 30.04.2015, SHINO DELER din 30.04.2015,, proces verbal de constituire a planșei foto din 08.05.2015 și recunoaștere după fotografie a inc., procese verbale încheiate la 14.08.2015 de organele de poliție judiciară din cadrul DCCO - Servo De Combatere a Traficului de Persoane - interogare baze de date a Inspectoratului General pentru Imigrări în vederea stabilirii identității unor transfugi, declarații suspecți și inculpați, înscrisuri.
S-a constatat că prin încheierea din 23.04.2015 Tribunalul București a admis propunerea de arestare a inculpaților pe o durată de 30 zile, față de inculpatul K. I. și alți inculpați în intervalul 23.04-21.06.2015 inclusiv, iar prin încheierile din 20.05, 12.06, 14.07, 13.08 măsura arestării preventive fiind prelungită succesiv, iar prin încheierea din 11.09 s-a menținut măsura arestării preventive pentru 30 de zile.
De asemenea, prin încheierile din 8.10.2015 și 5.11.2015 s-a menținut în temeiul art. 207 c.pr.pen. măsura arestării preventive pentru inculpatul K. I. și alții pentru 30 de zile.
La data de 18.12.2015 Curtea de Apel București i-a înlocuit acestuia măsura arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, în intervalul 18.12.201516.01.2016.
Prin încheierea din 15.01.2016 în temeiul art.207 C.pr.pen. a fost menținută măsura arestului la domiciliu.
În ceea ce privește temeinicia măsurii arestului la domiciliu privindu-l, printre alții, pe inculpatul K. I., s-a constatat că restrângerea de libertate a acestuia prin menținerea arestului la domiciliu este în continuare necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică și pentru păstrarea sa, cetățean turc, la acest moment procesual, la dispoziția organului judiciar.
În ce privește pericolul concret pentru ordinea publica s-a apreciat că acesta rezultă din:
- circumstanțele reale în care s-a reținut că inculpații ar fi comis infracțiunile de trafic de migranți, tentativă la trafic de migranți, constituire a unui grup infracțional organizat, de a căror comitere sunt acuzați,
- gravitatea acestor infracțiuni (ale căror limite de pedeapsă sunt închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la 1 la 5 ani),
- pluralitatea de infracțiuni /de acte materiale descrise în rechizitoriu - Ergin Mehmet-8 infracțiuni de trafic de migranți, 61 acte materiale de tentativă la trafic de migranți, Akdeni Rasit-12 infracțiuni de trafic de migranți și 40 acte materiale de tentativă la trafic de migranți, Salim ZiIfo-18 infracțiuni trafic de migranți, K. IsmaiI-56 infracțiuni de trafic de migranți.
- de numărul mare de migranți indicați în rechizitoriu a fi fost transportați, cazați, transferați, număr care a variat în funcție de fiecare inculpat de la 1 la 3 migranți, la 88 migranți, 11 migranți, 56 de migranți, 21 migranți pentru a fi trecuți în mod ilegal frontiera de stat a Româniri și a obține un folos material, ori pentru care s-au făcut acte pregătitoare în vederea organizării cazării, preluării, transferării către transportatori turci a unui număr de 61 de migranți, pentru a fi trecuți în mod ilegal frontiera de stat a Româniri și a obține un folos material.
În privința circumstanțelor personale ale inculpatului s-a constatat că inculpatul K. I. este cetățean de origine turcă, cu domiciliul în Turcia, profesia: mecanic auto, locul de muncă: Firma de Transporturi Internaționale BAKIRCIOGLU, fără antecedente penale,
Raportat la particularitățile prezentei cauze, s-a constatat că circumstanțele personale ale inculpatului sunt pozitive, în sensul că nu are antecedente penale, are loc de muncă stabil, are domiciliul în Turcia, a precizat că și-a ales un domiciliu în România, dar nu sunt suficiente la acest moment procesual pentru a justifica luarea unei măsuri preventive alternative mai blânde-controlul judiciar, ele trebuind evaluate în contextul gravității sporite a presupuselor fapte a căror comitere este acuzat inculpatul și a scopului urmărit prin măsura preventivă dispusă.
În consecință, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal prin păstrarea inculpatului la dispoziția organului judiciar, în condițiile în care acesta încă nu a fost audiat, instanța a considerat că se impune în continuare restrângerea libertății acestuia prin menținerea măsurii arestului la domiciliu la acest moment procesual.
Ținând seama de împrejurarea că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestului la domiciliu și că în favoarea inculpatului nu au intervenit elemente noi care să justifice luarea unei măsuri alternative mai ușoare și nici nu s-au schimbat aceste temeiuri, apreciind caracterul necesar al măsurii pentru interesul bunei desfășurări a procesului penal și pentru a evita pericolul reiterării comiterii unor fapte de aceeași natură, și caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva inculpatului și cu scopul urmărit, caracterul insuficient al măsurii controlului judiciar față de circumstanțele cauzei și că durata acestei măsuri nu a depășit un termen rezonabil (inculpatul a fost privat de libertate din data de 23.04.2015, iar măsura arestului la domiciliu a fost dispusă la data de 18.12.2016, deci de aprox. 2 luni), instanța a constatat că nu există temeiuri pentru înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație, în termen legal,inculpatul K. I. care a solicitat admiterea contestației, desființarea încheierii atacate, și revocarea măsurii arestului la domiciliu, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestului la domiciliu.
Prin raportare la poziția sa procesuală și la pericolul pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică, inculpatul a considerat că la acest moment sunt îndeplinite condițiile pentru a se putea dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.
A precizat că urmează să solicite judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate, acest aspect fiind apt să conducă la concluzia că el nu va încerca să împiedice buna desfășurare a procesului penal.
A considerat că nu se poate reține în sarcina sa săvârșirea unui număr de infracțiuni egal cu numărul persoanelor traficate și că participația sa la săvârșirea faptelor este una redusă, considerând că la acest moment procesual nu se mai impune menținerea sa în stare de arest la domiciliu.
Cu privire la pericolul social, a apreciat că acesta este diminuat în raport cu circumstanțele sale personale, având în vedere că este căsătorit, are doi copii în întreținere și nu este cunoscut cu antecedente penale.
De asemenea, inculpatul a arătat că buna desfășurare a procesului penal poate fi asigurată și cu el aflat în control judiciar, susținând că va respecta toate obligațiile ce îi vor fi impuse de către organele judiciare.
Totodată, inculpatul a precizat că, aflat în arest la domiciliu, nu poate părăsi domiciliul pentru a-și putea procura alimente și ținând cont de faptul că are cetățenie turcă, nu are cunoștințe în România care să-l ajute.
Analizând încheierea contestată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază contestația formulată de inculpat ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 362 alin. 2 C.pr.pen. în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208.
Conform art. 208 alin. 4 C.pr.pen. în tot cursul judecății, instanța, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerii măsurii arestării preventive dispuse față de inculpat.
Se mai reține că art. 242 al. 2 C.pr.pen. prevede că măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, s-a apreciat că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.
Analizând actele dosarului prin prisma prevederilor legale menționate se constată că în cauză există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul K. I. a săvârșit infracțiunile pentru care este judecat.
În acest sens, se reține că de la data la care s-a verificat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a arestului la domiciliu și s-a dispus menținerea acesteia nu s-au produs modificări care să aibă aptitudinea de a pune în discuție ceea ce s-a stabilit deja în mod definitiv, astfel încât Curtea apreciază că în cauză nu se impune reaprecierea subzistenței indiciilor temeinice, care rezultă cu evidență din materialul probatoriu de la dosarul cauzei și care, de altfel, nu sunt contestate de inculpatul K. I., acesta susținând că urmează să solicite aplicarea procedurii simplificate.
Prin urmare, în mod temeinic judecătorul de fond a apreciat că pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta revocarea măsurii arestului la domiciliu rezultă chiar din aptitudinea faptelor pentru care este cercetat de a genera o stare de neliniște în rândul societății civile, timpul scurs de la data măsurilor preventive (23.04.2015 și respectiv 18.12.2015 – arestul la domiciliu) nefiind apt să epuizeze ecoul negativ al faptelor dată fiind gravitatea acestora și având în vedere criteriile indicate în textul de lege.
Este indiscutabil că cercetarea în libertate a inculpatului dată fiind natura și gravitatea faptei presupus a fi săvârșite de acesta, ce rezultă atât din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, cât și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor, respectiv din numărul mare de persoane implicate în presupusa activitate infracțională (inculpatul fiind trimis în judecată și pentru faptul că, în timp ce făcea parte dintr-o grupare infracțională transfrontalieră, în cursul lunii aprilie 2015 ar fi preluat un număr de 56 de migranți ce urmau să fie transportați la frontiera de sta a României în vederea scoaterii ilegale din țară și a obținerii unui folos), întinderea mare în timp și spațiul de desfășurare a acestora, scopul săvârșirii lor, este de natură a genera o stare de indignare, neîncredere și insecuritate în rândul opiniei publice.
Astfel, temeiurile inițiale legate de necesitatea prezervării ordinii publice dată fiind gravitatea acuzațiilor aduse, dar și necesitatea de a asigura buna desfășurare a procesului penal, apar în continuare ca justificând o necesitate reală de interes public în menținerea stării de arest în pofida prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpata.
Mai mult decât atât actele de urmărire penală efectuate și mijloacele de probă administrate până în acest moment nu au relevat date sau informații de natură a modifica situația de fapt avută în vedere până la acest moment procesual, modificare în sensul de a se concluziona, potrivit art. 211 C.pr.pen., că în cauză măsura preventivă a controlului judiciar ar fi necesară și suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 C.pr.pen. constând în asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, cu atât mai mult cu cât la 18.12.2015 s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
Aspecte ce se impun a fi reevaluate la acest moment sunt reprezentate de caracterul proporțional și necesar al măsurii prin luarea în considerare a duratei de timp ce s-a scurs de la momentul luării acesteia.
În aprecierea caracterului proporțional, dar și necesar al măsurii arestării preventive, instanța va avea în vedere în principal jurisprudența CEDO în materie. Or, conform jurisprudenței Curții, evaluarea aspectului rezonabil al unei perioade de arestare nu se poate face in abstracto. Măsura în care este rezonabil ca un acuzat să rămână în arest se evaluează în fiecare caz, potrivit caracteristicilor speciale ale acestuia. Or, în condițiile în care arestarea preventivă a inculpatului a fost dispusă începând cu data de 23.04.2015, măsură care a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu la data de 18.12.2015, nu se poate considera că motivarea inițială și-a pierdut relevanța în acest interval și nici că durata arestului preventiv a depășit un caracter rezonabil, având în vedere și diligența autorităților în desfășurarea procedurilor (a se vedea cauza G. E. împotriva României).
De asemenea, raportat la gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului precum și circumstanțele personale ale acestuia, care de altfel au fost avute în vedere la momentul luării măsurii arestării la domiciliu, Curtea apreciază că o măsură alternativă –controlul judiciar – nu este suficientă la acest moment procesual. Se mai reține și faptul că circumstanțele personale invocate de către inculpat, constând în imposibilitate de procurare a celor necesare traiului, situația familială, faptul că ar fi avut o atitudine de recunoaștere, respectiv faptul că implicarea efectivă în cadrul grupării infracționale ar fi fost redusă nu sunt de natură a determina estomparea stării de pericol pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta punerea lui în libertate și urmează a fi avute în vedere la soluționarea pe fond a cauzei.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul K. I. și-l va obliga pe contestatorul - inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul interpretului de limbă turcă, cuvenit pentru 1 (unu) oră va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul K. I. împotriva încheierii penale din data de 12.02.2016 pronunțată de Tribunalul București - Secția 1 Penală.
Obligă pe contestatorul - inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul interpretului de limbă turcă, cuvenit pentru 1 (unu) oră rămâne în sarcina statului și se suportă din fondul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 februarie 2016.
Președinte,
C. S.
Grefier,
O. P.
Red.C.S./23.03.2016
Tehnored.V.D./5 ex./18.03.2016
T.B.S.1- jud.C.M.L.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 46/2016.... | Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 326/2016. Curtea de... → |
|---|
